O descoperire extraordinară va schimba viaţa a milioane de oameni din întreaga lume

O echipă de cercetători de la Universitatea San Diego State din SUA au făcut o descoperire extraordinară, identificând secretul care permite întărirea sistemului imunitar înainte ca gripa să ne îmbolnăvească.

Un nou studiu publicat în jurnalul ştiinţific PLoS ONE anunţă că o proteină sintetică foarte puternică, intitulată EP67, are un efect extraordinar: la doar două ore după administrare, aceasta activează sistemul imunitar înăscut.

Până la efectuarea acestei cercetări, EP67 a fost folosită mai ales ca adjuvant atunci când se administrau vaccinuri, fiind folosit pentru a ajuta vaccinul să activeze reacţia imună. Acum, doi cercetători au identificat potenţialul pe care această proteină îl are cu adevărat.

„Virusul gripei este foarte înşelător, reuşind să păcălească sistemul imunitar pentru a nu fi detectat în primele zile ale infecţiei, înainte ca simptomele să apară”, a explicat Dr. Joy Phillips. „Studiul nostru arată că atunci când EP67 este introdusă în corp la 24 de ore de la expunerea la virusul gripal, această proteină sintetică face ca sistemul imunitar să se activeze imediat, reacţionând în timp record la ameninţare, cu mult înainte decât ar fi reacţionat în mod natural corpul”, a adăugat Phillips.

Deoarece EP67 nu acţionează împotriva virusului, ci asupra sistemului imunitar al pacientului, proteina este la fel de eficientă indiferent de tulpina virusului gripal. Acesta este un mare avantaj faţă de vaccinurile anti-gripale, în cazul acestora fiind necesară folosirea tulpinei gripale aflate în circulaţie la acel moment.

Phillips afirmă că EP67 are potenţialul de a fi folosită şi în cazul altor afecţiuni respiratorii şi în cel al infecţiilor fungice. De asemenea, această substanţă ar putea fi extrem de importantă în cazul tratamentului de urgenţă şi pentru contracararea bioterorismului.

„Atunci când pacientul află că a fost expus la virusul gripal, singurul tratament la care poate recurge ţinteşte direct virusul, dar acesta nu este eficient, iar de multe ori virusul dezvoltă rezistenţă împotriva sa”, a explicat Phillips. „EP67 ar putea fi folosit de persoanele care ştiu că au fost expuse la virus, ajutând corpul să lupte împotriva infecţiei înainte ca aceasta să se manifeste”, a adăugat specialista.

Cercetătorii spun că EP67 ar putea fi folosită chiar şi în cazul apariţiei unei tulpini noi ale unei boli infecţioase, înainte ca patogenul să fie identificat, exemple din trecutul recent fiind epidemiile de SARS şi de H1N1.

Testele au arătat că EP67 este eficientă chiar şi pe animale, fiind testată pe şobolani şi pe păsări. În cazul şobolanilor, rezultatul a fost extraordinar: exemplarele infectate cu o doză letală de gripă nu au murit, în ciuda faptului că EP67 a fost administrată la 24 de ore de la momentul infectării.

Statisticile referitoare la gripă înregistrate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii arată că, anual, între 3 şi 5 milioane de oameni sunt afectaţi de forme severe ale gripei. Ţinând cont că numărul deceselor provocate de gripă într-un, la nivel global, este estimat la 250.000 - 500.000, EP67 promite să salveze multe vieţi.

Acestea sunt cele mai realiste picioare robotice realizate până în prezent

Cercetătorii americani au realizat cele mai avansate picioare acţionate robotic existente la ora actuală pe piaţa de specialitate. Realizarea lor va ajuta la înţelegerea modului în care copiii învaţă să meargă, precum şi la tratarea problemelor determinate de leziuni ale măduvei spinării.

Un expert britanic în domeniu susţine că realizarea colegilor săi americani este una cu adevărat remarcabilă, cu atât mai mult cu cât noul dispozitiv robotizat reproduce nu doar actul mişcării, ci şi controlul deplasării.
Echipa de cercetători din cadrul Universităţii din Arizona a reuşit să creeze o replică a reţelei neuronale din regiunea lombară a măduvei spinării, care poate genera semnale ritmice adresate muşchilor.

Replica denumită Central Pattern Generator (CPG) produce şi apoi controlează semnalele prin receptarea informaţiilor primite din diferite părţi ale corpului angajate în actul mersului, în funcţie de particularităţile mediului.

Cea mai simplă formă a sistemului CPG constă în doar doi neuroni care trimit alternativ semnale care duc la apariţia unui ritm. Cercetătorii americani sugerează că mersul copiilor debutează cu acest tipar simplu de deplasare, din care se dezvoltă ulterior un model de deplasare mai complex.

"Robotul reprezintă de fapt un model neuro-robotic complex, care demonstrează necesitatea acestui gen de cercetare în robotică, pentru investigarea proceselor neurofiziologice care gestionează actul mersului la oameni şi la animale. Am reuşit să producem un mers echilibrat, care imită mersul uman, cu ajutorul unui centru de comandă care controlează mişcarea şoldurilor şi a unui set de răspunsuri reflexe care controlează membrele inferioare", declară dr. Theresa Klein, care a lucrat în cadrul acestor cercetări.

"Modelele anterioare robotizate imitau, de asemenea, mersul uman, dar acesta este mai avansat, deoarece poate imita mecanismul de control din spatele mişcărilor. În plus, poate oferi un nou mod de cercetare şi înţelegere a legăturilor dintre problemele sistemului nervos şi patologia mersului. În prezent, acest tip de analiză ne oferă informaţii detaliate cu privire la încheieturile, oasele şi muşchii necesari mersului. Aplicaţiile sale în înţelegerea afecţiunilor măduvei spinării sunt deosebit de interesante", susţine şi Matt Thornton din cadrul Royal National Orthopaedic Hospital, Marea Britanie.

Nu mai este mult: în luna august s-ar putea să descoperim viaţă pe Marte

Pe baza estimărilor specialiştilor din cadrul NASA, forajele efectuate de noul vehicul marţian Curiosity ar putea duce la descoperirea, în premieră, a unor forme de viaţă marţiene. Estimările au la bază un nou studiu conform căruia forajele de suprafaţă pot evidenţia molecule organice complexe care vor demonstra că pe Marte ar fi existat viaţă.

Misiunea spaţială va ajunge pe Marte în decursul lunii august, când va săpa la o adâncime de 10 centimetri în solul marţian, la o adâncime suficientă pentru a descoperi eventualele forme de viaţă. Săpăturile vor fi efectuate în craterele mai noi, lăsate de meteoriţi care au intrat recent în contact cu suprafaţa marţiană.

Spre deosebire de vehiculele marţiene anterioare, Curiosity are ataşat un echipament special pentru recoltarea de mostre de sol şi roci, pe care le procesează şi le distribuie diferitelor instrumente complexe cu care este înzestrat, în vederea analizării. Vehiculele care au explorat planeta Marte în trecut nu puteau recolta decât sol de la suprafaţă, care fusese expus radiaţiilor cosmice, ceea ce făcea ca probabilitatea de a găsi urme de viaţă să fie practic nulă. În schimb, simulările arată că, la doar câţiva centrimetri adâncime, efectul radiaţiilor ar fi mult mai slab, deci posibilitatea de a găsi molecule organice ar fi mai mare.

Un alt aspect al misiunii marţiene constă în investigarea condiţiilor necesare pentru apariţia şi menţinerea vieţii bacteriene, precum şi în depistarea unor urme de viaţă. Curiosity va amartiza la baza formaţiunii muntoase din interiorul craterului Gale, deoarece straturile acestui munte conţin minerale care se formează în prezenţa apei. Moleculele organice complexe ar putea fi dovezi ale existenţei vieţii în trecut pe Marte.

Asemenea molecule ar putea fi alcătuite din 10 sau mai mulţi atomi de carbon şi pot fi asemănătoare cu aşa-numitele "cărămizi ale vieţii" - aminoacizii care stau la baza proteinelor.

Curiosity este echipat cu cel mai avansat echipament ştiinţific folosit vreodată pe Marte, fiind de circa 10 ori mai voluminos decât celelalte vehicule trimise pe Planeta Roşie; este aproximativ de două ori mai lung şi de cinci ori mai greu decât Spirit şi Opportunity, cele două vehicule de explorare gemene trimise de NASA pe Marte în 2003.

Unii cercetători, precum Jay Melosh din cadrul Universităţii Purdue, cred că viaţa ar fi putut apărea iniţial pe Marte, de unde a fost transportată pe Pământ prin intermediul unor asteroizi.

Mars Science Laboratory este cel mai nou şi cel mai mare laborator marţian şi va amartiza în luna august a anului în curs. Curiosity va ajunge în craterul Gale pe data de 6 august 2012; nu se ştie deocamdată cu precizie dacă acest crater cu vârsta de 3, 5 miliarde ani vechime ar avea cratere mai recente în interiorul său; specialiştii ar fi interesaţi de craterele noi, cu vârsta de cca. 10 milioane de ani, unde ar fi mai eficient să realizeze săpăturile.

Viaţa ar putea fi prelungită considerabil prin modificarea dietei

Dacă am mânca mai puţin cu 40% decât în mod obişnuit, ne-am putea prelungi viaţa cu 20 de ani, spun oamenii de ştiinţă.

Cercetătorii de la Institute of Health Ageing din cadrul University College London dezvoltă un tratament despre care cred că va întârzia îmbătrânirea. Acum, ei caută să adapteze factorii genetici şi stilul de viaţă pentru a combate efectele îmbătrânirii şi a prelungi viaţa oamenilor cu câteva zeci de ani.

De asemenea, specialiştii cred că tratamentul poate combate bolile asociate cu înaintarea în vârstă, precum cele cardiovasculare, cancerul sau neurodegenerarea.

Până acum, oamenii de ştiinţă au reuşit să demonstreze că viaţa unui şobolan poate fi prelungită cu 30% doar prin reducerea aportului de alimente.

"Dacă reduci aportul de calorii al unui şobolan cu 40%, animalul va trăi cu 30 % mai mult. Asta înseamnă că în cazul oamenilor putem prelungi viaţa cu aproape 20 de ani. Acest fenomen a fost demonstrat pe tot felul de organisme, chiar şi pe câini din rasa Labrador", a declarat coordonatorul studiului, dr. Piper.

De asemenea, experţii studiază în acest sens musculiţele de oţet (care împart cu omul 60% din gene), dar şi şoarecii. Până acum, au reuşit să prelungească durata de viaţă atât în cazul musculiţelor, cât şi al şoarecilor, prin utilizarea unor medicamente şi a dietei modificate. Acum, specialiştii speră că această combinaţie va ajuta şi la extinderea vieţii umane.

"Dacă vom descoperi genele implicate în procesul de îmbătrânire, atunci vom putea amâna îmbătrânirea", a explicat Piper. Specialistul a mai explicat că echipa sa a extins durata de viaţă a organismelor prin mutaţii genetice unice. De asemenea, cercetătorii au redus efectele unei mutaţii genetice care poate produce boala Alzheimer.

Cu toate acestea, Piper atenţionează că domeniul cercetărilor pentru prelungirea vieţii datează doar de 10 ani, ceea ce face ca descoperirile să rămână, deocamdată, la nivel teoretic.