Vrei sa ai cel mai cool profil pe Facebook? Inspira-te de aici

Timeline-ul de la Facebook le-a dat ocazia celor mai creativi dintre noi sa vina cu idei inedite.

Introducerea cronologiei (timeline) in Facebook nu le-a cazut prea bine multor utilizatori ai retelei de socializare. Altii insa au venit cu idei sarite de pe fix si s-au folosit de noul design al paginii de profil pentru a-si arata talentul si creativitatea. Unii s-au jucat cu imagini si cu citate celegre, cineva a facut misto de Google+, iar o alta persoana si-a pus CV-ul online, ca sa stim pe la ce companii a trecut.

Acestea sunt cateva dintre cele mai reusite pagini de profil:

A ras cand a fost pozata, dar a izbucnit in plans dupa aceea. Ce a patit o actrita la Cannes

Pentru aceasta actrita prezenta la Festivalul de Film de la Cannes este, fara indoiala, cel mai important moment al carierei sale. Insa o rafala de vant i-a venit de hac exact in momentul in care se afla in centrul atentiei.

Arta Dobroshi, de 32 de ani din Kosovo, a fost, in mod evident, fericita ca a fost prima actrita din tara ei care a pasit pe covorul rosu de la Cannes, ea avand un rol in filmul Trois Mondes


Probabil ca si-a ales cu mare atentie tinuta, s-a machiat si s-a coafat cu grija inainte de a se arata in fata fotografilor... Insa in mijlocul momentului de tip Hollywood, o rafala de vant a stricat totul.

rta Dobroshi a avut un soi de moment a laMarilyn Monroe, dar, spre deosebire de aceasta, Arta nu a realizat ce i se intampla, nu a apucat sa-si prinda fusta cu mana si a aratat tot.

Mai mult de-atat, ea a zambit in fata obiectivelor de parca nimic nu s-ar fi intamplat.

Bogatii din sudul Europei isi muta averea: "Nu pot sa risc ca banii mei sa devina drahme"

Locuitorii bogati din sudul Europei isi transfera economiile catre banci din Luxemburg, Elvetia si tarile nordice, ingrijorati de perspectiva iesirii Greciei din zona euro si de situatia sectorului bancar din Spania si Portugalia.

Nikos, un om de afaceri grec cu activitati in distributia de produse farmaceutice, a transferat 7 milioane de euro la o subsidiara a unei banci banca elevtiene din Luxembourg, preferand siguranta in pofida dobanzii mult mai mici.

"Am muncit din greu toata viata si mi-am asumat riscuri in afaceri. Am 62 de ani si nu pot sa risc ca banii mei sa devina drahme", spune el. Prudenta a devenit un trend major in randul locuitorilor bogati din sudul Europei.

Grecii se tem de devalorizarea economiilor odata cu eventuala revenire la drahma, in timp ce spaniolii si portughezii sunt ingrijorati de situatia bancilor locale, astfel ca isi transfera depozitele catre economiile solide din nordul Europei.

Mai multi consilieri financiari si bancheri ai caror clienti au conturi prea mari pentru a fi acoperite de garantia UE de 100.000 de euro sustin ca au loc "retrageri masive prin transferuri de bani", in special in perioada care a trecut de la alegerile din Grecia din 6 mai.

Cea mai mare parte din aceste sume a ajuns la banci din Londra, Frankfurt sau Geneva, potrivit unei analize Reuters. Un alt bancher, specializat in servicii pentru clienti bogati din Spania, sustine ca spaniolii isi aduc aminte de pachetul de controale de capital si restrictii impus in urma cu zece ani in Argentina, prin care autoritatile au incercat sa previna retragerile masive de depozite din banci, in special in privinta economiilor denominate in dolari.

In zona euro, depozitele bancare sunt garantate pana la suma de 100.000 euro, astfel ca majoritatea economiilor, mai putin cele foarte mari, ar fi acoperite in cazul falimentului unei institutii financiare.

Insa daca o tara ar pleca din zona euro, conturile bancare ar fi redenominate intr-o noua moneda care s-ar devaloriza puternic in perioada imediat urmatoare.

Clientii s-ar putea confrunta si cu controale de capital, menite sa previna iesirile masive si accentuarea devalorizarii, sau chiar cu inghetarea tuturor retragerilor.

Un bancher londonez specializat in servicii private a precizat ca mai multi greci cu posibilitati se arata "foarte interesati" sa-si deschida conturi in Marea Britanie pentru a-si proteja averile in cazul iesirii Greciei din zona euro.

Totusi, mutarea banilor in strainatate s-ar putea dovedi o masura insuficienta, inceertitudinile juridice legate de iesirea unui stat din zona euro punand sub semnul intrebarii modul in care se va face conversia la o noua moneda. "Este clar ca investitorii greci vor cauta modalitati de a pastra euro care nu vor fi convertiti in drahme. Esista temeri ca depozitele in euro detinute de un rezident grec intr-un cont bancar din afara tarii vor fi de asemenea convertite. De asemenea, nu este sigur daca titlurile in euro emise de Grecia catre entitati din afara tarii vor fi convertite sau nu", comenteaza Damiam Bloom, partener la firma de avocatura Berwin Leighton Paisner.

Stereotipuri care nu ne fac cinste. Grecii se cred cei mai muncitori europeni, dar admit ca sunt si cei mai corupti. Cel mai putin muncesc insa... romanii

Marile economii din Europa sustin la unison ca nemtii sunt cei mai muncitori dintre toti locuitorii batranului continent. Exceptie fac tocmai grecii, care se vad pe ei insisi ca fiind extrem de harnici, dar recunosc in acelasi timp ca sunt slabi cand vine vorba despre mici... atentii financiare.

Germania este vazuta de marile economii (Marea Britanie, Franta, Spania, Italia, Polonia si Cehia) ca fiind cea mai muncitoare natiune europeana.

La polul opus se afla Grecia, care isi considera proprii locuitori ca fiind cei mai muncitori din Europa. Interesant este ca poporul elen recunoaste ca este, in acelasi timp, cel mai corupt.

In ceea ce priveste tarile dezvoltate, acestea considera Germania statul cel mai putin corupt, iar Grecia, Italia sau Spania tarile in care traiesc cei mai “slabi” cetateni, avand in vedere gradul ridicat de coruptie. Insasi Spania crede despre ea insasi ca este corupta, dar la fel procedeaza si polonezii si cehii, arata studiul citat de Business Insider.

Totodata, cel mai putin muncesc grecii, italienii si romanii, potrivit stereotipurilor europene.

In ceea ce priveste mentinerea monedei euro ori intoarcerea la vechile monede nationale, in primavara acestui an cei mai vehementi sustinatori ai monedei unice erau chiar elenii, urmati apoi de spanioli, francezi si germani. Italienii sunt singurii din topul celor patru mari puteri europene care militeaza vehement pentru renuntarea la euro. Nici francezii sau nemtii nu vad cu ochi buni viitorul euro, motiv pentru care au votat pentru reintroducerea francilor, respectiv a marcilor germane.

Legat de ajutorul financiare pe care tarile din uniunea monetara il acorda statelor din zona, aflate in dificultate, respondentii francezi erau de parere in primavara lui 2010 ca acest lucru era necesar. Ulterior insa, s-au razgandit, militand acum impotriva acestui lucru. Britanicii sunt insa cei care sustin, de departe, cel mai mult sa nu mai pompeze miliarde de euro in conturile statelor aflate in recesiune.

Intrebati, totodata, despre ce a insemnat moneda euro pentru uniunea monetara, grecii au raspuns ca  fost un lucru bun, urmati de nemti. La polul opus se afla italienii, spaniolii si francezii, care au declarat ca a fost o strategie deloc reusita.

La polul opus, britanicii au marturisit ca cel mai bine pentru Europa ar fi fost ca euro sa nu fi existat niciodata. La fel considera si cehii.