Originile unei sărbători: ce se sărbătoreşte pe 1 mai şi de ce este această dată Ziua Muncii?

Google şi-a modificat, miercuri, logoul pentru a sărbători Ziua Internaţională a Muncii, marcată pe 1 mai în mai multe ţări din lume, printre care şi România.

Noul logo al Google - reprezentat sub forma unei animaţii - prezintă cinci persoane care muncesc. O femeie lucrează la un computer plasat pe o masă lipită de prima literă din cuvântul Google. Un alt personaj este un grădinar care udă cu o stropitoare un pom care creşte deasupra primei litere "G" a cuvântului Google.

Cel de-al treilea personaj din noul logo vopseşte cu o pensulă prima literă "O" din cuvântul "Google". Un pilot pilotează un elicopter care zboară deasupra logoului, în timp ce o femeie lăcătuş mecanic stă pe litera "L" şi are în mână un instrument pentru strâns şuruburi. Totodată, deasupra literei "E" din cuvântul "Google" este plasată o antenă de satelit.

Labour Day (Ziua Muncii) este cunoscută şi sub denumirea de May Day (Ziua Mai). Reducerea normei orare zilnice de lucru stă la originea semnificaţiei zilei de 1 mai, ca Ziua internaţională a muncitorilor. În anul 1872, circa 100.000 de muncitori din New York, majoritatea din industria construcţiilor, au demonstrat, cerând reducerea timpului de lucru la 8 ore.

Data de 1 mai apare, pentru prima dată, în legătură cu întrunirea, din anul 1886, a Federaţiei Sindicatelor din Statele Unite şi Canadei (precursoarea Federaţiei Americane a Muncii). George Edmonston, fondatorul Uniunii Dulgherilor şi Tâmplarilor, a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca "8 ore să constituie ziua legală de muncă de la şi după 1 mai 1886", sugerându-se organizaţiilor muncitoreşti respectarea acesteia.

La data de 1 mai 1886, sute de mii de manifestanţi au protestat pe tot teritoriul Statelor Unite, însă, cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde s-au întrunit 90.000 de persoane, din care aproximativ 40.000 se aflau în grevă. Rezultatul a fost acela că circa 35.000 de muncitori au câştigat dreptul la ziua de muncă de 8 ore, fără reducerea salariului.

Dar ziua de 1 mai a devenit cunoscută în lumea întreagă în urma unor incidente violente, care au avut loc trei zile mai târziu, în Piaţa Heymarket din Chicago. Numărul greviştilor se ridicase la peste 65.000, iar în urma ciocnirii cu poliţia au rezultat mai multe victime.

În anul 1888, la întrunirea Federaţiei Americane a Muncii, s-a stabilit ca în ziua de 1 mai 1890 să aibă loc manifestaţii şi greve, pentru reducerea zilei de muncă de 8 ore. Iar în anul 1889, social-democraţii afiliaţi la Internaţionala a ll-a, au stabilit, la Paris, ca ziua de 1 mai să fie o zi internaţională a muncitorilor. La 1 mai 1890, au avut loc demonstraţii în SUA, în majoritatea ţărilor europene, în Chile, Peru şi Cuba.

La scurt timp, Federaţia Americană a Muncii s-a dezis cu totul de 1 mai, celebrând în schimb Labor Day ("Ziua Muncii"), anual, în prima zi de luni a lui septembrie. Pe 28 iunie 1894, Congresul SUA a adoptat un act confirmând această dată ca sărbătoare legală.

În alte ţări însă, Ziua Muncii este marcată la nivel internaţional pe 1 mai, după ce autorităţile au convenit cu sindicatele ca această zi să fie liberă.

Astfel, în majoritatea ţărilor vest-europene, ziua de 1 mai este zi liberă.

În fostele ţări comuniste, ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare de stat însoţită de defilări propagandistice. Regimurile comuniste încercau să instrumenteze politic o veche tradiţie a mişcării muncitoreşti internaţionale. De asemenea, naziştii au avut tentative de uzurpare a acestor tradiţii. Ziua de 1 mai a fost transformată într-o sărbătoare a comunităţii naţionale germane, promiţându-se construirea unui socialism naţional, în centrul căruia nu se mai aflau muncitorii, ci arianul considerat un prototip al celor ce muncesc.

În România, Ziua Muncii a fost sărbătorită pentru prima dată în 1890, iar în timpul comunismului această sărbătoare a fost marcată, ca şi în alte ţări comuniste, de manifestări propagandistice. După revoluţia din decembrie 1989, timp de mai mulţi ani, ziua de 1 mai nu a mai fost sărbătorită prin festivităţi propagandistice, însă a fost marcată prin evenimente sociale, în aer liber.

Anul acesta, Guvernul a decis ca zilele de 2 şi 3 mai să fie declarate drept zile libere pentru salariaţii din sectorul public, pentru ca ziua de 1 mai să fie legată de Sărbătoarea de Paşte, din 5 mai.

Printre ţările care sărbătoresc Ziua Muncii pe 1 mai se numără şi Germania, Belgia, Croaţia, Turcia, Grecia, Italia, Spania, Israel, Canada, India, Suedia, Filipine, Mexic, Peru, Hong Kong etc.

Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.

Petreci 1 mai şi Paştele în natură? Iată ce trebuie să ştii!

Activităţile de picnic sunt permise doar în zone special amenajate şi în zone indicate, cu condiţia ca cetăţenii să respecte un set de reguli, de la strângerea gunoiului, până la păstrarea liniştii, încălcarea prevederilor legale putând fi sancţionată cu amenzi cuprinse între 100 şi 5.000 de lei.

Pentru că an de an, de 1 Mai şi de Paşti, sute de mii de români ies în natură pentru a sărbători la grătar sau la picnic, ONG-urile de mediu fac apel la fiecare român ca aceste ieşiri să fie însoţite de obiceiul de a strânge gunoaiele în saci şi a le transporta până la containere special amenajate pentru colectare deşeuri.

Cetăţenii trebuie să ştie că picnicurile pot fi organizate numai în zone special amenajate, potrivit Legii nr. 54/2012. În aceste zone, aparţinând domeniului public ori privat al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale, există utilităţi şi facilităţi pentru desfăşurarea activităţilor de picnic şi aprinderea focului este permisă.

Activităţi de picnic, cu excepţia aprinderii focului, sunt permise şi în zonele indicate în planurile de zonificare ale parcurilor aflate în intravilanul localităţilor, precum şi în zonele limitrofe pădurilor situate în intravilanul localităţilor, în care sunt permise Prin excepţie, desfăşurarea activităţilor de picnic este permisă şi în alte zone decât cele menţionate doar în condiţiile organizării de evenimente ocazionale, autorizate potrivit legii.

Autoritatea publică locală sau centrală care administrează zone de afluenţă publică consacrate are obligaţia de a prevedea în bugetul propriu sumele necesare asigurării condiţiilor de funcţionare a acestora şi de a include clauze aferente salubrizării zonelor în care se desfăşoară activităţile de picnic în contractul cu operatorul local.

Persoanele fizice care desfăşoară activitatea de picnic au mai multe obligaţii, printre care să nu distrugă, să modifice sau să degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcţiile, împrejmuirile sau orice alte amenajări aflate în perimetrul zonelor special amenajate, să arunce deşeurile doar în locurile special amenajate, dar şi să depună selectiv deşeurile de ambalaje în containerele inscripţionate corespunzător categoriei de deşeuri, în conformitate cu regulile privind colectarea selectivă.

De asemenea, au obligaţia să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să îl supravegheze în permanenţă, să respecte orarul de desfăşurare a activităţii de picnic corespunzător zonei respective, să lase locul în care au desfăşurat activitatea de picnic curat şi nealterat, să parcheze autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop şi să folosească pentru satisfacerea necesităţilor fiziologice doar locurile special amenajate.

Cei care doresc să meargă la picninc trebuie să mai ştie că este interzisă folosirea produselor de igienă personală la o distanţă mai mică de 30 metri faţă de cursurile de apă, precum şi spălarea obiectelor care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei special amenajate sau a zonei indicate pentru activităţile de picnic.

"Împrăştierea pe sol a apei uzate rezultate în urma activităţii de picnic sau vărsarea acesteia în apele din vecinătatea zonei special amenajate pentru activităţile de picnic ori a zonei indicate pentru activităţile de picnic sunt interzise", se arată în legea menţionată.

Cetăţenii nu au voie nici să hrănească animalele sălbatice, să îndepărteze, să rănească ori să distrugă plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural şi/sau construit şi nu pot să posteze semne sau mesaje, mai spune legea.

Ei sunt obligaţi prin lege să păstreze liniştea şi să nu deranjeze comunităţile locale, viaţa sălbatică sau alţi vizitatori, să nu arunce ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate, să respecte ordinea publică şi bunele moravuri, conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi să nu desfăşoare activităţi de picnic în afara zonelor special amenajate pentru activităţile de picnic şi/sau a zonelor indicate pentru activităţile de picnic.

Potrivit legii, dacă administratorul zonei de picnic nu asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea acestei activităţi, poate fi sancţionat cu amendă de la 10.000 la 50.000 de lei

Cei care desfăşoară activităţi de picnic în afara zonelor special amenajate şi/sau a zonelor indicate pentru activităţile de picnic riscă o amendă cuprinsă între 1.000 şi 3.000 de lei. Totodată, pentru distrugerea, modificarea ori degradarea panourilor informative, marcajelor, indicatoarelor, construcţiilor, împrejmuirilor sau orice alte amenajări aflate în perimetrul zonelor se dă amendă de la 100 la 500 de lei.

Amenzi între 2.000 şi 5.000 de lei sunt prevăzute pentru cei care aprind focul în locurile amenajate şi nu îl supraveghează în permanenţă.

Aruncarea deşeurilor în altă parte decât în locurile special amenajate se sancţionează cu amendă între 200 şi 2.000 de lei, iar pentru nedepunerea selectivă a deşeurilor de ambalaje în containerele inscripţionate corespunzător categoriei de deşeuri, amenzile sunt între 100 şi 500 de lei.

Amenzi între 300 şi 3.000 de lei pot fi aplicate celor care nu lasă curat şi nealterat locul în care au desfăşurat activitatea de picnic, celor care aruncă ţigări, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate şi celor care nu respectă ordinea publică şi bunele moravuri, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Şi cei care spală obiectele care au deservit activităţii de picnic în apele din vecinătatea zonei special amenajate sau care împrăştie pe sol apa uzată rezultată în urma activităţii de picnic sau o varsă în apele din vecinătate pot fi sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 100 şi 200 de lei.

Aceleaşi amenzi sunt prevăzute şi pentru persoanele care nu respectă orarul de desfăşurare a activităţii de picnic corespunzător zonei respective sau nu parchează autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop.

Amenzi cuprinse între 200 şi 400 de lei pot primi persoanele care hrănesc animalele sălbatice, care îndepărtează, rănesc ori distrug plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural şi/sau construit, care postează semne sau mesaje sau care nu păstrează liniştea şi deranjează comunităţile locale, viaţa sălbatică sau alţi vizitatori.

Potrivit legii, constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor menţionate se fac de către reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu, autorităţile administraţiei publice locale şi personalul împuternicit al acestora, de către ofiţerii şi agenţii de poliţie din cadrul Poliţiei Române, ofiţerii şi subofiţerii din cadrul Jandarmeriei Române, precum şi de către agenţii Poliţiei locale, conform competenţelor stabilite prin lege.

"Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal de constatare a contravenţiei ori, după caz, de la data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzii", se arată în lege.

La ieşirile în natură, românii trebuie să mai ştie şi că, pe teritoriul ariilor naturale protejate, sunt interzise: distrugerea sau degradarea panourilor informative şi indicatoare, construcţiile, împrejmuirile, barierele, plăcile, stâlpii, semnele de marcaj sau orice alte amenajări aflate în inventarul ariilor naturale protejate, aprinderea şi folosirea focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate în acest scop de către administratorii sau custozii ariilor naturale protejate, abandonarea deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate pentru colectare daca există, potrivit Legii nr. 265/ 2006 privind protecţia mediului.

Nerespectarea acestor prevederi se pedepseşte cu amendă între 3.000 şi 6.000 de lei.

Misteriosul „trandafir roşu” de pe Saturn: vârtejul gigantic surprins în imagini inedite

NASA îi spune „Trandafirul”, însă în ciuda numelui ce inspiră delicateţe este vorba despre o furtună de mari proporţii ce a avut loc la polul nord de pe Saturn.

„Ochiul” furtunii are un diametru de peste 2.011 kilometri, de 20 de ori mai mare decât un „ochi” al unui uragan de pe Pământ. Vântul din ochiul acestei furtuni are şi el o viteză de patru ori mai mare decât cel de pe Terra. 

Uimitoarea imagine ce surprinde vârtejul a fost colorată pentru ca privitorii să poată deosebi cu uşurinţă norii de la altitudine mică (coloraţi în roşu) de cei de la altitudine mare (coloraţi cu verde). Specialiştii NASA au estimat că norii aflaţi pe marginea vârtejului circulă cu o viteză de 531 km/h.

„Uraganul se învârte în interiorul unui model meteo mare şi misterios, cu şase laturi, cunoscut sub numele de hexagon”, susţine NASA. Analiza realizată de Agenţie relevă că furtuna, aflându-se la poli şi neavând unde să se deplaseze,  se învârtea probabil în acelaşi loc de mulţi ani. 

Imaginea a fost realiză de Cassini în încercarea de a surprinde polul nord al lui Saturn cât mai bine. Trecând de echinocţiu în 2009, polul este acum scăldat de lumina Soarelui. 

Din cauză că Saturn are nevoie de 30 de ani pentru a realiza un ciclu complet în jurul Soarelui, echinocţiul are loc odată la 15 ani. De aceea, ultima imagine în care polul nord al planetei a fost luminat de soare a fost realizată în 1981 de Voyager 2. 

O reuşită importantă pentru turismul spaţial: avionul spaţial al Virgin Galactic a spart bariera sunetului

Vehiculul spaţial construit de Virgin Galactic, care doreşte să transporte turişti în spaţiu, a efectuat cu succes primul său test zbor de testare a motorului, a anunţat această companie înfiinţată de miliardarul britanic Richard Branson.

Vehiculul SpaceShipTwo, denumit şi SS2, şi-a pornit motorul la puţin timp după ce a fost lansat în spaţiu de avionul WhiteKnightTwo care îl transportase, agăţat sub aripile sale, la o altitudine de 14.000 de metri, deasupra deşertului Mojave din California.

Motorul a fost pornit doar pentru 16 secunde, timp suficient însă pentru a propulsa SpaceShipTwo la viteză de 1,2 ori mai mare decât cea a sunetului, se precizează într-un comunicat publicat pe site-ul companiei Virgin Galactic.

Motorul va fi pornit pentru o perioadă mai mare de timp cu ocazia viitoarelor zboruri de testare, până când acest avion spaţial va avea o viteză suficient de mare pentru a urca la altitudinea de 100 de kilometri, la limita spaţiului.

Testul a avut loc luni dimineaţă, iar cei doi piloţi de testare, Mark Stucky şi Mike Alsbury, s-au aflat la comenzile lui SS2, care a planat apoi şi a aterizat pe pista de la Mojave Air and Space Port, luni, în jurul orei 15.00 GMT.

"Pentru prima dată, am putut să demonstrăm funcţionarea unor elemente cheie ale sistemului, total integrate zborului", a declarat Richard Branson.

"Acest succes supersonic deschide calea către obiectivul, foarte realist, al unui zbor în spaţiu (suborbital) la sfârşitul acestui an", a adăugat el. Richard Branson a fost de altfel prezent în deşertul Mojave pentru a asista la acest zbor de testare.

Peste 500 de persoane şi-au făcut deja rezervări pentru un zbor suborbital de câteva minute, în condiţii de imponderabilitate, la bordul SpaceShiptwo, depunând deja un avans din suma de 200.000 de dolari care reprezintă costul biletului.

Richard Branson a anunţat că îşi va duce familia într-unul dintre aceste zboruri pentru a demonstra încrederea pe care o are în siguranţa acestui aparat de zbor.

SpaceShipTwo are doi piloţi şi poate să transporte şase pasageri.

SpaceShipTwo reprezintă versiunea comercială a SpaceShipOne, primul vas spaţial privat care a ajuns la limita spaţiului, în anul 2004, şi care este în prezent expus permanent la Muzeul Naţional al Aerului şi al Spaţiului din Washington.

Aurora roz de deşert: un eveniment rar surprins într-un timelapse uluitor

Timp de trei zile şi două nopţi, o echipă de „vânători de stele” au stat în Death Valley National Park unde au surprins cerul în imagini uimitoare. Rezultatul acestei expediţii de martie este timelapse-ul pe cere îl puteţi vedea mai jos.

Locaţia a fost aleasă pentru cerul său întunecos lipsit de lumină şi poluarea locurilor apropiate de zonele urbane.

În video veţi putea vedea misterioasele pietre mişcătoare, care atunci când plouă „pornesc în călătorii” alunecând prin Racetrack Playa, un lac secat, cât şi cerul înstelat şi o minunată auroră roz de deşert. Aurora apare pentru prima dată în minutul 1:36, dar ea poate fi observată mult mai bine începând cu minutul 2:22. Potrivit fotografilor se pare că evenimentul a fost produs de o erupţie coronala de masa ce a avut loc în noaptea de 17 martie. 

Cel mai simplu mod prin care îţi poţi feri bicicleta de hoţi?

În Marea Britanie, oamenii de ştiinţă au studiat efectele pe care le au sistemele de supraveghere asupra oamenilor şi au descoperit că postere care ilustrează o pereche de ochi furioşi au puterea de a alunga hoţii.

Mai mult, specialiştii susţin că nu a fost vorba de un efect cu proporţii limitate căci din cele trei rastele pe care le-au monitorizat, numărul de biciclete furate a scăzut cu 62 de procente atunci când vehiculele au avut pe ele abţibilduri cu ochi furioşi. 

Daniel Nettle, coordonatorul studiului „Cycle Thieves, We Are Watching You”, studiază de ceva timp efectele pe care le au astfel de imaginii. În 2010, el a descoperit că posterele care ilustrează ochi au redus cantitatea de gunoaie aruncate pe jos într-o autoservire universitară. 

Mai recent, el a constatat că există o legătură şi între aceste imagini cu ochi şi actele de caritate. Confruntându-se cu imagini ale unor perechi de ochi ce păreau să se uită atent la ei, oamenii au făcut de două ori mai multe donaţii decât în mod normal.

Nettle atribuie aceste efecte senzaţiei de urmărire pe care o dau imaginile. Astfel, atunci când au impresia că sunt observaţi oamenii au tendinţa de a face lucruri mai bune pentru societate. 

În ultimul experiment, Nettle a lipit postere precum cel din imaginea de mai sus pe rastelele de la Universitatea Newcastle şi apoi a monitorizat toate furturile ce au avut loc timp de 12 luni. Astfel s-a constatat că dacă cu un an înainte de experiment fuseseră furate 39 de biciclete, în anul experimentului numai 15 vehicule au fost sustrase. 

Cercetătorii au fost uluiţi de puterea de influenţare pe care au avut-o posterele asupra hoţilor. Totuşi, a existat şi o parte rea. În timp ce numărul de biciclete furate a scăzut, în alte părţi ale universităţii infracţiunile au crescut cu 65%, ceea ce înseamnă că posterele doar au strămutat punctele în care acţionau hoţii. 

Top 50 cele mai bune restaurante din lume: El Celler de Can Roca, din Girona, urcă pe primul loc

Restaurantul spaniol El Celler de Can Roca din oraşul Girona, deţinut de cei trei fraţi Roca, a fost desemnat cel mai bun restaurant din lume într-un top care include 50 de stabilimente de lux alcătuit de revista britanică Restaurant.

După ce a petrecut doi ani pe locul al doilea în acest top, El Celler de Can Roca a făcut schimb de locuri cu restaurantul Noma din Danemarca, care s-a aflat în fruntea clasamentului în ultimii trei ani", au anunţat organizatorii.

Restaurantul Noma din Copenhaga a trecut printr-un moment stânjenitor în luna februarie, când 63 de persoane au suferit intoxicaţii alimentare după ce au luat masa în acest restaurant.

Restaurantul fraţilor Roca - notat cu trei stele în ghidul Michelin -, în care Joan coordonează activitatea din bucătărie, Jordi este patiser, iar Josep este maestru somelier, "a obţinut elogii mondiale pentru combinaţiile sale de preparate catalane şi tehnici de vârf, dar şi pentru pasiunea sa pentru ospitalitate", au afirmat editorii revistei Restaurant.

Cei trei fraţi Roca au fost prezenţi luni la Londra pentru a-şi prezenta "gastrOpera", denumită "Visul", o experienţă multisenzorială oferită săptămâna viitoare unui număr restrâns de persoane, la Barcelona, care combină 12 piese muzicale, 12 videoclipuri şi 12 preparate culinare, create special pentru această ocazie, cu 12 vinuri - câte unul pentru fiecare act al acestui proiect.

Pe locul al treilea în topul celor mai bune restaurante din lume se află restaurantul italian avangardist L'Osteria Francescana, deţinut de Massimo Bottura, în oraşul Modena. Pe locul al patrulea s-a clasat un alt restaurant spaniol, Mugaritz, coordonat de maestrul bucătar Andoni Luis Aduriz, în Errenteria din Ţara Bascilor.

Gastronomia americană, considerată "o forţă culinară internaţională cheie", este reprezentată prin restaurantul Eleven Madison Park din New York, clasat pe locul al cincilea.

Cu şase restaurante incluse în Top50, Franţa este ţara cel mai bine reprezentată, la egalitate cu Statele Unite, însă, spre deosebire de aceasta, Franţa nu se află în Top 10. Cel mai bine clasat restaurant francez este L'Arpège din Paris, situat pe locul al 16-lea.

Maestrul bucătar Alain Ducasse (foto) a fost recompensat cu premiul pentru întreaga carieră -Lifetime Achievement Award.

Cel mai bun chef din 2013 a fost desemnat Grant Achatz de la restaurantul Alinea din Chicago.

Italia a fost şi ea reprezentată, graţie atribuirii premiului pentru cel mai bun chef femeie din lume Nadiei Santini de la restaurantul Dal Pecatore din oraşul Canneto sull'Oglio din Lombardia (nordul Italiei).

Premiul One to Watch, acordat celui mai promiţător restaurant din lume, a revenit restaurantului The Test Kitchen din oraşul sud-african Cape Town, coordonat de maestrul bucătar britanic Luke Dale-Roberts.

America de Sud are şi ea un reprezentant în Top 10 - restaurantul D.O.M. din Sao Paulo, coordonat de Alex Atala, clasat pe locul al şaselea.

Cel mai bine clasat restaurant din Asia este Narisawa din Tokyo, aflat pe poziţia a 20-a.

Clasamentul celor mai bune restaurante din lume a fost realizat pe baza voturilor exprimate de peste 900 de maeştri bucătari, critici culinari şi experţi în gastronomie.

Clasamentul primelor 50 de restaurante de pe Terra

1 El Celler de Can Roca – Girona, Spania

2 Noma – Copenhagen, Danemarca

3 Osteria Franţascana – Modena, Italia

4 Mugaritz – San Sebastián, Spania

5 Eleven Madison Park – New York, SUA

6 D.O.M. – São Paulo, Brazilia

7 Dinner by Heston Blumenthal – London, Marea Britanie

8 Arzak – San Sebastián, Spania

9 Steirereck – Vienna, Austria

10 Vendôme – Bergisch Gladbach, Germania

11 Per Se – New York, SUA

12 Frantzén/Lindeberg – Stockholm, Suedia

13 The Ledbury – London, Marea Britanie

14 Astrid y Gastón – Lima, Peru

15 Alinea – Chicago, SUA

16 L’Arpège – Paris, Franţa

17 Pujol – Mexico City, Mexic

18 Le Chateaubriand – Paris, Franţa

19 Le Bernardin – New York, SUA

20 Narisawa – Tokyo, Japonia

21 Attica – Melbourne, Australia

22 Nihonryori RyuGin – Tokyo, Japonia

23 L’Astrance – Paris, Franţa

24 L’Atelier Saint-Germain de Joël Robuchon – Paris, Franţa

25 Hof Van Cleve – Kruishoutem, Belgia

26 Quique Dacosta – Dénia, Spania

27 Le Calandre – Rubano, Italia

28 Mirazur – Menton, Franţa

29 Daniel – New York, SUA

30 Aqua – Wolfsburg, Germania

31 Biko – Mexico City, Mexic

32 Nahm – Bangkok, Thailanda

33 The Fat Duck – Bray, Marea Britanie

34 Fäviken – Järpen, Suedia

35 Oud Sluis – Sluis, Olanda

36 Amber – Hong Kong, China

37 Vila Joya – Albufeira, Portugalia

38 Restaurant Andre – Singapore

39 8 1/2 Otto E Mezzo Bombana – Hong Kong, China

40 Combal.Zero – Rivoli, Italia

41 Piazza Duomo – Alba, Italia

42 Schloss Schauenstein – Fürstenau, Elveţia

43 Mr & Mrs Bund – Shanghai, China

44 Asador Etxebarri – Atxondo, Spania

45 Geranium – Copenhagen, Danemarca

46 Mani – São Paulo, Brazilia

47 The French Laundry – Yountville, SUA

48 Quay – Sydney, Australia

49 Septime – Paris, Franţa

50 Central – Lima, Peru

Cel mai mare telescop trimis în spaţiu a încetat să mai funcţioneze. Iată cele mai frumoase imagini capturate

Herschel, cel mai mare telescop trimis vreodată de oameni în spaţiu, lansat în mai 2009 pentru a studia modul de formare a stelelor, a încetat să mai funcţioneze, după ce şi-a epuizat rezervele de heliu lichid, a anunţat, luni, Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

La începutul lunii martie, ESA a anunţat că telescopul îşi va încheia activitatea "în următoarele săptămâni", după evaporarea totală a celor 2.300 de litri de heliu lichid, indispensabili pentru răcirea instrumentelor sale la o temperatură apropiată de zero absolut (-271° C).

Cu cele peste 25.000 de ore de date înregistrate de la lansarea sa, "Herschel ne-a oferit o o viziune complet nouă asupra Universului, arătându-ne aspecte care ne erau ascunse până în prezent, anumite procese nemaivăzute, precum naşterea stelelor şi formarea galaxiilor", a subliniat într-un comunicat Göran Pilbratt, coordonatorul ştiinţific al acestui proiect din cadrul ESA.

Telescopul Herschel i-a ajutat, totodată, pe astronomi să descopere prezenţa apei, un element determinant pentru existenţa unor potenţiale forme de viaţă, "peste tot în Univers", a adăugat Göran Pilbratt.

În ianuarie, datele colectate de acest telescop au furnizat informaţii inedite despre asteroidul Apophis, care urmează să treacă la mică distanţă de Terra în 2029 şi apoi, din nou, în 2036.

Chiar şi în lipsa completă a rezervelor de heliu, Herschel va putea să comunice cu staţiile de la sol. La începutul lunii mai, el va fi retras din serviciul activ şi plasat pe o traiectorie "de garaj", pe orbita heliocentrică (în jurul Soarelui), a precizat ESA.

Construit pentru a avea o durată de viaţă de minimum trei ani, telescopul Herschel îşi datorează numele fizicianului William Herschel, savantul care a descoperit razele infraroşii în anul 1800. Oglinda sa principală, care are un diametru de 3,5 metri, a făcut ca Herschel să devină cel mai mare şi mai puternic telescop în infraroşu trimis vreodată în spaţiu.

Iată câteva dintre cele mai spectaculoase imagini capturate de Herschel:

Nebuloasa W3 - o „fabrică de stele” aflată la 6.200 de ani-lumină de Terra

Cea mai bună dietă din lume prezintă un nou beneficiu: ajută memoria!

Care este cea mai bună dietă din lume? Toate studiile efectuate până acum par să sugereze că dieta mediteraneană merită acest titlu, iar acum o nouă cercetare aduce noi dovezi despre avantajele acestei diete.

De-a lungul timpului, cercetătorii au descoperit că dieta mediteraneană este cea mai bună dietă pentru slăbit, că reduce riscul de a suferi de probleme la inimă şi că are un efect extraordinar asupra creierului. De asemenea, această dietă este secretul celor mai longevivi americani. Din acest motiv, mai multe ţări au propus introducerea dietei mediteraneene pe lista patrimoniului mondial întocmită de UNESCO.

Acum, un nou studiu efectuat în Statele Unite relevă un nou beneficiu al dietei mediteraneene: persoanele care respectă această dietă, mâncând peşte, pui, ulei de măsline, dar puţine lactate grase şi carne, prezintă un risc mai mic de a suferi de probleme de memorie la vârste înaintate.

Singurii care nu se bucură de efectele benefice ale acestei diete bogate în acizi graşi omega-3 sunt cei ce suferă de diabet, se arată în cercetarea publicată în jurnalul Neurology.

Cercetătorii afirmă că este cel mai mare studiu de acest tip realizat până acum, fiind bazat pe informaţiile despre dieta a 17.478 de americani cu vârsta medie de 64 de ani.

În rândul oamenilor sănătoşi, cei care respectau o dietă mediteraneană prezentau un risc cu 19% mai mic de a dezvolta probleme de gândire şi de memorie în comparaţie cu cei ce nu urmau acest tip de alimentaţie.

„Dieta este o activitate importantă pe care o putem modifica şi care poate ajuta la protejarea funcţionării cognitive la vârste înaintate”, a explicat Georgios Tsivgoulis, doctor la Universitatea Alabama şi la Universitatea din Atena.

„Cu toate acestea, dieta este doar una din activităţile importante care joacă un rol în funcţionarea mentală în ultima parte a vieţii. Activitatea fizică, evitarea obezităţii, evitarea fumatului şi evitarea medicamentelor anti-diabet şi anti-hipertensiune sunt de asemenea importante”, a mai spus specialistul.

Studiul a fost finanţat de National Institute of Neurological Disorders and Stroke din SUA şi de US Department of Health and Human Services.

Willem-Alexander a devenit astăzi cel mai tânăr monarh european. Câte familii regale mai există în Europa?

Prinţul Willem-Alexander al Olandei a devenit, la vârsta de 46 de ani, cel mai tânăr suveran din Europa, după abdicarea mamei sale, regina Beatrix, un eveniment pe care olandezii l-au celebrat cu mare fast într-o sărbătoare portocalie.

Aproximativ 800.000 de vizitatori îmbrăcaţi în portocaliu, culoarea naţională a Olandei, vor impânzi străzile Amsterdamului, în această zi fastuoasă. Tânărul rege va fi primul monarh de sex masculin din 1890, după trei regine şi o regentă.

El va fi, între altele, primul reprezentant al unei noi generaţii de monarhi europeni, a căror vârstă medie este în prezent de 71 de ani, care accede la tron. După 33 de ani de domnie, regina Beatrix va semna actul adbdicării, predând ştafeta unei noi generaţii.

Viitorul monarh a declarat deja în cadrul unui interviu că atât el, cât şi soţia sa argentiniană, Maxima, în vârstă de 41 de ani, nu sunt "fetişişti ai protocolului".

El a mai spus că nu este în mod special ataşat de titlul de "majestate", spre deosebire de mama sa. "Oamenii îmi pot spune cum vor, pentru a se simţi relaxaţi", a declarat el, afirmând că doreşte să fie un monarh de secol XXI, care să împace tradiţia cu modernitatea.

Rolul monarhului a evoluat de la crearea, în 1815, a Regatului Olandei, care avusese până atunci statutul de republică.

Începând cu anul 2012, suveranul nu mai participă la formarea guvernului, Parlamentul preluând acest rol. El păstrează însă atribuţia de semnare a legilor. Willem-Alexander a dat asigurări că ar accepta un rol strict ceremonial, în eventualitatea în care Parlamentul ar decide acest lucru.

Noul rege va depune jurământul în faţa celor două camere ale Parlamentului, reunite într-o biserică din Amsterdam, aflată în apropierea Palatului Regal. El va fi întronat dar nu şi încoronat, o nuanţă care traduce separarea între Biserică şi monarhie, în Olanda.

Fiica mai mică a cuplului regal, Catharina-Amalia, în vârstă de nouă ani, este de-acum prinţesa-moştenitoare a regatului.

Câte familii regale există în Europa?

Europa numără în prezent zece familii regale, reprezentate de trei regine, patru regi, doi prinţi şi un Mare Duce, informează AFP.

OLANDA: monarhie constituţională ereditară. În 1983 s-a introdus principiul absolut al primului născut, în care cel mai mare dintre copiii monarhului succede la tron, indiferent dacă este femeie sau bărbat.

Casa de Orania-Nassau ocupă tronul încă de la formarea Regatului Olandei, în 1815.

Actualul suveran, Regina Beatrix, în vârstă de 75 de ani este la putere din 1980, anul abdicării mamei sale, Regina Juliana. La 30 aprilie Beatrix va face acelaşi lucru, lăsând loc fiului săi Willem-Alexander, în vârstă de 46 de ani.

Moştenitoare va deveni astfel fiica mai mare a acestuia, Catharina-Amalia, în vârstă de nouă ani.

MAREA BRITANIE: monarhie constituţională ereditară. Regula primului născut de sex masculin va fi înlocuită cu principiul strict al primului născut, copilul cuplului William şi Kate fiind primul în ordinea succesiunii la tron, indiferent dacă va fi băiat sau fată.

Familia regală din Marea Britanie este Casa de Windsor. Aceasta a abandonat numele de Saxa-Coburg şi Gotha 1917, decizie motivată de sentimentul anti-german.

Suveranul actual este regina Elisabeth II, lider al Commonwealth şi Bisericii Anglicane, care a urcat pe tron în 1952, după decesul tatălui său, George al VI-lea.

Moştenitorul tronului este fiul acesteia, prinţul Charles, în vârstă de 64 de ani.

SPANIA: monarhie constituţională ereditară, bazată pe principiul primului născut de sex masculin.

Excluzând cele câteva întreruperi, dintre care ce mai lungă fiind în perioada 1931-1975, în contextul celei de-a Doua Republici şi apoi a dictaturii lui Franco, casa de Bourbon ocupă tronul Spaniei de la 1700, odată cu sosirea lui Filip al V-lea, nepotul regelui francez Ludovic al XIV-lea.

Actualul rege este Juan Carlos I, în vârstă de 75 de ani, aflat la putere din 1975, cunoscut pentru rolul decisiv pe care l-a jucat în tranziţia către democraţie.

Moştenitorul tronului este Prinţul Felipe, în vârstă de 45 de ani.

DANEMARCA: monarhie constituţională ereditară, din 2009 mergând pe principiul absolut al primului născut.

Casa de Oldenburg, ramură a familiei Glucksburg din 1863, aceeaşi dinastie care reprezintă Norvegia, ocupă tronul Danemarcei din 1448.

Actualul suveran este regina Margrethe II, în vârstă de 73 de ani, care l-a succedat, în 1972, pe tatăl său, Frederik al IX-lea.

Printul moştenitor este fiul său, Frederick, în vârstă de 44 de ani.

SUEDIA: monarhie constituţională ereditară, cu principiul abosolut al primului născut, implementat în 1980.

Casa regală este Casa de Bernadotte, descendentă a mareşalului Imperiului Francez Jean-Baptiste Bernadotte, aflată la putere la Stockholm din 1818. Aceeaşi dinastie a ocupat tronul Norvegiei până în 1905.

Actualul rege este Carl XVI Gustaf, în vârstă de 67 de ani, care l-a succedat pe bunicul său, Gustaf VI Adolf în 1973.

Moştenitoarea tronului este Prinţesa Victoria, în prezent în vârstă de 35 de ani.

NORVEGIA: monarhie constituţională ereditară, bazată pe principiul absolut al primului născut, începând din 1990.

Casa de Oldenburg ocupă tronul Norvegiei din 1905, data destrămării Uniunii Suediei şi Norvegiei, şi apariţiei prinţului danez Carol (devenit Haakon VII).

Actualul rege este Harald al V-lea, în vârstă de 76 de ani, care l-a succedat pe tatăl său, Olav al V-lea, în 1991.

Prinţul moştenitor este Haakon Magnus, în vârstă de 39 de ani.

BELGIA: monarhie constituţională ereditară, bazată pe principiul absolut al primului născut, începând din 1991.

Numele casei regale este Casa Belgiei, preferat începând cu anul 1920 celui de Saxa-Coburg, considerat prea germanic. Această familie ocupă tronul Belgiei de la crearea Regatului din 1831 şi alegerea prinţului german Leopold de Saxa-Coburg-Saalfeld, devenit Leopold I.

Suveranul actual este Regele Belgienilor Albert al II-lea, în vârstă de 78 de ani, care l-a succedat la tron pe fratele său Baudouin, decedat în 1993.

Prinţul moştenitor este Philippe, în vârstă de 53 de ani.

LUXEMBURG este un Mare Ducat ereditar, bazat pe principiul absolut al primului născut, începând cu 2011. Monarhie constituţională.

În secolul XIX, regele Olandei devine în acelaşi timp şi Mare Duce de Luxemburg. Începând cu 1890, a doua casă de Nassau va conduce Marele Ducat.

Actualul suveran este Marele Duce Henri, în vârstă de 58 de ani, care a ocupat tronul în urma abdicării tatălui său, Jean, în anul 2000.

Prinţul moştenitor este Guillaume, în vârstă de 31 de ani.

MONACO: principat ereditar, cu principiul primului născut de sex masculin şi monarhie constituţională din 1911.

Casa de Grimaldi este la putere din 1297, chiar dacă titlul de Principe de Monaco nu a fost utilizat până în 1612.

Suveranul actual este prinţul Albert al II-lea, în vârstă de 55 de ani, care l-a succedat pe tatăl său, Rainier al III-lea.

Moştenitoare este sora sa Carolina, în vârstă de 56 de ani, deoarece Albert nu are niciun copil rezultat în urma căsătoriei, până în prezent.

LIECHTENSTEIN: principat ereditar. Legea semi-salică prevede drept prioritar moştenitorul de sex masculin. Deşi este o monarhie constituţională, principele joacă un rol politic important.

La putere sa află Casa de Liechtenstein, începând cu 1608. Acest mic stat aflat între Elveţia şi Austria dobândeşte statutul de principat în 1719.

Suveranul actual este prinţul Hans-Adam al II-lea, în vârstă de 68 de ani, care l-a succedat pe tatăl său Franz Joseph al II-lea în 1989.

Moştenitorul tronului este Prinţul Alois, în vârstă de 44 de ani, regent începând cu anul 2004.