O nouă descoperire ar putea preveni apariţia leucemiei

O echipă internaţională de cercetători susţine că descoperirea sa, o moleculă produsă de o mutaţie genetică care poate cauza leucemia, are potenţialul de a genera noi metode de a preveni această boală.

"Pentru prima dată am reuşit să demonstrăm modul în care un metabolit poate cauza o formă de cancer. Descoperirea pune bazele dezvoltării unor inhibitori care să blocheze mutaţia şi să împiedice sinteza producţia enzimei care duce la apariţia bolii", a explicat cercetătorul prof. Tak Mak.de la Princess Margaret Cancer Centre din Toronto.

Cercetarea demonstrează modul în care un metabolit (o moleculă produsă de o enzimă metabolică mutantă) poate produce unul din cele mai comune tipuri de leucemie la adulţi.

Mak susţine că echipa a modificat genetic un şoarece, inducându-i o mutaţie în sistemul sangvin pentru a imita leucemia mieloidă umană acută .

Astfel, ei au descoperit că mutaţia genetică creează o stare de dezechilbru biochimic în care metabolitul determină sistemul imunitar să mărească numărul de celule stem şi să reducă numărul de celule sangvine mature din măduva osoasă. Ca urmare a acestui fapt, se creează o situaţie similară cu cea întâlnită în sindromul mielodisplastic, unul din precursorii acestui tip de leucemie.

Potrivit studiului, mutaţia este implicată şi în 70-90% dintre cazurile de cancer cerebral şi o varietate de alte tipuri de cancer.

Bizar: mumii "Frankenstein" descoperite în Scoţia

Este una dintre cele mai stranii descoperiri arheologice realizate vreodată: două mumii datând de acum 3000 de ani, alcătuite prin îmbinarea mai multor părţi din şase corpuri diferite.

Potrivit rezultatelor obţinute printr-o nouă metodă de datare cu izotopi şi prin analize ADN, mumiile (una de sex masculin şi alta de dex feminin) au fost create din rămăşiţele pământeşti ale mai multor oameni. Motivul acestei îmbinări, spun oamenii de ştiinţă, este rămâne deocamdată necunoscut.

Mumiile au fost descoperite de mai bine de 10 ani sub rămăşiţele unei case din secolul al XI-lea, din Cladh Hallan, un sat preistoric de pe insula South Uist, aparţinând Scoţiei. Specialiştii susţin că cele două corpuri au fost îngropate în poziţie fetală, la 300 - 600 de ani după deces.

Analizând starea şi structura scheletelor, experţii au observat că mumiile au fost plasate într-o turbărie destul de mult timp pentru a le asigura conservarea, ulterior fiind mutate. Cercetătorii s-au decis să realizeze analiza ADN după ce s-a constat că maxilarul mumiei de gen feminin nu se potrivea cu restul capului. Astfel, au observat că oasele provin de la diferiţi oameni, care nici măcar nu avuseseră aceeaşi mamă. Corpul feminin este alcătuit din părţi datând din aceeaşi perioadă. În schimb, mumia masculină este formată din părţi ale unor oameni care au murit la sute de ani distanţă unii de ceilalţi.

Mumiile de la Cladh Hallan sunt cu atât mai neobişnuite, cu cât au fost păstrate uimitor de bine.

Turbăria este un mediu bogat în acid şi sărac în oxigen, care inhibă dezvoltarea bacteriilor ce descompun organismele. Aceste condiţii sunt deosebit de bune pentru păstrarea materialelor organice. Pe de altă parte, în condiţii de aciditate, materialele pe bază de calciu sunt atacate, motiv pentru care majoritatea mumiilor ţinute în acest mediu şi-au păstrat mai bine pielea şi ţesuturile moi decât oasele.

Corpurile mumiilor din Cladh Hallan sunt încă articulate, adică oasele sunt ataşate unele de altele, la fel ca în cazul oamenilor vii. Acest lucru sugerează că groparii au scos rămăşiţele omeneşti din turbărie înainte ca acidul să distrugă oasele. Atunci când mumiile au fost reînhumate în sol, ţesutul moale a reînceput să se deterioreze.

Cercetătorii nu cunosc motivul pentru care locutorii au recurs la un astfel de proces de mumificare. Cu toate acestea, una din teorii aparţine autorului studiului care a presupus că oamenii din Epoca Bronzului au vrut să facă un un lucru practic. "Poate că atunci când capul s-a deteriorat, au fost nevoiţi să folosească un altul", a explicat Terry Brown. Pe de altă parte, este posibil ca această combinare de rămăşiţe să fi fost realizată deliberat, pentru a crea un strămoş simbolic care să întruchipeze mai multe trăsături.

Ce avantaje au copiii care cresc alături de animale de companie?

Bebeluşii care îşi petrec timpul în compania unui câine au un risc mai scăzut de apariţie a infecţiilor urechilor şi afecţiunilor respiratorii, decât cei care nu trăiesc alături de animale de companie, susţine un nou studiu.

Cercetarea nu a identificat şi motivul pentru care se produce acest fenomen, dar sugerează că micuţii care îşi petrec o parte din zi jucându-se afară, împreună cu un câine, au un sistem imunitar mai puternic decât alţi copii. Mai mult, se pare că şi pisicile au un efect benefic asupra copiilor, deşi rezultatele au fost mai puţin semnificative decât în cazul copiilor acompaniaţi de câini.

Cercetarea a fost realizată pe un eşantion de 397 de copii din Finlanda, ai căror părinţi au ţinut jurnale săptămânale în care au notat starea de sănătate a copiilor în primul an de viaţă, de la vârsta de 9 la 52 de săptămâni.

În total, copiii care au fost crescuţi în case cu pisici sau câini au avut cu 30% mai puţine şanse de a dezvolta simptome de boli respiratorii infecţioase, precum tusea, respiraţia şuierătoare, rinita sau febra, comparativ cu restul copiilor. De asemenea, în cazul acestor copii s-a observat un risc cu 50% mai scăzut de apariţie a infecţiilor la nivelul urechilor.

"Copiii care trăiau alături de pisici sau câini erau mult mai sănătoşi pe perioada studiului", a declarat autorul studiului, expert în cadrul Universităţii Kuopio, din Filanda.

Cea mai mare protecţie împotriva infecţiilor s-a observat la copiii care au petrecut cel puţin 6 ore în compania câinilor, la polul opus situându-se cei care nu au avut contact cu animale de companie.

"Studiul nostru oferă dovezi preliminarii care demonstrează că deţinerea unui câine drept animal de companie ar putea proteja împotriva infecţiilor respiratorii pe parcursul primului an de viaţă. Contactul cu un animal de companie ar putea ajuta la maturizarea sistemului imunitar, ceea ce duce la un răspuns imunologic mult mai adecvat" au notat specialiştii în studiu. Îmbunătăţirea a fost semnificativă chiar şi după ce oamenii de ştiinţă au eliminat alţi factori care ar fi putut creşte riscul de infecţie, de pildă lipsa alăptării, mersul la creşă, dezvoltarea într-o casă cu fumător sau prezenţa unor fraţi mai mari.