De ce devenim leneşi vara?

Vara, când soarele străluceşte şi cerul este senin, oamenii de gândesc mai mult la concedii, la ce ar putea să facă afară pentru a se destinde sau le ce vor face în weekend. Productivitatea la locul de muncă este scăzută şi dorinţa de a lenevi nu pare să ne părăsească. Dar oare ce se induce această stare?

Unul dintre elementele cheie este motivaţia. Când vremea este neplăcută, nimeni nu vrea să iasă din casă, însă atunci când soarele străluceşte, cerul este albastru, iar aerul este cald, oamenii experimentează un fel de chemare la destindere. Un studiu realizat în 2008 a constatat că în zilele ploioase, bărbaţi stau, în medie, cu 30 de minute mai mult la muncă, decât în zilele însorite. În 2012, un alt grup de cercetători, de la Harvard, a ajuns la concluzia că atunci când vremea este urâtă, angajaţii sunt mai productivi.

În schimb, atunci când vremea este bună, productivitatea scade. Pentru a determina de ce se produc aceste fenomene, oamenii de ştiinţă la Harvard au realizat un studiu pe studenţi. Participanţii la studiu au fost împărţiţi în două grupuri. Înainte de a începe lucrul, primul grup a fost expus la 6 fotografii în care erau prezentate activităţi plăcute realizate în aer liber, precum plimbatul cu barca. Participanţii din al doilea grup, în schimb, au fost rugaţi doar să îşi prezinte rutina zilnică. Rezultatele au scos la iveală că, aşa cum era de aşteptat, cei care au fost expuşi la fotografiile ce ilustrau activităţi relaxante în aer liber au fost mai puţin productivi. În loc să se concentreze la ceea ce aveau de rezolvat, ei se gândiseră la ceea ce ar fi putut face afară. Rezultatele au fost similare chiar şi atunci când vremea era ploioasă, ele fiind mai puternice în zilele însorite de vară.

Chiar dacă în fiecare anotimp mintea umană ar putea să găsească activităţi relaxante la care să se gândească, există dovezi care sugerează că vara, devenim leneşi şi nu mai gândim la fel de profund ca în alte perioade. În 1994, Gerald Clore, un pionier în cercetări care analizau modul în care ambientul care alterează starea de spirit afectează cogniţia şi judecata, a constatat că vremea poate duce la deconcentrare. Studiul a fost realizat pe 122 de subiecţi, atât în zile cu vreme bună, cât şi în zile cu vreme rea. Participanţilor li s-a spus că vor lua parte la un studiu asupra educaţiei superioare. Cu cât vremea era mai bună, cu atât oamenilor de ştiinţă le era mai uşor să îi convingă pe subiecţi să fie de acord cu nişte argumente care nu erau solide. În zilele senine, însorite şi calde oamenii se lăsau mai uşor convinşi atât de argumente puternice, cât şi de unele slabe. În schimb, când afară era înnorat, frig şi ploaie facultăţile critice ale participanţilor se îmbunătăţeau şi doar argumentele foarte puternice erau persuasive.

Concluzia lui Clore a fost că în zilele călduroase oamenii se bazează mai mult pe „scurtături” mentale şi nu pe analiză reală.

În aceeaşi ordine de idei, vremea de vară şi mai ales zilele caracterizate printr-un nivel ridicat de umiditate ne reduc atât atenţia cât şi nivelul de energie. Într-un alt studiu, s-a observat că umiditatea ridicată scade nivelul de concentrare şi creşte somnolenţă. De asemenea, o astfel de atmosferă alterează şi capacitatea de a gândi clar. Mai exact, cu cât afară era mai cald, cu atât subiecţii erau mai dispuşi să pună sub semnul întrebării ceea ce li se spunea.

Alte studii au sugerat că, deşi oamenii care trăiesc în zone în care zilele sunt însorite tot anul nu sunt mai fericiţi decât cei care trăiesc în alte zone, în care vremea variază, studiile au demonstrat că oamenii devin mai fericiţi atunci când zilele se lungesc şi devin mai calde, pentru ca apoi nivelul de fericire să înceapă să scadă pe măsură ce zilele se scurtează.

Într-o altă cercetare recentă, psihologul Uri Simonsohn a constatat că tinerii erau mult mai dispuşi să se înscrie la o universitate faimoasă pentru rigoare sa academică dacă vizitau instituţia într-o zi ploioasă

Totuşi, există o limită până la care fericirea este indusă de zilele însorite. Un studiu realizat în acest an (2013) de economista Marie Connolly a scos la iveală că atunci când temperaturile cresc peste 32 de grade Celsius, impactul negativ asupra fericirii era mai mare decât consecinţele divorţului sau a văduviei.

Totodată, un alt studiu mai vechi, din 1970, sugera că temperatura optimă pentru capacitatea cognitivă ar fi de 22,2 grade Celsius, însă o cercetare mai nouă, din 1990, stabilea că temperatura ideala ar fi de 27 de grade Celsius.

Poate cel mai încântătoare constatare pe care o susţin nenumărate studii este aceea că nivelul de glucoză din sânge este strâns legat de performanţa cognitivă, motiv pentru care avem undă verde la îngheţată. O gură de ceva rece şi dulce creşte nivelul de glucoză şi îmbunătăţeşte performanţa cognitivă.

De ce devin copiii din ce în ce mai nefericiţi?

Adolescenţii devin din ce în ce mai nefericiţi, având probleme legate de şcoală, modul în care arată şi de multitudinea libertăţilor şi alegerilor pe care le au.

Răspunsul la întrebarea din titlu pare să fie acela că punem prea puţin accent pe familie şi ne concentrăm prea mult asupra bunurilor materiale, susţine un nou studiu.

Cercetarea, publicată în Children’s Society a fost realizată pe baza unui număr de 42.000 de copii din Marea Britanie cu vârste cuprinse între 8 şi 17 ani, a scos la iveală că după o perioadă de creştere treptată, în 2008, nivelul de fericire al copiilor a început să scadă şi mai apoi chiar să intre în declin.

Experţii au avertizat că astfel de probleme legate de sănătatea mentală şi bunăstare au fost adesea considerate drept lucruri care ţin de anxietatea tipică adolescenţilor, dând naştere unei culturi ignorante.

„Atitudinea dăunătoare nu mai poate continua atunci când atât de mulţi [copii] sunt nefericiţi şi se luptă cu probleme serioase, inclusiv cu gânduri sinucigaşe. În locul unei naţiuni în care tinerii sunt susţinuţi să fie fericiţi, sănătoşi şi împliniţi, noi avem o cultură a stigmatizării, a neînţelegerii şi a ignoranţei. Tinerii noştri merită ceva mai bun”, a declarat Emma-Jane Cross.

Raportul „The Good Childhood” a scos la iveală că adolescenţii cu vârste cuprinse între 14 şi 15 ani au cel mai scăzut nivel de satisfacţie. Dintre aceştia 15% au un nivel scăzut al bunăstării, comparativ cu doar 4% dintre cei aflaţi la vârsta de 8 ani.

De asemenea, raportul a avertizat că deşi mulţi dintre tineri nu îndeplinesc criteriile pentru a fi catalogaţi ca având probleme de sănătatea mintală, ei aveau un nivel ridicat de nefericire. Ca urmare a acestui lucru, aceşti tineri aveau mai multe şanse de a nu se simţi motivaţi din punct de vedere academic, de a nu avea relaţii bune cu familia şi de a se se simţi inferiori din punct de vedere financiar, comparativ cu prietenii lor.

Iată ce a declarat unul dintre tinerii intervievaţi: „Ştiu mulţi oameni care se simt într-un fel forţaţi să poarte anumite haine pentru că fac parte din grupul popular nu vor să fie respinşi”. În acelaşi timp, un altul a declarat: „Port ce vreau eu, însă uneori văd oameni care se uită la mine, dar asta nu mă deranjează cu adevărat pentru că fiecare are dreptul să facă ce vrea aşa că nu mă deranjează când oamenii de uită insistent. Pot face ce vor ”.

Nivelurile percepute de libertate de alegere, de autonomie şi libertate, care sunt în legătură directă cu gradul de satisfacţie, scad în intervalul de vârstă 8-15 ani şi cresc între 16 şi 17 ani.

Matthew Reed, directorul executiv de la The Children’s Society, a descris această scădere a nivelului de fericire experimentat de copii drept „incredibil de îngrijorător”. „Aceste constatări surprinzătoare indică faptul că ar trebui să acordăm mai multă atenţie pentru îmbunătăţirea nivelului de fericire al copiilor din ţară”, a mai declarat acesta explicând că tinerii se confruntă cu probleme rezolvabile, precum expunerea la conflictele din familie sau sentimentul de nesiguranţă atunci când sunt în casă.

Anul trecut, un studiu realizat de UNICEF asupra copiilor din 24 de ţări bogate a constatat acelaşi lucru: că adolescenţii din Marea Britanie au un nivel din ce în ce mai scăzut de fericire şi nesatisfacţie. Ca urmare a acestui fapt, cercetarea a clasat Marea Britanie pe locul 21 din 24 în ceea priveşte nivelul de fericire experimentat de copii, iar oamenii de ştiinţă susţin că acest lucru este cauzat de un fenomen care începe să ia amploare în multe alte ţări.

UNICEF susţine că unele ţări nu şi-au prioretizat cum trebuie valorile, înlocuind timpul de calitate petrecut cu copiii cu rafturi de jucării scumpe care nu sunt folosite.

„Părinţii din Marea Britanie vor să fie părinţi buni, însă nu prea ştiu cum să facă asta. Simt că nu au timpul şi uneori cunoştinţele necesare pentru a face asta şi încearcă să compenseze această lipsă cumpărându-le copiilor noi gadgeturi şi haine”, spun oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii compară Marea Britanie cu Suedia şi Spania aflate în top 5 state în care nivelul de fericire al tinerilor este ridicat. Potrivit UNICEF, motivul pentru care cele două state au ocupat locuri în top este acela că „timpul rezervate familiei este protejat” şi că toţi copiii „au acces la mai multe activităţi”.

Deşi datele au fost prelevate de la copii din Marea Britanie, rezultatele sunt relevante tocmai pentru că reflectă situaţii de care se lovesc din ce în ce mai des familiei din lume. În încercarea de a mări veniturile familiei, părinţii petrec din ce în ce mai mult timp la locul de muncă, scurtând astfel timpul petrecut alături de copii.

Lămâia – cum şi când se dă la copii?

Bogată în vitamina C, complexul de B-uri şi minerale, dar şi în acid citric, lămâia este un fruct controversat când vine vorba de alimentaţia celor mici. Iată argumente pro şi contra.

Lămâia – cum şi când se dă la copii?
În mod sigur ţi s-a spus, măcar o dată: „Dă-i lămâie să nu mai sughită!“ sau „Fă-i un ceai cu lămâie dacă a răcit!“. Hai să vedem cât de bună este lămâia la copiii până într-un an. Cum şi când i-o dai?

Argumente pro…

Pe de o parte, calităţile sale terapeutice (antiviral, antianemic, antiinflamator, antibacterian) o recomandă ca aliment de bază în dieta copilului tău. Datorită vitaminei P (flavonoide), lămâia are virtuţi antialergice: ameliorează simptomele febrei de fân, eczemele, sinuzita, astmul.

Ingredientul cel mai valoros, vitamina C, este esenţial în metabolismul calciului, de aceea se foloseşte în profilaxia rahitismului. Fiind o sursă considerabilă de pectină, sucul de lămâie reglează şi tranzitul intestinal.

… şi contra

Lămâia conţine foarte mult acid citric (7,2%), care poate irita mucoasa digestivă plăpândă a sugarului. De la naştere şi până la patru luni, muşchii peretelui gastric sunt insuficient dezvoltaţi, iar unele sucuri digestive lipsesc, motiv pentru care nu este indicat să-i dai suc de lămâie unui copil atât de mic.

După vârsta de şase luni, sucul trebuie diluat cu apă fiartă şi răcită (în proporţie de 10 părţi de apă la 1 parte de suc).

În plus, tot acidul citric se face vinovat şi de erodarea smalţului dinţilor. Nu-i da sucurile de citrice în biberon, ci cu linguriţa sau cana, pentru a reduce contactul gingiei cu zahărul şi acizii din suc.

Bună, dar cu măsură

Există situaţii în care puţin suc de lămâie nu strică:

sughiţ: poţi să-i dai puţină zeamă de lămâie, însă nu ca atare, ci dizolvată în apă: o linguriţă de suc de lămâie proaspăt stors amestecat într-o jumătate de cană de apă călduţă;
tuse: acelaşi remediu îl poţi folosi şi pentru alinarea tusei (apa călduţă calmează durerea în gât, iar vitamina C din lămâie fortifică sistemul imunitar);
guturai: când bebe este răcit, poţi să-i ungi pieptul şi picioruşele cu un balsam de lămâie făcut în casă: în uleiul lui de corp torni 2-3 picături de ulei esenţial de lămâie. Nu folosi acest remediu decât o dată pe zi, de preferat seara;
constipaţie: în tranzitul intestinal îngreunat, suplimentarea dietei cu sucuri de lămâie sau portocale contribuie la evacuarea eficientă a intestinului;
prurit: antiseptic natural, sucul de lămâie calmează mâncărimile provocate de înţepăturile insectelor;
alimentaţie: câteva picături de lămâie schimbă gustul preparatelor. După vârsta de zece luni poţi condimenta cu lămâie ciorbiţele micuţului, pentru un plus de vitamine.
Ce acră este!

Gustul înţepător, acru, îl face pe puiul tău să se strâmbe tot. Prima degustare a sucului de lămâie are întotdeauna acelaşi efect: o mutriţă caraghioasă, dar adorabilă.