Sunday, June 30, 2013

De ce ne raman unele melodii blocate in cap


Muzica este cea care ne ajuta sa ne relaxam, sa ne izolam de lumea exterioara si chiar sa ne exprimam prin intermediul ei. Insoteste omenirea din cele mai vechi timpuri si este intr-o continua evolutie, fiind clasificata intr-o multitudine de genuri si subgenuri. Cu siguranta ni s-a intamplat sa dam peste o melodie de care nu ne mai saturam si sa o ascultam de multe ori consecutiv. Rezultatul? Aceste melodii raman blocate in cap si parca nu reusim sa scapam de muzicalitatea lor.

De ce ne raman melodii blocate in cap
Aceste obsesii sonore ne pot lovi când ne așteptăm mai puțin, afectându-ne cortexul auditiv și cauzând creierului o nevoie de a umple golurile din ritmul unei melodii. Unele proprietăți ale muzicii pot acționa ca și agenți biochimici, aceste obsesii sonore putând fi chiar și contagioase.
Conform unui studiu cu ajutorul RMN asupra a 15 studenți, s-a observat că atunci când studenții ascultau o piesă cunoscută și ea se întrerupea, cortexul lor auditiv continua să o ”cânte”. Acest lucru e valabil doar în cazul în care celor supuși experimentului li se punea o melodie cunoscută, nu și una pe care nu o mai ascultaseră înainte.
Din păcate nu ne rămân întipărite în minte doar melodii plăcute. Dintre oamenii supuși unui test, s-a stabilit că peste jumătate au catalogat melodiile rămase în minte ca fiind plăcute, 30% au avut o atitudine neutră, iar 15% au precizat că melodiile rămase în minte sunt neplăcute. Aparent, singura metodă de a scăpa de aceste neplăceri este să ascultăm în continuare melodia cu pricina, deși pare foarte frustrant.
Factorii care declanșează acest fenomen nu sunt pe deplin cunoscuți, dar se presupune că totul poate porni de la titlul melodiei sau un anumit eveniment din viața noastră pe care le-am conectat cumva cu melodia respectivă. Aceste melodii pot fi comparate cu niste mancarimi de care nu putem scapa decat prin scarpinat (in cazul nostru scarpinatul fiind repetarea melodiilor).
Aproape 99% dintre oameni vor cădea la un moment dat pradă acestui fenomen, cei mai sensibili la acesta fiind femeile, oamenii nevrotici și muzicienii. Chiar și oboseala și stresul acumulat ne pot duce la obsesia pentru o melodie. Deși nu există un tratament sau vreo tehnică brevetată menită să ne scape de aceste obsesii, poate cel mai bun lucru de luat în considerare este să încercăm să ascultăm altă melodie și să ne căutăm o activitate care ne ține ocupați si concentrati.

De ce avem lapsus


Fie ca dureaza doar cateva clipe sau poate chiar minute intregi, un lapsus este un fenomen des intalnit in viata de zi cu zi. Aceasta inabilitate temporara de a ne aminti anumite detalii intervine adesea in cele mai nepotrivite momente, facandu-ne sa ne simtim neputinciosi.

De ce avem lapsus
Chiar dacă majoritatea expeţilor dau vina pe vâstă, lapsusurile nu ţin cont de această trecere a anilor si astfel ele apar chiar şi la persoane tinere de sub 20 de ani. În acest sens, o echipă de cercetatori au demonstrat că lapsusul nu are legătură cu pierderea memoriei, el apărând datorită unui mod greşit de a învăţa sau de a reţine o informaţie.
Experimentul cercetătorilor Amy Warriner şi Karin Humphreys a fost simplu, însă foarte productiv. Ei au pus o serie de întrebări simple unui grup de elevi iar apoi i-au lăsat să se gândească 10 secunde, respectiv 30 de secunde înainte de a da răspunsul. Spre exemplu, la intrebarea “Cum se numeşte un recipient metalic de mari dimensiuni, ataşat unui vehicul, destinat transportului de combustibil?, unii elevi au răspuns “cisternă” după 10 secunde iar alţii după 30 de secunde. La două zile dupa acest mic test, elevii au fost întrebaţi din nou acelasi lucru şi spre satisfacţia cercetatorilor, cei care au avut timp de gândire 10 secunde şi-au amintit mult mai usor cuvântul decat cei care s-au gândit 30 de secunde.
Acest fenomen este oarecum similar cu următorul scenariu pe care cu siguranţă îl cunoastem cu toţii: Când ne străduim foarte tare să ne aducem aminte “cuvântul lipsă”, de multe ori parcă nu reuşim. Dacă renunţăm însă să ne mai gândim la acel cuvânt, el apare brusc exact când ne aşteptăm mai puţin.
”Metaforic vorbind, e acelaşi lucru cu a-ţi învârti roţile în zăpadă, reuşind nimic mai mult decât să creezi un şanţ mai adânc”, au explicat cercetătorii Amy Warriner şi Karin Humphreys.

Brain connection, so I can read your mind, little human