Tuesday, August 13, 2013
Soluţiile creative vin mai uşor dacă bei alcool?
Nu este vorba doar de o scuză pentru a-ţi turna încă un pahar, ci de un nou studiu care susţine că alcoolul ne ajută să găsim soluţii creative.
Studiul realizat de cercetătorii de la Universitatea din Illinois, SUA, a scos la iveală faptul că oamenii care se relaxează consumând alcool se descurcă mai bine în rezolvarea problemelor de inteligenţă, decât cei care nu au acest obicei. În urma cercetării, s-a constat că cei care consumau alcool au răspuns corect la mai multe întrebări şi într-un timp mai scurt, comparativ cu restul participanţilor.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 40 de bărbaţi. Toţi au fost supuşi aceloraşi probe, doar că jumătate dintre participanţi au consumat două halbe de bere înainte de teste. Rezultatele au arătat că cei din grupul care consumase alcool au rezolvat cu aproape 40% mai multe probleme decât ceilalţi, având o medie de 12 secunde pentru fiecare întrebare, comparativ cu 15,5 secunde cât le-a trebuit celorlalţi pentru a rezolva fiecare problemă.
Specialiştii consideră că alcoolul împiedică gândirea analitică, permiţându-le gândurilor creative să preia comanda. În acest mod, oameni pot găsi rapid soluţii inovatoare la problemele date. Oamenii de ştiinţă au declarat că în timpul cercetării s-a constat că o astfel de gândire este declanşată de aproximativ două halbe de bere sau două pahare medii de vin. Cu toate acestea, ei au insistat asupra faptului că alcoolul nu trebuie consumat excesiv. În cantităţi mici, totuşi, alcoolul ajută la atingerea unei stări mai flexibile ce stimulează creativitatea.
Somnul insuficient duce la obezitate şi diabet
Noi studii indică faptul că somnul perturbat sau insuficient ne dă peste cap ceasul interior şi ne predispune la obezitate şi diabet.
Orfeu Buxton, un neurolog şi somnolog de la un spital din Boston a urmărit timp de 6 săptămâni un număr de 21 de subiecţi care au dormit, mâncat şi efectuat alte activităţi zilnice în funcţie de programele impuse de specialişti. Cu trei săptămâni înainte de studiu, participanţii au fost sfătuiţi să doarmă 10 ore pe zi pentru a ajunge la un nivel optim de somn.
În timpul experimentului, voluntarii au fost ţinuţi în laborator, unde programul impus de specialişti nu a ţinut cont de alternanţa zi-noapte. Orarul de somn a fost proiectat astfel încât timpul să fie împărţit în perioade de 28 de ore, iar fiecare participant la studiu să doarmă 5 ore din 28. De asemenea, voluntarii nu au avut acces la internet şi nu le-a fost permis să primească vizitatori.
De-a lungul experimentului şi după o perioadă de recuperare, Buxton şi echipa sa au măsurat intensitatea metabolismului bazal şi nivelurile de insulină şi glucoză. În medie, secreţia de insulină pancreatică, după masă, a înregistrat un nivel mai scăzut cu circa o treime faţă de normal. Mai mult, din cei 21 de subiecţi, trei au atins pragul critic prediabetic al glicemiei. Totodată, atunci când subiecţii au dormit puţin şi cu întreruperi, cercetătorii au observat un declin de 8% al ratei lor metabolice de repaus. Buxton a explicat că, deşi cifrele par mici, ele ar putea produce o creştere a greutăţii de 4-6 kilograme într-un an.
După ce le-a fost permis să îşi refacă programul normal de somn, subiecţii şi-au revenit. Spre surprinderea cercetătorilos, în timpul studiului nu s-au observat diferenţe semnificative între răspunsurile celor tineri (un grup de indivizii cu media de vârstă de 23 de ani) şi cei vârstnici (indivizi cu vârsta medie de 60 de ani).
Studiul are consecinţe importante pentru sănătatea publică din întreaga lume, având în vedere că populaţia mondială are un program dereglat de somn, ca urmare a muncii în ture şi a programului lung de lucru.
De ce femeile renunţă greu la fumat?
Statisticile indică faptul că femeile renunţă mult mai greu la fumat, comparativ cu bărbaţii, iar noi studii sugerează că acest lucru este cauzat de modul diferit în care creierul femeii răspunde la nicotină.
Se considera că, atunci când o persoană fumează, numărul receptorilor de nicotină din creier (care consolidează obiceiul de a fuma) ar creşte. Acum, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Yale a demonstrat că acest lucru chiar se produce, dar numai în cazul bărbaţilor.
Studiul a fost realizat pe 52 de bărbaţi şi 58 de femei, dintre care jumătate erau fumători. Folosind un marker radioactiv care se cuplează cu un tip special de receptori de nicotină (care reprezintă principalul responsabil pentru dependenţa fizică faţă de nicotină, din creierul fiecărei persoane), cercetătorii au putut examina aceşti receptori.
Fumătorii care au participat la studiu au fost nevoiţi să renunţe la fumat timp de o săptămână, pentru ca receptorii lor de nicotină să fie liberi pentru a se putea cupla cu markerul. Astfel s-a putut constata că, spre deosebire de nefumători, fumătorii de sex masculin au avut aproximativ cu 16% mai mulţi receptori de nicotină în zona creierului cunoscută drept striatum, 17% mai mulţi în cerebel şi între 13% şi 17% mai mulţi în regiunea corticală. La femei, în schimb, diferenţele între cele fumătoare şi nefumătoare au fost nesemnificative.
Rezultatele sunt importante deoarece tratamentele principale pentru persoanele care doresc să renunţe la fumat presupun terapia de înlocuire a nicotinei din ţigări cu plasturi sau gumă care conţin, de asemenea, nicotină. Prin urmare, conform studiului, femeile fumătoare care vor să renunţe la acest obicei ar putea să reacţioneze mult mai bine la tratamente care nu includ nicotina. Acestea ar putea urma terapii comportamentale precum tehnici de relaxare şi exerciţii fizice.
De asemenea, specialiştii cred că alte elemente ale fumatului, care nu au legătură cu nicotina, precum mirosul şi actul de a ţine în mână o ţigară ,ar putea juca un rol major în menţinerea obiceiului fumatului la femei.
Deşi motivul pentru care se înregistrează această diferenţă între sexe nu este cunoscut, specialiştii presupun că un rol important l-ar putea avea nivelul de progesteron. Nivelul acestor hormoni variază în funcţie de stadiul ciclului menstrual, fiind mult mai crescut după ovulaţie. Studiul a scos la iveală faptul că nivelul ridicat de progesteron a fost asociat cu un număr redus de receptori activi, sugerând că hormonul ar putea bloca indirect receptorii.
Subscribe to:
Posts (Atom)