Thursday, August 22, 2013
I never said she stole my money
I did not say it, but someone else said she stole my money.
I said a lot of things, but I didn't say that.
I didn't say it, but I implied it.
She didn't steal it, someone else did.
The money wasn't stolen, I lent or gave it to her.
The stolen money was not mine.
She stole some things of mine, but not my money.
De ce fac unele găini ouă albastre?
Majoritatea raselor de găini depun ouă albe sau în nuanţe de brun, dar există şi câteva rase ale căror ouă au culoarea albăstruie – o trăsătură care i-a derutat multă vreme pe oamenii de ştiinţă. Acum, însă, secretul genetic al acestor ouă neobişnuite a fost descoperit – şi este unul surprinzător.
Ouăle albastre sunt, în prezent, în vogă printre amatorii gastronomi, unii dintre ei susţinând chiar că aceste ouă ar avea un gust mai bun decât ouăle obişnuite de găină. În orioce caz, culoare lor deosebită le face foarte căutate şi, în Occident, ele se pot cumpăra, în prezent, din multe supermarketuri.
Totuşi, originea culorii lor neobişnuite a rămas necunoscută până de curând, când cercetătorii de la Universitatea din Nottingham au identificat, după 4 ani de studii, mutaţia genetică responsabilă de producerea acestei culori. Rezultatele au fost publicate în jurnalul PLOS ONE.
Mutaţia a apărut, în urmă cu 200-500 de ani, la o populaţie nativă de găini din America de Sud (numite găini Mapuche, după numele unui grup etnic care trăieşte în Chile) şi a fost transmisă la descendenţii acestora, găinile de rasă Araucana, Ameraucana şi altele, crescute în prezent în întreaga lume.
În cazul în care cererea de ouă albastre va continua să crească, descoperirile cercetătorilor de la Universitatea din Nottingham ar putea fi utile pentru punerea la punct a unor metode zootehnice de a mări producţia.
În întreaga lume există crescători de păsări care se ocupă de creşterea unor rase „rare” sau deosebite de păsări domestice. Împerecherile se fac cu grijă, pentru a conserva puritatea raselor, iar cercetătorii au folosit resursele genetice astfel conservate pentru a identifica localizarea exactă în genom a mutaţiei care duce la apariţia ouălor albastre.
Studiile genomice ulterioare au produs o surpriză: cauza genetică a culorii albăstrui a cojii de ou este un vechi retrovirus inofensiv care a infectat găinile domestice sud-americane.
Un retrovirus este un virus care, spre deosebire de majoritatea organismelor celulare, poartă informaţia genetică înscrisă în molecula acidului ribonucleic, ARN. (La imensa majoritate a organismelor terestre, informaţia genetică este stocată în ADN – acidul dezoxiribonucleic).
Retrovirusul se reproduce într-o celulă gazdă folosind o enzimă specială, numită revers-transcriptaza, care transcrie informaţia genetică din ARN în ADN. Datorită acestui fenomen, materialul genetic al retrovirusului poat fi incorporat permanent în ADN-ul celulei infectate, putând produce diferite efecte în organismul-gazdă. În cazul de faţă, efectul a constat în acumularea unui pigment albastru-verzui, numit biliverdină, în coaja oului, când acesta se dezvoltă în corpul găinii.
Printre altele, descoperirea demonstrează rolul important al virusurilor în evoluţia şi diversitatea speciilor de vieţuitoare de pe Terra.
Ouăle de culoare albastră nu sunt neobişnuite în lumea păsărilor (multe specii fac ouă albăstrui, printre care mierlele şi sturzii), dar esrte neobişnuită pentru găini. Descoperirea mutaţiei produse de retrovirus ar putea explica fenomenul apariţiei culorii albastre şi la alte specii de păsări.
Rolul mutaţiei produse de virus a fost descoperit, independent, tot în acest an, de un grup de cercetători din China, care au studiat comparativ rase de găini chinezeşti şi nord-americane.
De ce îşi construiesc păsările cuiburi din mucuri de ţigară?
Inserarea mucurilor de ţigară în structura cuiburilor le ajută pe unele păsări să ţină paraziţii al distanţă, au descoprit oamenii de ştiinţă.
Deşi acest lucru s-ar putea să fie nesănătos, o echipă de ecologişti susţine că, departe de a fi un obicei neobişnuit, utilizarea de resturi de ţigări ar putea fi o variaţie urbană a unei adaptări vechi.
S-a observat de mult că păsările tind să îşi formeze cuiburile din vegetaţie bogată în anumiţi compuşi care alungă paraziţii. Substanţele chimice din frunzele de tutun sunt cunoscute pentru respingerea artropodelor, motiv pentru care oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă nu cumva tocmai din acest motiv le folosesc şi păsările.
Într-un studiu publicat în Biology Letters, oamenii de ştiinţă a examinat cuiburile a două specii comune de păsări de pe continentul nord-american. Ei au măsurat nivelul de acetat de celuloză (un component al chiştoacelor) din cuiburi şi au descoperit că existau mai puţini paraziţi acolo unde concentraţia de substanţă era mai mare.
De asemenea, specialiştii au utilizat capcane de căldură pentru a testa dacă efectul de respingere dat de mucurile de ţigări a fost legat de conţinutul de nicotină şi nu de alte caracteristici precum structura lor. Astfel, eu au amplasat capcane de căldură în 27 de cuiburi de vrabie şi 28 de cuiburi de piţigoi. Capcanele, care utilizau căldura pentru a atrage paraziţii au fost dotate cu fibre de celuloză şi filtre provenite fie de la ţigări fumate, fie de la unele nefumate. De asemenea, au fost amplasate şi benzi adezive menite să prindă eventualele artropode atrase.
După 20 de minute, cercetătorii au descoperit că dispozitivele dotate cu chiştoace provenite de la ţigări nefumate, aveau mult mai mulţi paraziţi ataşaţi comparativ cu celelalte dispozitive.
„Cercetarea mă face să mă gândesc dacă nu cumva aceste păsări au o preferinţă pentru unele branduri de ţigări mai puternice în nicotină. Dacă este aşa, acest lucru sugerează că acest comportament a evoluat ca o adaptare în răspuns la provocările impuse de invaziile de paraziţi”, a declarat Timothy Mousseau, ecologist la Universitatea din South Carolina, Columbia.
De ce unii oameni au părul creţ?
Ce anume ne face să avem păr drept sau cârlionţat? Întrebarea pare banală dar răspunsul este destul de complicat.
În oarecare măsură, textura părului diferă de la persoană la persoană în funcţie de gene. Un studiu din 2009 a analizat genetica firelor de păr şi a concluzionat că în proporţie de 85-95 de procente structura părului este codificată de ADN. Dar cum se manifestă acest lucru la nivelul fiecărui fir de păr?
Cercetările au arătat că modul în care se curbează un fir de păr depinde de natura foliculului său. Atunci când un folicul este asimetric, firul de păr este oval şi tinde să se curbeze. Câne foliculul este simetric, firul de păr va creşte cilindric rotund şi drept.
Părul creţ poate fi descris şi în funcţie de compoziţie şi structură. O echipă de cercetători francezi au demonstrat acest lucru când au utilizat un microscop electronic pentru a compara firele de păr drept cu cele de păr creţ. Primul tip de fir de păr, cel drept avea o structură simetrică şi o secţiune transversală circulară. Cel de-al doilea, în schimb, s-a dovedit a fi caracterizat de o distribuţie inegală a unui anumit tip de cheratină. Proteina, care împreună cu alte tipuri de cheratină serveşte ca principală componentă a părului, se acumulează aproape de marginea din interiorul unui fir de păr creţ, sub curbă.
Chiar dacă te naşti cu foliculi simetrici, există câteva posibilităţi în care părul drept poate deveni ondulat. Oamenii de ştiinţă au descoperit că receptorul celular numit EGFR se aglomerează pe partea exterioară a rădăcinii foliculilor şi reglează creşterea părului. Aşa se explică de ce în cazul unor pacienţi bolnavi de cancer, care sunt trataţi cu medicamente ce inhibă aceşti receptori, poate apărea părul ondulat, în locul celui drept.
Subscribe to:
Posts (Atom)