De ce au ajuns oamenii să aibă pielea deschisă la culoare?

Pielea umană şi părul de pe corp sunt două elemente ce au constituit dintotdeauna o enigmă pentru biologii evoluţionişti. Când şi de ce au renunţat strămoşii noştri la cea mai mare parte a blănii pentru a deveni „maimuţe nude”? De ce variază culoarea pielii umane atât de mult? Printre specialiştii care au făcut un progres important în studierea acestei probleme se numără Nina Jablonski, profesor de antropologie la Universitatea Penn State.

Totul începe în Africa, acum două milioane de ani. Pe măsură ce un climat mai uscat a dus la transformarea zonelor împădurite în savane, iar legumele şi fructele ce se găseau cândva în abundenţă au devenit mult greu de găsit, hominizii au început să vâneze mai mult. Selecţia naturală a dus la modificarea structurii strămoşilor noştri australopiteci, îndepărtându-i de proporţiile maimuţelor şi producând un corp mai lung, capabil de a alerga pe distanţe mai mari în urmărirea prăzii. Pentru a putea gestiona căldura generată de activitatea intensă în bătaia soarelui african, selecţia naturală a dus la eliminarea celei mai mari părţi din blana groasă şi la apariţia glandelor sudoripare pentru a răcori corpul prin evaporare.

La fel ca cimpanzeii, australopitecii aveau pielea roz deschis sub blană. Hominizii care au trăit mai târziu erau expuşi la arsuri şi la alte probleme de piele din cauza soarelui ca rezultat al faptului că şi-au pierdut părul, astfel că pielea lor s-a închis la culoare pe măsură ce concentraţia de melanină, pigment care îi proteja de soare, a crescut. Acum 1,2 milioane de ani, specii precum Homo ergaster erau lipsite de păr şi aveau pielea puternic pigmentată.

  Dar atunci când oamenii au părăsit Africa şi au călătorit spre nord, în Asia şi Europa, principala presiune a selecţie naturale nu mai era protejarea pielii de radiaţiile ultraviolete. Ceea ce conta mult mai mult era permiterea unui număr suficient de raze ale soarelui să penetreze pielea pentru a permite sintetizarea vitaminei D, un element nutritiv esenţial care este obţinut în cea mai mare parte mulţumită soarelui, nu dietei. Astfel, pielea noastră a devenit din nou deschisă la culoare.

„Ştim că există cel puţin trei cazuri separate în istoria omenirii în care pielea s-a deschis la culoare”, explică Jablonski. Analizele ADN arată că acest lucru li s-a întâmplat neanderthalienilor, fosilele descoperite având gene asociate pielii deschise la culoare (şi părului roşcat). Apoi, strămoşii noştri moderni au dezvoltat piele deschisă la culoare separat, în Europa şi în Asia.