Cum rămâne cu părinţii? Savanţii japonezi care au creat spermatozoizi din celule stem au reuşit să „fabrice” şi ovule în acelaşi mod

Anul trecut, oamenii de ştiiinţă de la Universitatea din Kyoto au creat, în cadrul unor experimente pe şoareci, celule reproducătoare masculine, pornind de la celule stem. Recent, aceeaşi echipă a reuşit să creeze ovule care, odată fertilizate, s-au dezvoltat dând naştere unor pui de şoarece normali.

Echipa condusă de Katsuhiko Hayashi a obţinut, anul trecut, un succes de proporţii: pornind de la celule stem embrionare sau de la celule somatice pe care le-au transformat în celule stem, ei au obţinut celule cu proprietăţi asemănătoare aşa-numitelor celule germinative primordiale, din care se pot dezvolta atât spermatozoizi, cât şi ovule.

În cadrul experimentelor de anul trecut, cercetătorii au reuşit să inducă transformarea celulelor germinative primordiale în spermatozoizi, iar recent, au anunţat că obţinut şi „versiunea” feminină a celulelor reproducătoare - ovulele. Atunci când celulele germinative primordiale sunt cultivate astfel încât să fie înconjurate de celule ovariene, prelevate de la un embrion de şoarece, se obţin ovule imature.

Aceste ovule au fost implantate în ovarele unor femele adulte de şoarece, unde s-au maturizat (procesul a durat 4 săptămâni).

Ovulele mature au fost fertilizate prin punerea lor în contact cu spermatozoizii şi au fost apoi implantate altor şoareci, în care s-au dezvoltat şi au format embrioni, din care au rezultat pui de şoarece - un rezultat excepţional, apreciat ca atare de specialişti.

Cercetătorii japonezi afirmă că au reuşit să identifice factorii implicaţi în dezvoltarea celulele germinative primordiale; ei presupun că aceştia ar putea fi similari la şoareci şi oameni şi că sunt implicaţi în apariţia anumitor boli la om.

Totuşi, nu toţi embrionii de şoarece obţinuţi în cadrul experimentului s-au dezvoltat normal, iar cercetătorii nu ştiu dacă anormalităţile s-au datorat unor defecte ale ovulelor sau mediului de cultură. 

Dar, odată sistemul optimizat, ar fi posibilă, cel puţin în teorie, fertilizarea unor ovule obţinute din celulele stem cu spermatozoizi de asemenea proveniţi din celule stem. 

Oricum, reuşita echipei japoneze este excepţională. 

„Este un rezultat uimitor”, a afirmat Evelyn Telfer, cercetătoare la Universitatea din Edinburgh, Marea Britanie. Comentând experimentul, cercetătoare spune, pe jumătate în glumă, pe jumătate în serios, că dacă atât ovulele, cât şi spermatozoizii ar fi fabricate din celule stem provenite de la acelaşi individ, în felul acesta s-ar putea evita reproducerea sexuată. 

Până atunci, însă, utilizarea de spermatozoizi şi ovule provenite din celule stem ar putea reprezenta o metodă foarte promiţătoare de rezolvare a unor probleme de fertilitate la oameni. Dacă oamenii de ştiinţă vor reuşi să obţină ovule şi spermatozoizi din celule stem adulte (întrucât folosirea de celule stem embrionare ar implica distrugerea embrionilor umani, o practică interzisă de legislaţia occidentală, din cauza problemelor etice pe care le ridică), atunci persoanele care au devenit infertile din diferite cauze - de exemplu în urma unor terapii agresive împotriva cancerului - ar putea totuşi să aibă  urmaşi, cu ajutorul spermatozoizilor şi al ovulelor „fabricate” din celule ale propriului organism. 

Descoperire neaşteptată: deşeurile au invadat cel mai curat loc de pe Terra

Oamenii de ştiinţă francezi au raportat că au găsit primele urme de deşeuri într-o zonă din Oceanul Antarctic despre care se crede că reprezintă un mediu curat.

Constatarea fost realizată în urma unui voiaj de doi ani şi jumătate, timp în care goeleta Tara a străbătut Atlanticul, Pacificul şi Oceanul Indian cu scopul de a investiga efectele schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine şi biodiversităţii. 

„Întotdeauna am presupus că aici există un mediu curat, neatins de oameni. Faptul că am găsit aceste materiale plastice demonstrează că acţiunile umane se resimt la nivel mondial”. 

Probele prelevate din Oceanul Antarctic şi Antarctica au arătat că există aproximativ 50.000 de fragmente de plastic pe o suprafaţă de un kilometru pătrat, o rată comparabilă cu media globală. Având în vedere că urmele de poluanţi plastici sunt întâlnite în cantităţi mari în oceanele lumii, oamenii de ştiinţă estimaseră că în Oceanul Antarctic acestea vor fi de 10 ori mai mici decât media globală. 

Descoperirea a fost neaşteptată, deoarece Oceanul Antarctic este oarecum separat de restul apelor. Fragmentele microscopice, invizibile până în momentul în care se prind în plasele de pescuit, sunt, de fapt, pungi şi sticle degradate de-a lungul anilor sau zecilor de ani de lumina UV şi apa mării. Mai mult, oamenii de ştiinţă au fost uimiţi să constate că fibrele sintetice, provenite din resturile de apă eliberate de maşina de spălat, reprezintă o bună parte dintre aceste fragmente invizibile de plastic. 

Cu toate acestea, identificare sursei regionale care a generat aceste deşeuri, în ultima jumătate a secolului, rămâne o problemă. Specialiştii bănuiesc că ele provin din Africa, America de Sud şi Australia. 

Impactul fatal al poluanţilor de plastic asupra mediului marin a fost observat la nivel mondial, pe măsură ce păsările şi peştii au început să consume în mod regulat deşeuri pe care le confundă cu meduze sau peşti. De asemenea, materialele de plastic eliberează treptat toxine şi alte substanţe chimice care îşi fac loc în lanţul trofic. 

Deşi consideră că este prea târziu pentru a se mai putea lua măsuri pentru protejarea acestui mediu, specialiştii sfătuiesc populaţia să adopte utilizarea tehnologiilor biodegradabile şi susţin schimbarea practicilor de consum. 

UE a dat un verdict zdrobitor asupra studiului ce susţinea că porumbul modificat genetic cauzează cancer

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) a oferit primele comentarii asupra unui studiu care a făcut furori în ultima vreme.

Cercetarea publicată pe 19 septembrie susţinea că şobolanii hrăniţi cu porumb modificat genetic dezvoltau mai multe tumori decât şobolanii din grupul de control. Rezultatele cercetării au fost răspândite de numeroase mijloace mass-media, în ciuda faptului că studiului a fost criticat de numeroşi oameni de ştiinţă pentru mai multe erori de design şi de analiză statistică.

La solicitarea Comisiei Europene, EFSA a format o echipă de specialişti pentru a analiza studiul. Acest grup de experţi a dat publicităţii primul său raport, concluzia fiind că „studiul prezintă o calitate ştiinţifică insuficientă pentru a fi considerat valid în cadrul procesului de evaluare a riscurilor”. Studiul a folosit prea puţine animale, nu a avut suficient de mulţi şobolani în grupul de control, iar cercetarea nu oferea detalii despre mai multe aspecte importante, afirmă grupul de experţi. EFSA l-a invitat pe cercetătorul care a publicat studiul, Gilles-Eric Séralini de la Universitatea Caen din Franţa, să ofere mai multe informaţii agenţiei până pe 12 octombrie.

Este neclar dacă Séralini va da curs invitaţiei. Luna trecută, francezul a declarat reporterilor că nu va accepta niciun fel de analiză a cercetării sale din partea EFSA. „Nu accept ca experţii care au autorizat porumbul NK603 să analizeze datele mele, pentru că ar fi vorba de un conflict de interese”, a spus pe 20 septembrie cercetătorul.

În Germania, Institutul Federal pentru Analiză a Riscului a declarat la rândul său că cercetarea are multe probleme. Specialiştii nemţi au declarat că „din cauza deficienţelor de design ale studiului şi ca urmare a problemelor de prezentare şi de interpretare ale rezultatelor, principalele concluzii ale autorilor nu sunt susţinute de date”. Astfel, autorităţile germane au declarat că nu există vreun motiv pentru a reevalua tulpina de porumb modificat genetic şi nici erbicidul studiat.

Pe 20 octombrie urmează să fie dat publicităţii şi verdictul autorităţilor franceze asupra acestui studiu controversat.

Oamenii de ştiinţă plănuiesc să creeze găuri negre în laborator

Oamenii de ştiinţă britanici vor simula găuri negre în laborator pentru a observa modul în care interacţionează materia cu energia.

Echipa de specialişti de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh va produce impulsuri de laser, a căror putere va fi măsurată în trilioane de waţi. Acestea vor fi utilizate pentru a simula condiţiile care se găsesc în jurul unei găuri negre, un loc în care gravitaţia este atât de puternică încât nici lumina nu poate scăpa.

„Realizăm aceeaşi structură spaţiu-timp caracteristică găurilor negre. Diferenţa este că invenţia noastră este realizată cu pulsuri de lumină, ceea ce înseamnă ă nu vom obţine şi masa caracteristică găurilor negre. Găurile negre gravitaţionale sunt generate de stele care au suferit o implozie. Noi nu avem o astfel de stea, deci nu există riscul de a fi înghiţiţi de gaura neagră pe care o producem”, a explicat coordonatorul studiului Daniele Faccio. 

Pentru cercetarea unor noi aspecte ale fizicii cuantice, Universitatea Heriot-Watt a primit un grant de trei milioane de euro. 

Alchimie modernă: o formă de viaţă produce aur de 24 de carate

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea de Stat din Michigan, SUA, au descoperit că o anumită specie de bacterie poate extrage, dintr-o substanţă toxică, aur pur.

Uimitor este faptul că bacteria poate suporta niveluri de toxicitate incredibil de mari, dezvoltându-se într-un mediu cu concentraţii ridicate de clorură de aur (cunoscută şi sub denumirea de "aur lichid"), un compus otrăvitor, care se întâlneşte şi în natură (dar în concentraţii extrem de mici).

Kazem Kashefi şi Adam Brown, profesori la Universitatea de Stat din Michigan, numesc procesul "alchimie microbiană". Ei au constatat că bacteria Cupriavidus metallidurans tolerează concentraţii de clorură de aur de cel puţin 25 de ori mai mari decât se credea anterior.

Cei doi au realizat o instalaţie - numită The Great Work of the Metal Lover - ce asociază biotehnologia şi arta şi cu ajutorul căreia fac demonstraţii în faţa publicului.

"Hrănită" cu concentraţii mari de clorură de aur, cultura de bacterii din bioreactorul incorporat în instalaţie a transformat substanţa toxică şi a produs câteva granule de aur.

A folosi acest proces în sistem industrial pentru a obţine aur ar fi însă prohibitiv de scump, astfel încât instalaţia "alchimică" trebuie privită doar ca un experiment artistic şi ştiinţific, deopotrivă, care are menirea, după cum explică Adam Brown (care este profesor de artă electronică şi intermedia - acest din urmă termen definind un ansamblu de acţiuni interdisciplinare care transcend graniţa dintre diferite genuri ale artei) de a provoca reflecţii asupra economiei, materialismului, impactului asupra mediului, eticii legate de ştiinţă şi de transformarea naturii.

Hipertensiunea arterială a mamei afectează pe viaţă capacităţile cognitive ale copilului

Mamele care au tensiune arterială ridicată pot afecta capacităţile cognitive ale copiilor pentru tot restul vieţii.

Aproximativ 400 de bărbaţi au fost implicaţi într-un studiu unde li s-au măsurat capacităţile cognitive, atât la vârsta de 20 de ani, cât şi la 69 de ani. 

Rezultatele au arătat că indivizii ai căror mame au suferit de hipertensiune în timpul sarcinii, au înregistrat scoruri mai mici, la teste de inteligenţă, decât restul participanţilor. Mai mult, oamenii de ştiinţă au constatat că aceşti subiecţi au înregistrat un declin cognitiv mai mare de-a lungul timpului. 

În aceste condiţii, cercetătorii au concluzionat că hipertensiunea ar putea altera condiţiile din uter, lucru care împiedică dezvoltarea fetală. 

„Hipertensiunea arterială şi alte afecţiuni înrudite cu aceasta, precum preeclampsia, complică aproape 10% din totalul sarcinilor, având capacitatea de a afecta mediul intrauterin în care se dezvoltă copilul. Studiul nostru sugerează că până şi scăderea cognitivă înregistrată la bătrâneţe şi-ar putea avea originile în perioada prenatală”, a explicat autorul studiului Katri Raikonen, de la Universitatea din Helsink. 

Studii anterioare au demonstrat că oamenii născuţi de mame care sufereau de hipertensiune arterială au un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare atunci când ajung la maturitate, 

La noul studiu au luat parte bărbaţi născuţi în Finlanda între 1934 şi 1944, ai căror mame fuseseră monitorizate în timpul sarcinii pentru a li se afla tensiunea arterială. Toţi participanţii au fost rugaţi să susţină un test de inteligenţă, utilizat de obicei pentru militarii finlandezi, care presupunea atât probe orale, cât şi scrise. 

Cercetarea a scos la iveală că bărbaţii, care ai căror mame avuseseră tensiune arterială crescută, au înregistrat un scor mediu cu 4,36 de puncte mai mic decât participanţii care se dezvoltaseră în utere neafectate. 

Imperiul Roman şi dinastia chineză Han, primele cauze umane ale încălzirii globale

Un nou studiu arată că emisiile de gaze cu efect de seră au prezentat o creştere semnificativă în perioada ce cuprinde anii de vârf ai Imperiului Roman şi ai dinastiei chineze Han, descoperire ce infirmă teoria conform căreia oamenii au provocat modificări ale climei doar după anul 1800.

Cercetătorii au studiat gheaţa din Groenlanda şi au descoperit că nivelul gazului metan din atmosferă a crescut semnificativ acum 2000 de ani, rămânând la un nivel ridicat timp de două secole.

Celia Sapart de la Universitatea Utrecht din Olanda afirmă emisiile de gaz metan au fost provocate de defrişarea pădurilor în scopul extinderii terenului agricol şi ca urmare a folosirii cărbunelui pentru a topi metale, în scopul realizării de arme. 

„Emisiile de gaze cu efect de seră erau destul de mari în timpul Imperiului Roman şi a dinastiei Han”, afirmă cercetătoarea.

Studiul publicat în jurnalul Nature arată că rata defrişării pădurilor a prezentat o scădere după anul 200 e.n., „ca urmare a scăderii semnificative a nivelului populaţiei în China şi Europa ca urmare a declinului Imperiului Roman şi a dinastiei Han”.

Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de seră acum 2.000 de ani erau relativ mici în comparaţie cu cele de astăzi, populaţia planetei fiind la acea vreme de aproximativ 300 de milioane de oameni, faţă de 7 miliarde, nivelul înregistrat astăzi. Sapart estimează că emisiile de gaz metan din anul 0 până la 1800 reprezintă 10% din totalul gazelor emise în ultimele două milenii, 90% din emisii având loc în urma Revoluţiei Industriale.

Cercetătorii au identificat o altă creştere a emisiilor de metan în perioada 800 - 1200, atunci când economia Europei a ieşit din Evul Mediu. Cercetătorii spun că acest lucru s-ar fi putut datora creşterii populaţiei, ceea ce a dus din nou la defrişarea pădurilor în scop agricol. Ulterior, emisiile au scăzut, cel mai probabil ca urmare a pandemiei de ciumă ce a ucis între o treime şi o jumătate din populaţia Europei.

Emisiile de gaz metan au crescut din nou după 1500, pe măsură ce populaţia Europei şi-a revenit după devastatoarea epidemie de ciumă.

Studiul coordonat de Celia Sapart, la care au participat cercetători din Olanda, Elveţia, Danemarca, SUA şi Franţa, sugerează că omenirea a început să modifice clima planetei cu mult înainte de Revoluţia Industrială.

„Perioada pre-industrială nu a fost o perioadă «naturală» a climatului – acesta era deja influenţat de activitatea umană. De aceea, atunci când facem prognoze pentru viitorul climei, trebuie să ne gândim la ceea ce e natural şi ceea ce nu este. Trebuie să clarificăm ce înţelegem cu adevărat prin «natural»”, afirmă cercetătoarea.

Avem nevoie de roci marţiene. Cum procedăm?

Deşi studiile în vederea unei viitoare misiuni cu echipaj uman pe Marte sunt în plină desfăşurare, nu vom ajunge acolo foarte curând, aşa că oamenii de ştiinţă se gândesc la modalităţi de a aduce planeta Marte aici - sub forma unor mostre de sol şi roci care, analizate, să ne „spună” mai multe despre Planeta Roşie.

NASA a reunit un colectiv de savanţi, Mars Program Planning Group, care studiază, în prezent, metode de a aduce pe Pământ, în următorii 20 de ani, mostre colectate de pe Marte, ceea ce ar permite oamenilor de ştiinţă să analizeze compoziţia solului şi să caute indicii ale existenţei vieţii în trecut pe Planeta Roşie.

Echipa analizează diferite metode propuse, urmând ca NASA să o aleagă pe cea mai promiţătoare, probabil în februarie anul viitor.
 

Una dintre opţiuni implică utilizarea unui vehicul dotat cu un dispozitiv care va lansa capsule cu mostre în spaţiu, de unde acestea vor fi colectate şi aduse pe Pământ; această metodă implică lansări multiple, deoarece lansările de vehicule spaţiale spre Marte pot avea loc doar la intervale de aproximativ 26 de luni, când planetele sunt aliniate într-un anumit mod, astfel încât s-a propus, în acest caz, lansarea separată a landerului (vehiculul care va asoliza pe Marte) şi a colectorului de mostre (vehiculul spaţial care va „aduna” mostrele din spaţiu).

 

O altă opţiune este realizarea misiunii „dintr-o dată”, într-o singură etapă, lansând simultan - sau la intervale foarte scurte - toate vehiculele implicate, dar această metodă implică nişte costuri foarte mari într-o perioadă scurtă de timp şi ar putea fi imposibilă pentru NASA.
 

Orlando Figueroa, şeful Mars Program Planning Group, a subliniat că fiecare opţiune are avantajele şi dezavantajele ei; important este faptul că discuţiile şi analizele oferă perspective multiple asupra problemei, în funcţie de buget, posibilităţi de colaborare, tehnologiile disponibile etc.

 

O altă propunere sugerează trimiterea mai multor rovere  - de genul lui Curiosity - pe Marte, pentru a cerceta un număr mare de locuri de pe suprafaţa planetei, urmând ca NASA să aleagă cele mai bune mostre şi să le trimită „acasă”. Având în vedere că ar fi vorba despre un proiect foarte costisitor, această metodă ar mări şansele de a găsi urme de viaţă marţiană.

NASA plănuieşte să afle secretele ascunse în partea întunecată a Lunii

NASA ia în considerare posibilitatea de a trimite o navetă spaţială pe partea întunecată a Lunii, una dintre locaţiile neexplorate încă de oamenii de ştiinţă.

Există 5 puncte Lagrance (puncte de libraţie Pămât-Lună), zone ce marchează poziţia pe orbită în care forţa de atracţie combinata a două corpuri de masă mare produc forţa centripetă necesară unui al treilea corp pentru a se roti împreună cu ele şi se pare că, pentru următoarea misiune, NASA ia în considerare „parcarea” navei spaţiale Orion în punctul L2. 

Experţii sunt de părere că o astfel de misiune va aduce multiple beneficii. În primul rând, NASA plănuieşte să realizeze misiunea împreună cu mai mulţi parteneri, lucru care va întări nivelul de cooperare de la bordul Staţiei Spaţiale internaţională. În acest sens sursele spun că americanii iau în considerarea utilizarea pieselor ruseşti, de la Multipurpose Laboratory Module şi de la Scientific-Power Module, dar şi a celor din programul american precum piesele de rezervă ale ISS, care nu vor fi utilizate în viitorul apropiat.

Noul plan de explorare dincolo de centurile de radiaţii ale Pământului are ca scop descoperirea cât mai multor informaţii cu privire la protecţia împotriva radiaţiei. În plus, punctele Lagrange oferă perspective unice ale Lunii, Pământului şi Soarelui, iar călătoria spre L2 îi va duce pe oameni la o distanţă record de Pământ. 

Misiunile spre L2 ar putea susţine operaţii robotizate pe partea întunecată a Lunii pentru a explora caracteristicile  geologice unice sau pentru a instala telescoape radio. Regiunea L2 este o destinaţie atractivă pentru o colaborare internaţională, fiind una dintre locaţiile cel mai uşor de atins dincolo de orbita terestră joasă. De asemenea, riscurile unei astfel de misiuni sunt minime. Ea va dura aproximativ două luni, iar drumul de întoarcere acasă, doar câteva zile. 

A fost descoperit un dinozaur ideal ca animal de companie: mare cât o pisică şi vegetarian

În ciuda reputaţiei pe care dinozaurii şi-au creat-o în imaginaţia colectivă, nu toate speciile erau compuse din prădători de temut precum Tyrannosaurus rex sau din giganţi vegani precum Apatosaurus. Unii dinozauri erau de mici dimensiuni, iar printre cei mai mici dinozauri care au trăit vreodată se numără şi heterodontosaurul, acesta reprezentând una dintre primele specii de dinozauri care s-au răspândit pe Terra acum mai bine de 200 de milioane de ani.

Acum, oamenii de ştiinţă au identificat o specie bizară de heterodontosaur, făcând această descoperire în câteva roci colectate în Africa de Sud în anii '60. Autorul studiului în care este descrisă noua specie de dinozaur, paleontologul Paul C. Sereno de la Universitatea din Chicago, şi-a cerut scuze pentru că a nu a publicat această cercetare mai devreme.

„Când am văzut specimenul pentru prima dată, mi-au sărit ochii din cap, pentru că mi-am dat seama că este vorba despre o specie nouă”, spune Dr. Sereno. Specialistul a denumit noua specie de dinozaur Pegomastax africanus, adică „falcă groasă din Africa”. „MI-e ruşine să recunosc că am văzut dinozaurul prima oară în 1983, dar pe vremea aceea eram un masterand cu planuri mari. De atunci m-am tot întrebat dacă va fi zărit cineva creatura prin sertarele cu roci de la Harvard”, a spus Sereno.

Dinozaurul cântărea mai puţin decât o pisică din zilele noastre, măsurând maximum 60 de centimetri în lungime. Capul dinozaurului nu măsura mai mult de 8 centimetri în lungime, fiind dotat cu un cioc asemănător celor cu care sunt dotaţi papagalii şi cu fălci de 2,5 centimetri ce prezentau dinţi ascuţiţi.

Studiul arată că dinţii dinozaurului funcţionau ca o foarfecă atunci când acesta închidea falca, craniul acestuia fiind adaptat pentru culegerea fructelor. „Este foarte rar ca un dinozaur care consuma plante să fie dotat cu asemenea canini mari şi ascuţiţi”, spune Sereno, ceea ce-i face pe unii cercetători să suspecteze că Pegomastax africanus consuma şi carne, sau măcar insecte.

Dr. Sereno a concluzionat că dinozaurul era dotat cu colţi „pentru a se apăra de potenţialii atacatori, nu pentru a mânca carne”. De asemenea, cercetările par să indice că dinozaurul era acoperit de ţepi, la fel ca porcii spinoşi din ziua de astăzi.

Hans-Dieter Sues, specialist în paleontologie în cadrul National Museum of Natural History din Washington, afirmă că studiul lui Sereno impresionează prin detaliile complexe referitoare la structura fălcii dinozaurului, aceste elemente sofisticate evoluând din nou milioane de ani mai târziu în rândul mamiferelor.

Sues afirmă că în cazul în care acest dinozaur pitic ar fi trăit în ziua de azi, „ar fi fost un animal de companie simpatic – dacă l-am fi putut dresa să nu ne ciupească de picioare”.

Creierul de albină va ajuta la crearea roboţilor autonomi

Roboţii autonomi pot întreprinde acţiuni militare, pot zbura în formaţii complexe sau pot explora alte planete. Cu toate acestea, ei nu sunt foarte pricepuţi în rezolvarea problemelor cu răspuns deschis. Animalele, pe de altă parte, sunt mult mai deştepte decât roboţii. Din acest motiv, oamenii de ştiinţă caută modalităţi prin care să creeze roboţi ce împrumută trăsăturile insectelor.

Acum, cercetătorii de la Universităţile Sheffield şi Sussex lucrează la un program care imită creierul albinelor. 

Numit „Green Brain”, programul se va concentra asupra modului în care albina vede şi miroase. Astfel, se va putea crea o albină robotizată care se va comporta precum una adevărată. 

Dacă programul va funcţiona aşa cum se aşteaptă oamenii de ştiinţă, atunci robo-albina va putea detecta scurgerile de combustibil într-un mod similar cu cel în care albinele aleg anumite flori. În mod obişnuit, un robot poate detecta combustibilul şi poate rula un program pre-programat pentru a găsi sursa. În schimb, albinele nu au nevoie să li se spună ce să facă, având în vedere că ele învaţă din experienţă. 

Oamenii de ştiinţă spun că, din cauza faptului că momentan nu pot stoca foarte multă informaţie într-un robot atât de mic, de îndată ce programul va fi complet el va rula pe un computer mare de unde va transmite informaţii către zburătorul artificial. 

Pentru că albinele au creiere complexe, crearea programului va reprezenta o realizare revoluţionară. Cercetătorii vor analiza şi simula atât diferite funcţii din creierul albinei, cât şi interacţiunile dintre acestea. Cercetarea este creată pentru a evidenţia modul de funcţionare al creierului de albină şi pentru a arăta cum anume se diferenţiază acesta de inteligenţa artificială. 

În prezent, robo-albina este creată de un grup de oameni de ştiinţă de la Harvard. Totuşi, înainte de a fi implantat în robo-albină, creierul artificial va fi testat pe o maşinărie zburătoare mai convenţională, controlată prin telecomandă. În viitor, creierul artificial va putea fi adăugat dronelor implicate în operaţiuni de căutare şi salvare. 

The Silent History: un e-book ciudat care va revoluţiona lectura

Un nou e-book ambiţios împinge limitele ficţiunii interactive, solicitând cititorilor săi să viziteze locaţii specifice pentru a putea citi noi părţi ale poveştii.

Dacă vrei să ai parte de întreaga experienţă a poveştii The Silent History, un nou e-book pentru iPhone şi iPad, atunci trebuie să fii mereu gata de noi călătorii. Cartea este alcătuită din două părţi: testimoniale şi rapoarte de teren. Testimonialele, care sunt şi ele împărţite în 6 volume de câte 20 de capitole fiecare, sunt deblocate automat, pe măsură ce firul poveştii curge. În schimb, rapoartele necesită un nivel de interacţiune fără precedent. Acestea pot fi citite doar dacă cititorul călătoreşte în anumite locaţii pentru a putea primi textul. 

În roman, acţiunea se petrece între anii 2011 şi 2043 şi relevă un viitor în care mulţi copii, supranumiţi „tăcuţii”, se nasc fără a avea capacitatea de a vorbii. Cu toate acestea, ei deţin puteri ciudate care nu pot fi înţelese în întregime. 

Testimonialele şi rapoartele sunt fragmente independente decupate dintr-o poveste mare, ce poartă cititorii prin spaţiu şi timp. Scopul întregului fenomen este de a simula un fel de show TV prin redarea unei poveşti care atrage cititorii cu noi episoade în fiecare săptămână. 

Săptămânal, cititorii vor putea primi testimoniale, indiferent de locaţia lor. Rapoartele, pe de altă parte, pot fi descărcate doar dacă coordonatele GPS ale cititorilor se potrivesc cu cele indicate pe site-ul oficial. De îndată ce o persoană ajunge în locaţia cerută, ea va putea citi raportul care este alcătuit dintr-un text ce se potriveşte cu realitatea în care se află cititorul (peisajul descris în raport se aseamănă cu locaţia în care a fost adus cititorul). 

Totuşi, romanul poate fi citit şi fără a fi nevoie ca cititorul că călătorească, deoarece rapoartele de teren sunt adăugate doar pentru a integra mai bine cititorul în acţiune. 

„Într-o seră, am deschis un raport de teren la doar câteva străzi de blocul în care locuiesc. Era o poveste simplă în care un părinte descria cum se plimba cu fiul sau „tăcut”. Episodul se încheie cu un trecător scrie numele fiului pe betonul încă neuscat. Pe măsură ce citeam m-am uitat pe jos şi am văzut, în dreapta mea, numele scrijelit pe trotuar”, a declarat un cititor. 

MEDIAFAX GROUP oferă abonaţilor iPad-uri cadou

MEDIAFAX GROUP lansează cea mai amplă campanie de abonare din presa românească în cadrul căreia fiecare nou abonat primeşte un iPad cadou.

Programată pentru o perioadă de 6 luni, această iniţiativă vine la mai puţin de un an după succesul înregistrat de campania High Definition Business, derulată de ZIARUL FINANCIAR şi BUSINESS Magazin. De data aceasta însa oferta este cu mult mai amplă.
Participanţii la această campanie işi pot alege unul dintre cele 6 modele de iPad oferite în promoţie pe care îl primesc gratuit prin achiziţionarea de abonamente cu o valoare totală cel puţin egala cu valoarea iPad-ului dorit. iPad-ul este însoţit de un smart cover disponibil in şase culori şi de internet oferit de Vodafone.

Campania include toate cele 11 titluri editate de Mediafax Group - ZIARUL FINANCIAR, BUSINESS Magazin, ProSport, GQ, Ce se intamplă doctore?, GLAMOUR, The ONE, InStyle, Playboy, ProMotor, PRO TV Magazin, precum şi cele 11 fluxuri online de informaţie de business disponibile pe zfcorporate.ro.

Pachetul de abonare este customizabil, fiecare cititor având posibilitatea de a-şi selecta tipul de informaţie de interes - business, women, enterntainment, sport, auto, ştiinţă, gadget-uri, social-politic.

Campania se adresează inclusiv celor care sunt abonaţi deja la publicaţiile Mediafax Group, acestora urmând a li se prelungi abonamentul existent, după data expirării acestuia.

Campania este disponibilă pe www.m.ro/ipad/ .

Despre MEDIAFAX GROUP
Mediafax Group este compania ce furnizează, prin intermediul mai multor platforme, cel mai diversificat conţinut media de pe piaţa din România, destinat atât companiilor, cât şi utilizatorilor finali.
Publisher cu un portofoliu ce cuprinde cel mai mare număr de branduri lider de piaţă, Mediafax Group oferă conţinut de interes general şi informaţii specializate având ca public milioane de consumatori de presă scrisă şi online.
Produsele editoriale ale Mediafax Group acoperă cele mai importante domenii de interes, de la business şi social-politic la sport, divertisment şi lifestyle, alături de nişe precum auto, ştiinţă, gadgeturi şi tehnologie.

Şapte alimente sănătoase care îţi întăresc sistemul imunitar

Sosirea toamnei este binevenită nu doar pentru temperaturile mai răcoroase şi pentru paleta deosebită de culori, ci şi pentru o serie de alimente ce caracterizează acest anotimp.

Luna octombrie este caracterizată prin apariţia mai multor fructe şi legume ce aduc un aport extraordinar sănătăţii umane, printre care varza, sfecla, merele, rodia, anghinare sau dovleci.

Iată 7 alimente care întăresc sistemul imunitar şi ne protejează de afecţiunile tipice sezonului rece:

Varza - Deşi varza este de multe ori trecută cu vederea, aceasta este una dintre cele mai sănătoase alimente. Varza este bogată în potasiu, vitaminele C, K şi A, calciu, beta-caroten şi luteină. Pe lângă beneficiile aduse sistemului imunitar, varza ajută la reducerea aspectelor cosmetice neplăcute, precum vânătăile sau cearcănele, graţie conţinutului de vitamina K.

Sfecla este bogată în antioxidanţi şi are un efect antiinflamator. Studiile au arătat că sucul de sfeclă reduce tensiunea arterială şi atenuează riscul de afecţiuni cardiace şi pe cel al atacurilor cerebrale. De asemenea, cercetările efectuate pe bărbaţi sugerează că sfecla conferă acestora mai multă vigoare.

Merele sunt renumite pentru efectul lor pozitiv asupra sănătăţii. Una dintre cauze ar putea fi faptul că acestea conţin polifenoli şi quercetină. Studiile efectuate asupra quercetinei sugerează că această substanţă protejează de Alzheimer. Mai multe cercetări arată că quercetina are un efect antiinflamator, iar unii doctori folosesc această substanţă în cazul pacienţilor ce suferă de diabet sau de gută pentru a atenua simptomele acestora. De asemenea, quercetina ar putea preveni apariţia cataractelor.

Rodiile reprezintă o sursă excelentă de antioxidanţi, ce ajută în lupta cu radicalii liberi. Rodia conţine de trei ori mai mulţi antioxidanţi decât ceaiul verde şi vinul roşu, iar efectele sale pozitive asupra tenului a dus la folosirea sa pe scară largă în industria cosmetică.

Anghinarea este o plantă bogată în vitamina A, C, riboflavină, naicină, magneziu şi numeroase alte substanţe nutritive. Această plantă ajută la reducerea nivelului de colesterol şi asistă la digestie.

Stridiile reprezintă o sursă importantă de fier, estimându-se că o porţie de 6 stridii de dimensiuni medii aduc un aport de 5 mg de fier, adică 30% din porţia de fier recomandată zilnic.

Dovlecii reprezintă cel mai cunoscut produs al toamnei, fiind renumit în SUA pentru rolul pe care îl joacă în decoraţiunile pentru Halloween. Dovleacul este recomandat în curele de slăbire, având un nivel redus de calorii şi un nivel ridicat de fibre, ce ajută la procesul de digestie.

Planetele s-au aliniat într-un mod nemaivăzut până acum

Cercetătorii japonezi au observat un fenomen ceresc necunoscut anterior şi care, din această cauză, nici nu are nume încă: două exoplanete s-au suprapus trecând prin dreptul stelei în jurul căreia orbitează.

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tokio au folosit date colectate de telescopul spaţial Kepler (foto) pentru a studia o stea numită KOI-94, în jurul căreia par să orbiteze 4 planete.

Când o planetă trece prin faţa unei stele (tranzit), fenomenul produce o diminuare temporară a luminozităţii stelei. În acest fel detectează telescopul Kepler exoplanetele.

Două planete care trec simultan prin faţa unei stele o întunecă încă şi mai mult, dar, dacă ele se suprapun - adică trec exact una prin spatele alteia - apare o intensificare momentană a strălucirii stelei atunci când planetele sunt astfel aliniate, în comparaţie cu momentele în care ele apar separat pe fundalul stelei.

Exact acest efect a fost surprins de echipa japoneză: se pare că una dintre planete, KOI-94.03, a trecut prin faţa stelei, în timp ce o a doua, KOI-94.01, a trecut printre stea şi prima planetă.

Este explicaţia cea mai plauzibilă a efectului observat, deşi mai este nevoie de observaţii suplimentare pentru a confirma existenţa celor două planete. O explicaţie alternativă ar fi creşterea momentană a luminozităţii stelei datorită trecerii unei singure planete, aflate în tranzit, prin dreptul unei pete întunecate de pe suprafaţa stelei. Însă nu există, deocamdată, nicio dovadă a existenţei unor pete întunecate pe stea.

Nesiguranţa în privinţa adevăratei naturi a fenomenului observat nu-i împiedică pe cercetători să-i caute un nume.

Au fost propuse, pâînă acum, denumiri ca „eclipsa planetă-planetă”, „dublu tranzit” (dar asta se poate întâmpla şi fără suprapunerea planetelor), ”dublu tranzit cu suprapunere” sau exosizigie. 

Bărbaţii au devenit mai sănătoşi, mulţumită femeilor

Nu e vorba despre efectul pe termen scurt, ci de un aspect al evoluţiei: bărbaţii au căpătat gene mai sănătoase datorită legăturilor lor genetice cu femeile, susţine un studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Yale, SUA.

Conexiunile genetice între femei şi bărbaţi  afectează puternic modul în care fiecare sex răspunde la selecţia naturală.

Cercetătorii au explicat că, datorită existenţei acestor conexiuni, bărbaţii răspund la presiunile selecţiei naturale în alt mod decât ar răspunde dacă n-ar fi legaţi genetic de femei. În cazul de faţă, răspund într-un mod care le îmbunătăţeşte sănătatea.

Sub presiunea selecţiei naturale, masculii speciei umane devin mai sănătoşi - având colesterolul total mai scăzut, glicemia mai redusă şi tensiunea arterială mai mică - dar acest modificări survin ca urmare a unor efecte exercitate prin intermediul femelelor, nu datorită unor efecte directe asupra masculilor.

 

Genele care influenţează diferite caracteristici ale organismului se află sub presiuni selective diferite la bărbaţi şi la femei. Oamenii de ştiinţă s-au întrebat ce fel de impact au aceste presiuni diferite asupra diverselor caracteristici, având în vedere că genele, transmise de-a lungul generaţiilor, se găsesc aproximativ jumătate din timp în organisme masculine şi jumătate în organisme feminine.

 

Pentru a găsi un răspuns, oamenii de ştiinţă au analizat diferite caracteristici în cadrul a 1.500 de arbori genealogici cuprinzând 15.000 de persoane înrolate într-un studiu medical pe termen lung din SUA. Printre caracteristicile analizate se numără înălţimea, greutatea, tensiunea arterială, glicemia, nivelul colesterolului total, vârsta la care au născut prima oară (pentru femei) - toate acestea fiind trăsături care sunt afectate de gene. 

 

Cercetătorii au măsurat modul în care fiecare trăsătură a afectat numărul de descendenţi ai fiecărui bărbat şi ai fiecărei femei. Această evaluare arată mărimea avantajului evolutiv dat de fiecare trăsătură unei persoane. De exemplu, femeile cu colesterol total scăzut, tensiune mai mică şi glicemie mai mică aveau mai mulţi copii. În schimb, aceleaşi trăsături nu afectau numărul descendenţilor bărbaţilor.

 

Apoi, specialiştii au analizat modul în care întreaga reţea de trăsături producea efecte în cadrul arborelui genealogic. Au constatat, astfel, că frecvenţa genelor „sănătoase” era mai mare la bărbaţii care erau înrudiţi cu femeile care aveau astfel de gene.

 

Aşa se face, cred cercetătorii, că bărbaţii au evoluat pentru a avea colesterolul mai scăzut, tensiunea mai mică şi glicemia mai scăzută, chiar dacă aceste trăsături nu aveau, aparent, niciun avantaj evolutiv pentru ei (nu influenţau numărul de urmaşi pe care-i aveau).

 

Din studiu a reieşit că şi bărbaţii au influenţat evoluţia femeilor, dar efectul este mai puţin pronunţat.

 

Totuşi, mecanismul prin care conexiunile genetice dintre femei şi bărbaţi au dus la aceste efecte nu este cunoscut; rezultatele studiului nu au putut clarifica aceste aspect.

 

Un alt aspect important este cel cultural, care poate afecta rezultatele studiului. Autorii afirmă că e posibil ca factori culturali, precum alimentaţia nesănătoasă şi sedentarismul, să anuleze efectele tendinţei genetice de a selecta gene sănătoase la bărbaţi. Cultura schimbă presiunile selecţiei asupra trăsăturilor biologice şi determină o divergenţă tot mai accentuată între aspectul cultural şi cel biologic.