Un fenomen spectaculos – „tornada de peşti” – a fost filmat în Mexic

În această filmare rară se poate vedea un fenomen arareori observat de oameni: o «tornadă» de peşti.

Miile de peşti care se învârt în cerc au fost filmaţi în Parcul Naţional Cabo Pulmo, Mexic, în Marea Cortez. Ciclonul subacvatic format de peştii Caranx sexfasciatus reprezintă un ritual de împerechere care poate fi văzut foarte rar. 

Imaginile au fost surprinse de cercetătorul Octavio Aburto, în imagini putând fi observat în costum de scafandru şi amicul său David Castro. Filmarea arată cum a fost realizată imaginea pe care cei doi au înscris-o în competiţia National Geographic 2012.

Uluitoarea imagine este atât de spectaculoasă, încât unele persoane au susţinut că nu poate fi decât trucată. Cei doi cercetători au dat publicităţii acest video pentru a elimina speculaţiile şi pentru a arăta cum a fost fotografiat acest fenomen rar

A fost identificată cea mai sănătoasă brânză din lume

Este veche, este mucegăită, are culoarea albastră şi un miros neplăcut, dar cu toate acestea, oamenii de ştiinţă susţin că această brânză deţinea cheia unei vieţi lungi şi sănătoase.

Cercetătorii au analizat această încântare culinară, numită brânza Roquefort, şi au ajuns la concluzia că deşi este bogată în grăsimi şi sodiu, ea are unele proprietăţi care susţin sănătatea corpului. 

Se pare că Roquefort are proprietăţi antiinflamatorii. Mai exact, compuşii antiinflamatori din această brânză par să funcţioneze cel mai bine în medii acide precum tractul digestiv uman. 

Specialiştii susţin că aceşti compuşi ar putea fi extraşi pentru a crea medicamente ce combat bolile cardiovasculare sau pentru alcătuirea cremelor cu rol anti-îmbătrânire. 

De asemenea, descoperirea ar putea explica aşa-numitul „paradox franţuzesc”. Francezii, deşi au un regim alimentar bogat în grăsimi, sodiu şi alcool par să aibă o sănătate mai bună decât a majoritatea europenilor. 

Femeile din Franţa, de exemplu, au o rata a speranţei de viaţă de 85,3 ani, comparativ cu 82,3, rata întâlnită în cazul englezoaicelor. 

5.000 de fragmente din Manuscrisele de la Marea Moartă sunt acum disponibile online

Autorităţile israeliene anunţă că 5.000 de fragmente din misterioasele Manuscrise de la Marea Moartă sunt acum accesibile online, graţie unui parteneriat cu Google.

Biblioteca Digitala a fost lansată astăzi şi cuprinde multe texte importante, precum Deuteronomul, în care se găsesc Cele 10 porunci, şi o porţiune din primul capitol din Cartea Facerii, scrisă în secolul 1 î. Hr.

Efortul face parte dintr-o iniţiativă mai amplă prin care posesorii manuscriselor încearcă să le facă disponibile publicului larg, după ce multă vreme au fost criticaţi pentru că au permis să fie monopolizate de un cerc restrâns de exegeţi.

Shuka Dorman, directorul Autorităţii Israeliene pentru Antichităţi, afirmă că „acum, toate persoanele, indiferent unde se află pe glob, au acces la aceste manuscrise”.

Anul trecut, Google a publicat 5 dintre aceste manuscrise într-o colaborare cu Muzeul Israel.

Fiecare friptură mâncată ne face să trăim cu o „microviaţă” mai puţin

Pentru a convinge oamenii să ia decizii mai bune, cercetătorul David Spiegelhalter de la Universitatea Cambridge a conceput o metodă prin care putem analiza toate obiceiurile noastre, bune sau rele, prin prisma „microvieţilor”.

Prin această metodă putem să identificăm cât timp din viaţă pierdem sau câştigăm atunci când alegem să fumăm, bem sau să consumăm legume şi să facem sport.

Fiecare „microviaţă” este egală cu o speranţă de viaţă de jumătate de oră, cercetătorul folosind acest termen pentru a comunica mai eficient „riscurile cronice”.

„Oamenii tind să nu se gândească la efectele ce urmează să fie resimţite în viitorul îndepărtat. Ca să-l citez pe scriitorul Kingsley Amis, «Nu merită să renunţi la nicio plăcere doar ca să trăieşti doi ani în plus într-o instituţie geriatrică». Cu toate acestea, pierderea unui an din viaţă de-a lungul a 45 de ani, adică 1/45, este echivalentul unei săptămâni dintr-un an, sau a 30 de minute dintr-o zi”, a explicat Spiegelhalter.

Iată câteva dintre cele mai populare obiceiuri, explicate în echivalentul „microvieţilor” (calculele sunt efectuate pentru activităţile care sunt efectuate o viaţă întreagă):

• fumatul a 15-24 de ţigări pe zi = minus 5 ore din viaţă pe zi (-10 microvieţi)
• consumul unei băuturi alcoolice = plus 30 de minute (+1 microviaţă)
• consumul unei băuturi alcoolice în plus = fiecare băutură suplimentară elimină 15 minute din viaţă (-0,5 microvieţi fiecare)
• a avea 5 kg peste greutatea ideală = minus 30 de minute din viaţă pe zi (-1 microviaţă)
• 2 ore de privit la televizor = minus 30 de minute pe zi (-1 microviaţă)
• 85 de grame de carne roşie = minus 30 de minute din viaţă (-1 microviaţă)
• 5 porţii de fructe şi legume = plus 2 ore de viaţă (+4 microvieţi)
• 2-3 ceşti de cafea = plus 30 de minute de viaţă (+1 microviaţă)
• 20 de minute de activitate fizică zilnică = plus o oră de viaţă (+2 microvieţi)
• alte 40 de minute de activitate fizică = plus 30 de minute (+1 microviaţă)
• consumarea unui medicament anti-colesterol (statine) = plus 30 de minute de viaţă pe zi (+1 microviaţă)
• a fi bărbat = minus două ore de viaţă (-4 microvieţi)

Oamenii de ştiinţă au descoperit proteina care ne apără de cancer şi de îmbătrânire

După 10 ani de experimente realizate pe şoareci care îmbătrâneau rapid, Jan van Deursen şi colegii săi de la Mayo Clinic anunţă că au localizat o proteină ce are rolul de a proteja animalele de cancer şi alte boli asociate cu îmbătrânirea.

Iniţial, cercetătorii au fost interesaţi în studierea unei trăsături comune a cancerului, numită aneuploidă. Celulele aneuploide au fie prea mulţi, fie prea puţini cromozomi. Prin urmare aproape toate celulele canceroase se încadrează în această categorie. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au aflat încă dacă aneuploida este vinovată pentru apariţia cancerului. 

Ulterior, Jan van Deursen au modificat genetic şoareci pentru a produce mai puţină proteină BubR1 şi au constatat că starea de sănătate a şoarecilor care sunt primaţi de această proteină se deteriorează rapid. 

Acum, într-un nou studiu, specialiştii au demonstrat că şoarecii care au această proteină în cantităţi mari au murit de cancer după 2 ani, în doar 15% din cazuri. În schimb, şoarecii care deţineau cantităţi normale mureau de cancer în 40% din cazuri. 

De asemenea, cei expuşi la cantităţi mari de BubR1 păreau olimpici pe lângă cei din grupul de control, rezistând să alerge de două ori mai mult. 

A fost decriptat mesajul misterios pe care serviciile secrete britanice l-au crezut „imposibil de descifrat”?

În urmă cu câteva săptămâni, un mesaj datând din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost găsit ataşat de piciorul unui porumbel mort, descoperit întâmplător în hornul unei case din Marea Britanie. Serviciile secrete britanice au cerut ajutorul publicului pentru a descifra mesajul, iar acum, un istoric din Canada susţine că a reuşit să spargă codul.

Gord Young, din Peterborough, Canada, susţine că a avut nevoie de numai 17 minute pentru a descifra mesajul; cheia, afirmă el, se găseşte într-un carnet de coduri, pe care l-a moştenit de la o rudă a sa,  care a luptat ca aviator în rândul trupelor canadiene ce au luat parte la cel de-al Doilea Război Mondial.

Mesajul a fost descoperit de David Martin, un pensionar britanic, cu ocazia renovării casei sale. În horn, el a găsit rămăşiţele unui porumbel mort, având ataşat de un picior un mic recipient metalic în care se gpsea mesajul, ce datează din 1944.

Documentul a fost predat specialiştilor din cadrul Government Communications Headquarters (GCHQ), unde experţii în criptografie s-au străduit zadarnic să-l descifreze. În disperare de cauză, au apelat la ajutorul publicului, deşi fără mari speranţe; mulţi dintre experţi sunt convinşi că mesajul este foarte compelx şi imposibil de descifrat atâta timp cât nu se cunoaşte codul care a fost folosit.

Gord Young, însă, care face parte dintr-un grup canadian, pasionat de istorie locală, Lakefield Heritage Research, consideră că mesajul, departe de a fi atât de complex precum cred experţii britanici, este de, fapt, destul de simplu şi se bazează în principal pe acronime. El susţine că a reuşit să descifreze documentul cu ajutorul carnetului de coduri moştenit şi că ar fi vorba despre o comunicare prinvind poziţiile trupelor germane în Normandia.

Iată ce înţeles are mesajul, după opinia lui Young:

AOAKN - Artillery Observer At "K" Sector, Normandy

HVPKD - Have Panzers Know Directions

FNFJW - Final Note [confirming] Found Jerry's Whereabouts

DJHFP - Determined Jerry's Headquarters Front Posts

CMPNW - Counter Measures [against] Panzers Not Working

PABLIZ - Panzer Attack - Blitz

KLDTS - Know [where] Local Dispatch Station

27 / 1526 / 6 - June 27th, 1526 hours

Gord Young crede că mesajul ar fi fost scris de sergentul William Stott, un militar britanic care ar fi fost paraşutat în Normandia pentru a culege şi transmite informaţii despre poziţiile trupelor germane. Sergentul Stott a foat ucis la cîteva săptămâni după paraşutare şi este înmormântat într-un cimitir din Normandia.

Porumbeii erau utilizaţi adesea pentru transmitereea de mesaje în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, iar porumbeii, antrenaţi special, aveau numere de identificare individuale.

Mesajul poartă două astfel de numere de identificare: NURP.40.TW.194 şi NURP.37.OK.76. Young crede că serg. Stott a trimis concomitent două păsări, cu acelaşi mesaj, pentru a spori şansele ca documentul secret să ajungă la destinaţie.

Anumite particularităţi ale ortografiei sugerează că Stott fusese instruit de un ofiţer care luptase şi în Primul Război Mondial şi acest lucru i-a sugerat lui Young să încerce să descifreze mesajul folosind metoda acronimelor, utilizată şi în timpul primei conflagraţii mondiale.

Specialiştii din cadrul GCHQ nu sunt totuşi siguri că Young a citit corect mesajul şi par convinşi că documentul e imposibil de descifrat. Un purtător de cuvânt al instituţiei a declarat că acurateţea descifrării nu poate fi verificată fără referiri la materialul criptografic original, adăugând totuşi că el şi colegii săi ar fi bucuroşi să vadă soluţia propusă de istoricul canadian.

În fiecare an, IBM apelează la cei mai de seamă cercetători care lucrează în cadrul companiei pentru a identifica cele 5 tehnologii care vor deveni populare 5 ani mai târziu şi care vor avea un impact semnificativ asupra omenirii.

Specialiştii IBM au dat publicităţii lista „5 in 5”, care prevede că ăn anul 2018 vom avea parte de senzori mult mai avansaţi decât cei existenţi astăzi, ce vor avea capacitatea de a înţelege atingere, vederea, auzul, gustul şi mirosul aproape la fel de bine ca oamenii.

În scurt timp, vom putea alimenta automobilele cu şampon şi săpun, graţie unei inovaţii britanice

Oamenii de ştiinţă au demonstrat că biologia sintetică poate permite manipularea substanţelor chimice pe bază de carbon, precum cele din săpunuri sau şampoane, transformându-le în celule.

Descoperirea sugerează că este posibil să se creeze combustibil din acizii graşi apăruţi în mod natural. Oamenii de ştiinţă, coordonaţi de prof. Nick Turner de la Universitatea din Manchester, au folosit biologia sintetică pentru a manipula acizii graşi naturali astfel încât să direcţioneze aceste molecule spre producţia de combustibil şi substanţe chimice de uz casnic. 

Substanţele pe bază de hidrocarbon sunt întâlnite peste tot în viaţa de zi cu zi, de la parfumul din săpun până la combustibilul din maşini. Numărul de atomi de carbon şi caracterul lor de acizi, aldehide, alcooli sau alcani reprezintă parametrii importanţi care influenţează gradul de toxicitate ale organismelor, eficienţa utilizării lor drept carburanţi şi modul în care sunt percepute olfactiv de oameni. 

Descoperirea le va permite oamenilor de ştiinţă să exploreze modul în care se poate crea energie regenerabilă din surse sustenabile. Avansarea în acest domeniu ar putea duce la descoperirea unor moduri mai inovatoare de creare a carburanţilor din resurse naturale. 

Biologia sintetică este un domeniu de cercetare care combină ştiinţa cu ingineria în beneficiul societăţii.