Saturday, August 24, 2013
PERICOLUL din maşina de spălat: Cum ne pot îmbolnăvi hainele “curate” şi cum putem evita contaminarea
Metodele moderne de spălare a hainelor protejează ţesăturile, mediul şi pielea sensibilă, însă pot fi dăunătoare organismului. Spălarea rufelor la temperaturi scăzute nu distruge bacteriile, iar acestea ne pot afecta.
Cercetătorii au descoperit că bacteriile potenţial dăunătoare din hainele pe care le spălăm nu sunt distruse la temperaturi joase, rezultatul fiind un “cocktail” de germeni, scrie dailymail.co.uk.
Nivelurile ridicate de bacterii găsite de microbiologi în maşinile de spălat şi pe hainele presupus curate i-au determinat pe oamenii de ştiinţă să fie mai vigilenţi.
Dr Lisa Ackerley, expert în igienă, susţine că hainele pe care oamenii le consideră curate nu sunt neapărat şi igienizate.
Reducerea temperaturii de spălare a hainelor şi folosirea de detergenţi delicaţi afectează eficacitatea procesului de igienizare. Un studiu care evaluează riscul de infecţie din hainele murdare arată că sunt 0,1 grame (aproximativ 10.000 de organisme) de materii fecale în fiecare pereche de lenjerie intimă “curată”.
“Dacă puneţi un obiect de îmbrăcăminte plin de bacterii în maşina de spălat veţi crea o «supă de bacterii», iar microbii vor trece şi pe celelalte haine sau pe prospoapele folosite ulterior pentru ştergerea vaselor”, spune Lisa Ackerley.
Obiectele care sunt în pericol de a fi contaminate cu bacterii sunt cele care vin în contact direct cu corpul: lenjeria intimă, prosoapele, lenjeriile de pat.
Studiile au arătat că bacteriile din maşina de spălat pot fi transferate la mai multe cicluri de spălare, iar în două linguri de apă din maşina de spălat se pot găsi până la 1 milion de bacterii.
“Spălarea la temperaturi joase, de 30 de grade, oferă condiţii optime pentru ca microbii să se dezvolte şi să se multiplice în sertarul pentru detergent sau în sistemul de închidere a maşinii de spălat”.
Cum să evitaţi contaminarea hainelor în maşina de spălat:
cel puţin o dată pe lună, puneţi în funcţiune maşina de spălat, fără haine, la temperatura de 90 de grade, pentru a curăţa interiorul acesteia
spălaţi lenjeriile de pat, lenjeria intimă şi ciorapii separat de prosoapele de bucătărie
nu închideţi uşa maşinii de spălat imediat după un ciclu de spălare, deoarece aerul reduce creşterea nivelului de bacterii
curăţaţi regulat sistemul de închidere a maşinii de spălat şi compartimentul pentru detergent
dacă spălaţi la temperaturi joase fără dezinfectant pentru haine, spălaţi-vă mereu pe mâini după ce scoaţeţi hainele din maşina de spălat
Sursa vieţii pe Pământ? O substanţă otrăvitoare!
Un nou studiu arată că formaldehida, o substanţă chimică otrăvitoare, ar putea fi unul dintre factorii care au dus la crearea compuşilor organici ce au dat naştere vieţii.
Formaldehida, formată din carbon, hidrogen şi oxigen, este o moleculă comună ce se găseşte în Sistemul Solar. Acest compus chimic este frecvent utilizat pe Pământ în acţiuni precum îmbălsămarea sau conservarea probelor biologice.
Moleculele organice, în compoziţia cărora se găseşte carbonul, sunt găsite în formă solidă în asteroizi sau comete. Oamenii de ştiinţă au fost intrigaţi de sursa acestor molecule organice, specialiştii dorind să înţeleagă cum au apărut acestea. Răspunsul pe care aceştia l-au găsit de curând este că, probabil, acestea eu fost create din formaldehidă în Sistemului Solar primitiv.
Cercetătorul George Cody şi colaboratorii săi, Conel Alexander şi Larry Nittler Carnegie de la Departamentul de Magnetism Terestru, a studiat conţinutul de carbon al meteoriţilor pentru a obţine informaţii cu privire la compuşii organici originari. “Este ironic faptul că este foarte probabil ca viaţa să fi apărut graţie formaldehidei, o substanţă care este otrăvitoare pentru organismele vii de pe Terra”, au declarat ei.
Pentru a testa ipoteza că formaldehida a stat la originea vieţii, oamenii de ştiinţă au conceput un proces chimic care să genereze compuşi organici având ca punct de pornire formaldehida. Aceştia au lăsat reacţia să se desfăşoare, mai apoi fiind analizate rezultatele.
Moleculele organice obţinute în laborator prezentau o asemănare izbitoare cu cele găsite în meteoriţi şi în alte materiale organice colectate din Sistemul Solar (eşantioane colectate de la cometa 81P/Wild 2, praf interplanetar şi alte particule ale asteroizilor sau cometelor).
În urma cunoştinţelor dobândite de cercetători despre Sistemul Solar primitiv, se pare că această reacţie chimică produsă în laborator poate explica felul în care au apărut, în mod natural, compuşii organici din spaţiul cosmic.
Acest studiu a fost publicat online în data de 4 aprilie, în jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
Singurătatea este la fel de nocivă ca fumatul!
Persoanele singure prezintă un risc mult mai mare de a se îmbolnăvi în comparaţie cu cele sociabile, arată un studiu efectuat de un grup de cercetători americani.
Potrivit unui articol publicat în Public Library of Science, Medicine efectul asupra mortalităţii provocat de singurătate este comparabil cu cel provocat de fumat şi de consumul de băuturi alcoolice. Studiul a fost publicat în a examinat şi combinat informaţiilor din alte 148 studii anterioare, realizate pe 300.000 de persoane, timp de 7.5 ani. fiind luaţi în considerare factori precum vărsta sau eventualele boli.
Astfel, cercetarea arată că o persoană sociabilă are o şansă cu 50% mai mare de a supravieţui decât un om singur.
Steven Cole de la Universitatea din Los Angeles, a studiat genele persoanelor singure. Acesta a recoltat probe ale celulelor albe din sângele atât persoanelor singure, cât şi a celor gregare. A analizat apoi activitatea genelor lor prin măsurarea producţiei de ARN mesager. Molecula poartă cu ea instrucţiunile genelor de a crea un anumit tip de proteine.
Nivelul ARN-ului produs a fost acelaşi la ambele tipuri de persoane. Au existat totuşi foarte multe gene care erau mai puţin active la singuratici, pe când altele erau mai active decât ar fi fost normal.
În mare parte, genele mai puţin active prezente la singuratici erau acelea care aveau funcţia de a împiedica apariţiei infecţiilor virale. Genele care erau mai active erau cele care aveau funcţia de a proteja corpul împotriva bacteriilor. Acest lucru, spune doctor Steven Cole, ar putea explica de ce oamenii singuratici sunt mai predispuşi la boli. Persoanele gregare prezintă un risc mai mare de a fi afectaţi de virusuri. În schimb, singuraticii sunt mai bine protejaţi împotriva infecţiei bacteriene, care prezintă un risc mai mare pentru ei.
Doctorul Cole a descoperit astfel un mecanism prin care mediul social ajunge să influenţeze interiorul corpului unei persoane şi să îi regleze genomul, astfel încât aceasta să răspundă în mod adecvat. Acest lucru nu demonstrează că singuraticii şi persoanele gregare sunt structuraţi genetic diferit. Mai degrabă, genele acestora sunt aranjate diferit, astfel încât să determine gradul de sociabilitate al fiecărui individ.
Înainte ca civilizaţia să intervină, singurătatea cronică ar fi fost atât de rară, încât evoluţia ar fi ignorat-o. În momentul de faţă, în mod ironic, civilizaţia a făcut ca singurătatea să fie o stare normală pentru un număr mare al populaţiei, astfel că genele oamenilor au ajuns să reacţioneze în funcţie de condiţiile în care individul se găseşte.
.png)
.png)
.png)
.png)
.png)
.png)
Subscribe to:
Posts (Atom)