O boală infecţioasă a dus la decimarea oamenilor primitivi. Cum a supravieţuit specia umană?

Acum 100.000 de ani, specia umană era aproape de extincţie. Existând doar în Africa, populaţia scăzuse la mai puţin de 10.000 de indivizi. Cu toate acestea, în doar câteva zeci de mii de ani, oamenii au început să se răspândească în întreaga lume.

Noi dovezi genetice sugerează că factorul care a contribuit la scăderea populaţiei a fost o epidemie provocată de bacterii. Bacteriile acţionau la nivelul a două gene pe care le determinau să funcţioneze în detrimentul corpului uman, aşa că soluţia a fost eliminarea acestor gene.

Ajit Varki şi colegii săi de la Universitatea din California, San Diego, au analizat două gene numite Siglec-13 şi Siglec-17. Ambele au rolul de a codifica sinteza unor proteine implicate în reglarea sistemului imunitar, organismul să decidă care celule imunitare vor "intra în luptă" împotriva agenţilor patogeni. Specialiştii au descoperit că ambele gene sunt active la cimpanzei, dar nu şi la oameni. Siglec-13 a fost complet eliminată din genomul uman, în timp ce Siglec-17 a devenit nefuncţională în lipsa unei "litere" din codul său.

Dorind să afle de ce genele în cauză nu mai sunt funcţionale în genomul uman, Varki a reconstruit proteinele pierdute şi a descoperit că de ele se pot lega două bacterii periculoase: Streptococcusgrupa b şi Escherichia coli K1. În urma cercetărilor de laborator întreprinse de specialişti, s-a constat că bacteriile au capacitatea de a atenua răspunsul imun prin legarea la cele două proteine.

Din acest motiv, Varki crede că primii oameni s-au confruntat cu o epidemie de infecţii bacteriene. Scăderea numărului de oameni din acea perioadă poate fi explicată prin faptul că cele două bacterii studiate sunt fatale pentru nou-născuţi.

Datele genetice sugerează că efectele celor două gene au fost eliminate în urma unui proces de lungă durată, început cândva acum 440.000 - 270.000 de ani, înainte ca oamenii moderni să se desprindă de verii lor, omul de Neanderthal şi omul din Denisova. Totuşi, la unii indivizi, una dintre genele periculoase a persistat până acum cca. 46.000 de ani.

Cum am reuşit să-i „înfrângem” pe neanderthalieni?

Acum circa 100.000 ani, câteva specii de hominide colindau Pământul. Existau triburi de oameni de Neanderthal în Europa şi Asia de nord-vest, peşterile din restul Asiei erau locuite de oamenii de Denisova. Hominizi pitici din specia Homo floresiensis trăiau în arhipelagul indonezian, iar strămoşii apropiaţi ai oamenilor moderni colindau Africa. Cu toate acestea, oamenii de Cro Magnon, Homo sapiens, au fost singurii care au reuşit să se impună definitiv pe planetă şi să-şi elimine toţi concurenţii. În prezent, o echipă de oameni de ştiinţă încearcă să înţeleagă mai bine atuurile speciei noastre în faţa neanderthalienilor.

În primul rând, cu toate că neanderthalienii aveau un creier la fel de mare ca al oamenilor moderni, analiza atentă a craniilor celor două specii de hominide indică faptul că oamenii moderni au lobii frontali ai creierului puţin mai dezvoltaţi. Această regiune a creierului controlează luarea deciziilor, comportamentul social şi trăsături unice ale omului, precum creativitatea şi gândirea abstractă.

Cu toate acestea, neanderthalienii erau mai robuşti şi mai bine adaptaţi climei europene, comparativ cu oamenii de Cro-Magnon, este de părere Chris Stringer, paleoantropolog în cadrul Muzeului de Istorie Naturală din Londra.

Însă dezvoltarea lobilor frontali ai creierului i-a ajutat pe primii oameni moderni să-şi diversifice regimul alimentar. Noi, oamenii din specia Homo sapiens, avem dinţi mai mici şi mai delicaţi decât ai neanderthalienilor, iar gândirea abstractă ne-a ajutat să descoperim noi metode a procesa şi găti alimentele.

"Cu cât procesăm mai mult alimentele, înainte de a le mânca, cu atât mai multă energie salvăm. La fel, dacă procesăm alimentele pentru copii, ei vor avea mai multe şanse de supravieţuire", afirmă Chris Stringer.
Folosirea pe scară mai largă, comparativ cu neanderthalienii, a uneltelor şi armelor precum plasele de pescuit, laţurile şi arcurile cu săgeţi, este un indiciu evident al faptului că oamenii de Cro Magnon erau vânători-culegători mai eficienţi decât neanderthalienii.

În plus, se pare că neanderthalienii şi celelalte hominide care concurau cu strămoşii noştri direcţi nu beneficiau de un sistem de comunicare atât de eficient precum al speciei Homo sapiens.
Combinaţia de abilităţi cognitive şi comportamentale ale primilor oameni moderni a fost factorul decisiv în competiţia acestora cu neanderthalienii.

Tranzitul lui Venus, ediţia 2012, surprins în cele mai spectaculoase imagini

Oamenii din întreaga lume, din Maui până în Norvegia şi din Mumbai până în Mexic, au urmărit silueta pe care planeta Venus a lăsat-o pe Soare, în cadrul unui spectacol celest extrem de rar.

Tranzitul lui Venus, un eveniment ce nu se va mai repeta până în 2117, a durat 6 ore şi 40 de minute, fiind urmărit de-a lungul planetei cu ajutorul telescoapelor speciale, a ochelarilor de eclipsă sau în cadrul unor transmisii live pe Internet.

Pentru astronomi, tranzitul lui Venus nu a constituit doar un spectacol planetar extrem de rar, ci şi un eveniment despre care aceştia speră să inspire în rândul oamenilor o mai mare curiozitate despre univers şi despre rolul pe care oamenii îl joacă în cadrul său.

Sul Ah Chim, cercetător la Institutul de Astronomie şi Ştiinţe Spaţiale din Coreea de Sud, a declarat că speră ca oamenii să vadă viaţa dintr-o perspectivă mai amplă şi să nu „rămână prinşi în problemele mici, de zi cu zi”.

Iată cele mai spectaculoase imagini ale tranzitului lui Venus surprinse de pe Terra (şi nu numai):

Tranzitul lui Venus, surprins de pe Staţia Spaţială Internaţională de astronautul Don Pettit

Un saddhu (sfânt) indian a urmărit tranzitul lui Venus cu ajutorul unor ochelari de protecţie în Guwahati

Tranzitul lui Venus, surprins din Parcul Riverside, din Manhattan, New York

Edmund Rosales, astronom în cadrul Societăţii Astronomice Filipineze arată poziţia lui Venus pe discul Soarelui. Imaginea a fost realizată la Observatorul Astronomic din Manila

Robert Bentia, un cititor descopera.ro, a surprins tranzitul lui Venus din Reykjavik, Islanda

Robert Bentia, un cititor descopera.ro, a surprins tranzitul lui Venus din Reykjavik, Islanda

Tranzitul lui Venus, surprins din Sofia, Bulgaria

Tranzitul lui Venus, surprins din New Delhi, India

Un vizitator la Observatorul Astronomic Griffith din Los Angeles, unul dintre cele mai mari şi mai vizitate din lume, surprinde tranzitul lui Venus cu ajutorul telefonului mobil

Tranzitul lui Venus, surprins din Beijing, China

Tranzitul lui Venus, fotografiat din Condorcocha, Ecuador

Tranzitul lui Venus, surprins din College Park, Maryland.

Tom Polley, un newyorkez pasionat de astronomie, urmăreşte tranzitul lui Venus din parcul High Line cu ajutorul unor ochelari speciali

O misterioasă navă spaţială americană se pregăteşte de aterizare, sosind dintr-o misiune necunoscută

Nava spaţială „strict secretă”, fără pilot, aparţinând US Air Force, va ateriza în luna iunie, la un an după ce şi-a început misiunea în jurul orbitei.

Boeing X37-B a survolat Pământul cu o viteză de 26.000 km/h şi trebuia să aterizeze în la baza Vandenberg din California încă din luna martie. Din motive necunoscute, misiunea a fost prelugintă până în vara aceasta. La lansare, modulul spaţial a fost însoţit de personal îmbrăcat în costume speciale de protecţie, ceea ce a dus la speculaţii privind prezenţa la bord a unor componente radioactive.

"Echipa Vandenberg este gata să execute o aterizare sigură în orice moment", a declarat colonelul Nina Armagno, din cadrul US Air Force.

Boeing X37-B este la a doua misiune în spaţiu, este propulsată cu ajutorul energiei solare şi este folosită pentru a testa noi tehnologii. În ciuda acestor declaraţii oferite de oficialii americani, adevăratul scop al misiunii navei spaţiale rămâne învăluit în mister.

Datorită informaţiilor mult prea sărace oferite de americani, au apărut o serie de speculaţii conform cărora misiunea lui Boeing X37-B este una de apărare sau de spionaj. Există zvonuri care spun că modulul spaţial a fost trimis pentru a spiona noua staţie spţială chineză Tiangong-1.

"SUA dispune de numeroase tehnologii prin care ar fi putut spiona staţia Tiangong şi fără ajutorul lui Boeing X37-B ", a declarat Brian Weeden, membru în cadrul Secure World Foundation.

În luna mai a anului trecut, mai mulţi astonomi amatori au reuşit să detecteze traseul obital al primei misiuni a lui X37-B. Nava americană a survolat Coreea de Nord, Irakul, Iranul, Pakistanul şi Afganistanul, întărind bănuiala că Boeing X37-B a fost folosit pentru spionaj.

Alţi analişti ai industriei sunt de părere că US Air Force se foloseşte de eficienţa consumului de combustibil pentru a demonstra capacităţile vehiculului şi pentru a-l proteja de tăierile de buget. Cu toate acestea, în urma restricţiilor financiare impuse de administraţia Obama, biroul care a dezvoltat Boeing X37-B va fi închis.

Strămoşul maimuţelor şi al omului era originar din Africa... sau din Asia?

Oamenii de ştiinţă au găsit mai mulţi dinţi fosilizaţi aparţinând unei noi specii de primate care a trăit acum 37 de milioane de ani într-o regiune mlăştinoasă din Myanmar. Dacă se dovedeşte că cercetarea este validă, atunci descoperirile ar putea rescrie manualele despre originile primatelor, deci şi ale omului.

Descoperirea a fost realizată de o echipă internaţională de cercetători condusă de paleontologul Jean-Jacques Jaeger. Pentru descoperirea celor patru molari, oamenii de ştiinţă au lucrat şase ani, însă roadele muncii lor deja pun într-o altă lumină o serie de subiecte controversate printre care şi evoluţia primatelor şi, implicit, a omului.

Echipa lui Jaeger crede că dinţii aparţin unui strămoş comun al oamenilor şi maimuţelor, o specie de primate nedescoperită până acum, de mărimea unei veveriţe, pe care ei au numit-o Afrasia djijidae. Descoperirile se alătură altor dovezi, mai vechi, care sugerează că primatele ancestrale au apărut în Asia acum 37-45 de milioane de ani, înainte de a coloniza Africa. Mai mult, cei patru molari le-au oferit cercetătorilor un element pe care specialiştii îl aşteptau de decenii, o perspectivă nouă asupra migraţiei primatelor.

Până acum, nu au fost găsite fosile prin care paleontologii să poată demonstra cum antropoidele au migrat din Asia în Africa. Dar aceşti molari reprezintă dovezi suficiente pentru a demonstra că Afrasiaeste înrudită cu o altă primată străveche contemporană ei, dar originară din Africa, Afrotarsius libycus, ale cărei fosile au fost găsite în Libia.

Examinarea microscopică a fosilelor celor două primate a reliefat o asemănare izbitoare între ele, astfel încât specialiştii spun că ele ar fi putut aparţine aceleiaşi specii. Niciodată până acum nu s-a observat o asemănare atât de mare între fosilele de primate din Asia şi Africa. Totuşi, la o examinare mai atentă, specialiştii au constat că molarii aparţinând speciei Afrasia erau mai primitivi decât cei ai speciei Afrotarsius din Libia. Aceste trăsături au sugerat că specia a apărut în Asia, de unde a migrat spre Africa acum 37-39 de milioane de ani.

Cu toate că similitudinea dintre specii se bazează doar pe cei patru molari, analiza dinţilor este cea mai sigură măsură prin care se poate observa înrudirea. Totuşi, unii cercetători nu sunt convinşi căAfrotarsius din Libia este un "prim strămoş" al antropoidelor (linia evolutivă din care provine şi omul), ci cred că ar fi mai degrabă un strămoş al tarsierilor (foto), primate care nu sunt antropoide şi care sunt, deci, foarte pe departe înrudite cu omul.