Low resolution pictures have less pixels

Every shoelace has 2 ends

If you were born in January you die

Facebook is not a book

Fish can survive under water

Cum te ajută infidelitatea să slăbeşti?

Un studiu bizar a descoperit surprinzătoarele beneficii aduse de infidelitate. Se pare că infidelitatea este o metodă imorală dar eficientă de a scăpa de kilogramele în plus.

Într-un nou studiu, realizat pe 3000 de voluntari, 52% dintre bărbaţii şi 62 de procente dintre femei au declarat că au slăbit după ce au fost implicaţi într-o aventură. Mai exact rezultatele au indicat că, în medie, bărbaţii infideli au slăbit 2,7 kilograme, în timp ce femeile au scăpat de 4,5 kilograme.

Deşi rezultatele studiului realizat de un site de întâlniri pentru oameni căsătoriţi aflaţi în căutarea unei aventuri ar trebui privite cu o oarecare doza de scepticism, experţii susţin că există câteva explicaţii fiziologice care explică de ce infidelitatea ajută la pierderea în greutate.

În primul rând „implicarea într-o aventură pune multă presiune pe individ. Minciunile, evitarea confruntărilor directe şi ascunzişurile cauzează mult stres. Astfel, efectele stresului se răsfrâng asupra corpului. Începi să produci adrenalină şi cortizol (hormonul stresului), ritmul cardiac şi presiunea arterială cresc, începi să respiri mai repede şi să secreţi mai multă serotonină. Toate aceste procese pot duce la arderea mai multor calorii decât în mod normal.

De asemenea, trebuie să luăm în calcul şi schimbările comportamentale. Atunci când oamenii au relaţii extraconjugale sunt mereu grăbiţi şi nu de puţine ori nu mai au timp să mănânce.

Mai mult, există şi o presiune fizică. Mulţi bărbaţi doresc ca în astfel de relaţii să fie masculi alfa, încercând să arate cât mai bine pentru noile lor partenere. Pe de altă parte, dacă eşti căsătorit de 20 de ani probabil că nu mai întreţii relaţii sexuale atât de des, ceea ce înseamnă că începerea unei relaţii extraconjugale te-ar putea ajuta să arzi mai mult calorii”, a declarat Craig Jackson, profesor de psihologie în cadrul 

De ce au oamenii amprente?

Detectivii care folosesc amprentele pentru a lua urma infractorilor ar trebui să fie recunoscători pentru faptul că oamenii se trag din strămoşi care trăiau în copaci.

Dermatoglifele care marchează pielea de pe mâinile şi picioarele primatelor au evoluat deoarece ajută aceste animale să aibă mai mult control atunci când se agaţă de crengile copacilor, afirmă antropologul Nate Dominy de la Dartmouth College.

Doar animalele din ordinul nostru, cu câteva excepţii, prezintă aceste dermatoglife la capetele degetelor. Cercetarea sugerează că amprentele au oferit strămoşilor noştri un avantaj unic pe măsură ce aceştia se deplasau prin păduri/

Dominy şi colegii săi au testat această ipoteză folosind un deget artificial pe care au amplasat câteva dermatoglife. Testând degetul pe mai multe materiale, cercetătorii au descoperit că amprentele oferă un mare avantaj mai ales în cazul materialelor naturale – cum ar fi coaja de copac.

„Atunci când am folosit materiale biologice, cum ar fi coaja de copac – pe care primatele le agaţă adesea cu mâinile lor, am descoperit o diferenţă foarte mare. Coeficientul de frecare creşte cu aproximativ 50%”, explică Dominy.

Cercetătorul afirmă că această frecare suplimentară a permis primatelor timpurii să se urce mult mai uşor în copaci, astfel că amprentele au oferit un important avantaj evoluţionar.

Rezultatele studiului au fost prezentate în cadrul întrunirii anuale a American Association for the Advancement of Science (AAAS), ce are loc în cursul acestei săptămâni la Boston.

Patru românce care au scris istorie

Unele dintre cele mai de succes românce au revoluționat lumea profesională, dominată de bărbați, nu doar la nivel național, dar şi la nivel european sau mondial. Astăzi cunoaștem patru dintre româncele cărora le este atribuit pionieratul în domeniile în care au activat.
Sarmiza Bilcescu (1867 – 1935) – prima femeie din lume Doctor în Drept

Născută la București, dar școlită în străinătate, Sarmiza Bilcescu a fost prima româncă avocat, dar şi prima femeie din Europa care a obținut licența în drept (1887), studiind la Universitatea din Paris, şi prima femeie din lume care a devenit Doctor în Drept (1890), cu teza „Condiția juridică a mamei”, prezentată la Universitatea din Sorbona. În 1891, a fost admisă în Baroul Ilfov care, la acea vreme, includea şi Bucureștiul, în urma unei campanii derulate în favoarea sa de juristul Constantin Dissescu.

Virgina Maria Andreescu – Haret (1894 – 1962 ) – prima femeie arhitect din lume

La 18 ani, a intrat prima la Școala Superioară de Arhitectură din București, urmând în același timp Belle-Arte. Şi-a terminat studiile în 1919 şi a lucrat ca arhitect inspector în serviciul tehnic al Ministerului Educaţiei Naţionale în perioada 1923-1947. Potrivit icr.ro, Virgina Maria Andreescu – Haret a fost prima femeie din lume care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. În perioada dintre cele două Războaie mondiale a reprezentat România la Congresele internaționale de arhitectură la Roma, Paris, Moscova, Bruxelles şi i primeşte nenumărate premii. Printre proiectele sale arhitecturale se numără: Palatul Tinerimea Română din București Liceele Dimitrie Cantemir şi Gheorghe Şincai, Biserica „Sf. Treime”, una din cele mai mari din Capitală, primele blocuri din beton armat şi cinematograful Parc din stațiunea Govora.

Eliza Leonida Zamfirescu (1887 – 1973), prima femeie inginer din Europa

Eliza Leonida Zamfirescu a fost prima femeie care a devenit studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin (1912) şi, mai târziu prima femeie inginer din Europa, cu specializarea chimie. Potrivit complexity.ro, ea a reușit să transforme la Berlin prejudecățile, ostilitatea si privirile batjocoritoare ale colegilor şi profesorilor în admirație. După absolvire s-a întors să lucreze în România, devenind prima femeie membră a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România şi, mai târziu, şefă a laboratoarelor Institutului Geologic. În 1997, la inițiativa Confederației Naționale a Femeilor din Romania, a fost instituit premiul Eliza Leonida Zamfirescu, care se acordă personalităților feminine pentru merite deosebite în domeniul științei si tehnicii.

Sofia Ionescu (1920 – 2008) – prima femeie neurochirurg din lume

În 1944, Sofia Ogrezeanu (viitoare Ionescu, prin căsătorie), pe atunci tânără studentă la Facultatea de Medicină Umană din București, a operat la Spitalul nr. 9 din București un copil grav rănit într-un bombardament, ceea ce i-a garantat intrarea în așa-numita echipă neurochirurgicală de aur a României, alături de prof. dr. Dimitrie Bagdasar, şi devenind, după unii, prima femeie neurochirurg din lume. Își susține doctoratul în medicină şi chirurgie în 1945, an în care se şi căsătorește cu doctorul Ionel Ionescu, secundar neurochirurg, cu care a avut doi copii. Timp de 47 de ani realizează operații pe măduva spinării şi creier şi se remarcă prin lucrări științifice apărute în numeroase publicații internaționale de prestigiu.

Listen Good Music