Un senator american ne linisteste: Biblia nu vorbeste despre incalzirea globala

John Shimkus, un senator republican din Statele Unite ale Americii a aparut pe prima pagina a ziarelor dupa ce a tinut sa le raspunda ecologistilor care atrag atentia guvernului american asupra pericolului incalzirii globale. Senatorul a facut o declaratie soc, afirmand convins ca nu exista o incalzire globala pentru ca, pur si simplu, nu este pomenita in Biblie.

Shimkus a adus ca argumente promisiunea lui Dumnezeu fata de Noe, mai precis versetele 21-22 din Geneza, versete in care Dumnezeu promite ca nu va mai exista un al doilea pototp si ca, atata vreme cat va exista un Pamant, anotimpurile isi vor urma cursul firesc, la fel ca si zilele si noptile. "Cred in infailibilitatea cuvantului Domnului si in perfectiunea a ceea ce este scris in Biblie. Sfarsitul nu va veni decat atunci cand Dumnezeu va anunta acest lucru. Omul nu este capabil sa distruga Pamantul, si nici nu va exista un alt potop sau o incalzire globala", a afirmat senatorul republican.

Încălzirea globala îl ucide pe Wolverine

Şi nu pe celebrul personaj de benzi desenate şi filme din seria X Men, ci pe ferocele mamifer carnivor care a servit drept model inspiraţional pentru eroul cu gheare metalice şi schelet din adamantin. Cunoscut în limba română sub mai multe denumiri precum jder flămânzilă, jder mâncăcios, gluton, sau polifag, volverinul este celebru pentru forţa, vitalitatea, curajul şi agresivitatea sa. Cu toate acestea, niciuna dintre calităţile mai sus enumerate se pare că nu-l vor salva în cazul intensificării procesului de încălzire globală.

Habitatul populaţiilor de glutoni care mai traiesc in nord-vestul Statelor Unite este în pericol de supraîncălzire daca societăţile umane vor continua emisia de gaze cu efect de seră.conform unor noi simulări pe computer efectuate de către National Center for Atmospheric Research (NCAR).

Pe baza rezultatelor studiilor de teren noile provocări climatice afectează glutonii din doua mari directii: Prin reducerea sau chiar eliminarea zăpezilor timpurii de primăvară pe care glutonii se bazează pentru a-şi proteja şi ascunde intrarea vizuinilor unde îşi adăpostesc puii nou-născuti.

A doua direcţie are în vedere cresterea temperaturilor din luna august până la cote pe care organismul glutonilor pur şi simplu nu le poate tolera.

"Glutonul este un mamifer carnivor care a evoluat timp de zeci de mii de ani într-o singură direcţie: aceea de a rezista gheturilor şi frigului extrem. Speciile care depind de zapezi perene pentru supravieţuire, au şanse minime să reziste în faţa noilor schimbări climatice. S-ar fi putut adapta, dacă procesul de încălzire globală ar fi fost unul natural, derulat treptat în decursul a mii de ani, dar în condiţiile actuale, cand este din ce în ce mai cald de la un an la altul, este, practic imposibil" , declara Synte Peacock, unul dintre autorii cercetărilor. 

100 de miliarde de dolari anual, atat ne costa incalzirea globala

In cadrul Conferintei Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice, desfasurata luna aceasta la Cancun, in Mexic, s-a stabilit totalul costurilor pe care intreaga omenire trebuie sa le plateasca pentru a scapa de spectrul incalzirii globale. Cu alte cuvinte, pentru a reveni la clima echilibrata de dinainte de anii ’90, toate tarile trebuie sa plateasca, anual, suma de...100 miliarde USD!

In prima faza a convorbirilor, s-a luat decizia lansarii unui site internet, intitulat Climate Finance Options, in cadrul caruia se va calcula cat are de platit fiecare tara, in functie, evident, de produsul intern brut si de cantitatea de poluanti produsi de locuitorii tarii respective.

Nu au fost uitati nici saracii planetei: "Tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare trebuie sa aiba acces la informatii legate de sursele potentiale de finantare, cercetari si metode eficiente pentru luarea deciziilor cele mai potrivite in privinta strangerii de bani", delara Warren Evans, directorul Departamentului de Ecologie din cadrul Bancii Mondiale. Ramaneti pe DESCOPERA.ro pentru a afla ultimele noutati de la Calcun, in zilele urmatoare. 

Încălzirea globală ameninţă şerpii veninoşi

Pe baza ultimelor estimări anuale, se pare că avansarea procesului artificial de încălzire globală cauzat de activităţile industrial-economice umane, are o serie de efecte suprinzătoare precum dispariţia reptilelor veninoase, creşterea agresivităţii acestora, precum şi potenţarea efectului mortal al veninului produs de şerpi.

Noile rapoarte arată faptul că s-au îmulţit atacurile speciilor de şerpi veninoşi asupra oamenilor. Iar cercetătorii susţin că exista mai multe legături între acestă recrudescenţă fără precedent a atacurilor şi fenomenul de încălzire globală.

Circa 5 milioane de oameni, majoritatea din zonele tropicale, sunt muşcaţi anual de şerpi, ceea ce rezultă în peste 400 000 de amputări de emmbre, şi un număr de 20-125 000 decese.

În rândul ţărilor afectate, se evidenţiază India, unde cele mai multe victime umane sunt victimele cobrei indiene (Naja naja), viperei Russel (Daboia russelii). Viperei cu zimţi (Echis carinatus) şi kraitului (Bungarus caeruleus).

Încălzirea globală va duce la dispariţia ornitorincului în următorii 60 de ani

Creşterea continuă a temperaturilor din Australia ar putea duce la o micşorare îngrijorătoare a habitatului ornitorincilor până în 2070, spun oamenii de ştiinţă de la Universitatea Monash din Clayton, Australia.

Echipa a studiat aproape 10.000 de înregistrări despre habitatul acestei specii redactate în ultimele două sute de ani.

Cercetătorii au afirmat online pe 6 iunie în Global Change Biology că, începând din 1960, ploile au cedat căldurii rolul predominant în micşorarea ariilor de depunere a ouălor de către ornitorinci.

Cum apele curgătoare, mai reci, reprezintă ultimul refugiu al ornitorincilor şi se micşorează continuu, cercetătorii recomandă plantarea de arbori umbroşi pe malurile cursurilor de apă, pentru crearea de refugii pentru acest animal.

Încălzirea globală micşorează animalele

Un recent studiu de profil a făcut o descoperire importantă pentru viitorul plantelor şi animalelor de pe Terra: accelerarea fenomenului de încălzire globală provocat de activităţile umane duce la micşorarea taliei tuturor speciilor de plante şi animale. Exemplul cel mai evident este acela al urşilor polari, la care nu s-au mai observat de două decenii exemplare de mari dimensiuni.

Schimbările climatice nu au doar un impact major asupra populaţiilor umane, ci şi asupra surselor de hrană, precum culturile de cereale sau bancurile de peşti oceanici.
Speciile de animale sălbatice care nu se pot adapta îndeajuns de repede schimbărilor climatice sunt cele mai expuse pericolului de extincţie, odată cu schimbarea dramatică a ecosistemelor în care trăiau.

Cercetătorii cred că o climă mai caldă şi mai aridă duce la micşorarea dimensiunilor plantelor şi animalelor, în principal din cauza diminuării resurselor de apă din ecosisteme.

În decursul secolului trecut, mai multe genuri de animale, incluzând ţestoasele, piţigoii, broaştele de baltă sau cerbii au început să devină din ce în ce mai mici.

Scăderea suprafeţei calotei glaciare arctice din decursul ultimilor ani a dus la scăderea considerabilă a taliei urşilor polari.

Reducerea rezervelor de hrană va afecta în special animalele aflate în vârful lanţului trofic, aici incluzând şi oamenii, care vor fi în viitor din ce în ce mai mici, vor avea tot mai puţini copii şi vor fi mai vulnerabili la boli.

În ultimul secol, temperatura medie globală a crescut cu aproape un grad Celsius, dar în urma intensificării industrializării, cercetătorii cred că, în preajma anului 2100, temperatura medie va fi cu peste 7 grade mai mare decât în prezent

Un studiu separat, efectuat asupra 1.700 specii de plante şi animale, a demosntrat că 80% dintre acestea îşi mută arealul cu 6,1 kilometri mai spre nord, la fiecare zece ani., iar 87% înfloresc sau intră în sezonul de împerechere cu două zile mai devreme la fiecare deceniu.

Studiile experimentale au descoperit că pentru fiecare grad Celsius adăugat temperaturii medii globale, plantele pierd circa 17% din dimensiuni, iar peştii devin cu aproximativ 22% mai mici.

Cai de dimensiunea unei pisici cutreierau America acum 56 de milioane de ani

Acum mai bine de 50 de milioane de ani, Terra era un loc mult mai călduros decât acum, iar din acest motiv în pădurile din America de Nord sălăşluiau cai de dimensiunile pisicilor de casă.

Conform cercetătorilor, exemplarele din cea mai veche specie de cai cunoscută ştiinţei, Sifrhippus, au devenit mai mici de-a lungul zecilor de mii de ani pentru a se adapta la temperaturile ridicate provocate de creşterea emisiilor de metan.

Această cercetare ar putea anticipa modul în care se vor adapta animalele de astăzi la o planetă ce devine mai caldă din cauza schimbărilor climatice şi a emisiilor de carbon, afirmă oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii au făcut această descoperire după ce au analizat dinţii fosilizaţi de cai descoperiţi în statul american Wyoming şi au descoperit că exemplarele mai vechi erau mai mari, iar cele mai recent mai mici. 

În perioada de 175.000 de ani studiată de oamenii de ştiinţă, petrecută acum 56 de milioane de ani, numeroase specii de animale au dispărut. Cele care au supravieţuit au devenit mai mici cu timpul, pentru a putea rezista cu mai puţine resurse.

„Ceea ce se poate observa în aceste fosile este procesul selecţiei naturale şi al evoluţiei, provocat de schimbarea de temperatură”, a explicat co-autorul cercetării, Jonathan Bloch de la Muzeul de Istorie Naturală din Florida.

Studiul arată că Sifrhippus a devenit cu o treime mai mic de-a lungul primilor 130.000 de ani, ajungând să cântărească doar 4 kilograme, cât o pisică. Apoi, în următorii 45.000 de ani, caii au crescut din nou în dimensiuni, ajungând la o greutate de 7 kilograme.

Ca urmare a emisiilor de carbon, temperatura medie globală a crescut în acea perioadă cu aproximativ 6 grade Celsius. De asemenea, temperatura la suprafaţă a apei din zona arctică era de aproximativ 23 de grade Celsius, similară cu cea înregistrată astăzi în apele subtropicale.

„Studiul nostru oferă nişte concluzii relevante pentru ceea ce se va întâmpla în următoarele două secole. Unele modele climatologice prevăd o creştere a temperaturii globale cu până la 4 grade Celsius în următoarea sută de ani”, a explicat co-autorul Ross Secord de la Universitatea Nebraska-Lincoln. „Anumite păsări sunt deja mai mici astăzi decât în trecut”, a adăugat Secord. 

„Schimbările de temperatură înregistrate în trecut au avut loc într-un ritm mult mai lent, durând 10.000-20.000 de ani ca temperatura globală să crească 5-6 grade”, a mai spus Secord. „Din cauza aceasta, este greu de prevăzut dacă animalele vor reuşi să se adapteze la schimbări în următoarele secole”, a concluzionat Secord.