A fost descoperită o soluţie simplă ce permite reducerea considerabilă a consumului de energie electrică

O echipă de oameni de ştiinţă specializaţi în vederea umană au descoperit o metodă simplă prin care putem obţine o reducere considerabilă a consumului de energie – prin schimbarea ritmului în care „pâlpâie” becurile.

Dacă sursele artificiale de lumină ar fi aprinse pentru 67 de milisecunde, stingându-se apoi pentru aproximativ 10 milisecunde şi aprinzându-se la loc, ciclul ar fi realizat prea repede pentru a putea fi observat de ochiul uman, spun oamenii de ştiinţă. Conform cercetătorilor, creierul uman ar percepe suficient contrast încât obiectele din jurul său să pară luminate intens.

Cercetătorii de la Barrow Neurological Institute din Phoenix, SUA şi de la Universitatea din Santiago de Compostela, Spania, afirmă că folosirea acestui ritm în toate sursele de lumină artificială ar permite un consum de energie electrică cu 13% mai mic, fără a duce la vreo pierdere perceptibilă a calităţii luminii.

Adoptarea pe scară largă a acestui ciclu ar duce la economii considerabile, subliniază cercetătorii, ţinând cont că în SUA aproximativ 22% din totalul energiei electrice consumate se foloseşte pentru a ţine becurile aprinse.

Ca în „Matrix”: un electrod ultrafin ne-ar putea conecta creierul la computer

Este cea mai promiţătoare tehnologie în materie de interfeţe creier-computer: un electrod extrem de subţire, atât de fin încât poate fi plasat pe o singură celulă neuronală, pentru a-i urmări activitatea.

Electrodul, realizat de cercetătorii de la Universitatea Michigan, SUA, are numai 7 microni diametru (0.007  milimetri), fiind astfel de 10 ori mai subţire decât cel mai fin electrod realizat anterior; este fabricat din fibră de carbon electroconductoare, acoperită cu un strat de plastic special, cu rol de izolant (pentru a bloca semnalele de la alţi neuroni) şi are la un capăt o „perniţă” de gel ce poate fi aplicată pe membrana celulară a neuronului, captând astfel cu mare acurateţe semnalele  provenite de la aceste celule din creier.

Cu această tehnologie, măsurarea nivelului activităţii nervoase cerebrale poate deveni foarte eficientă şi simplă din punct de vedere practic.

De asemenea, în viitor tehnologia ar putea fi utilizată pentru a transmite semnale membrelor protetice fără a provoca inflamaţii, aşa cum se întâmplă în cazul implantării în creier a unor electrozi mai mari (pe care sistemul imunitar îi consideră corpuri străine şi reacţionează declanşând un proces inflamator care afectează ţesutul nervos şi blochează comunicarea între neuroni şi electrod).

Gelul special de la capăt permite transmiterea cu uşurinţă a impulsurilor nervoase sau, după, cum spun cercetătorii, „vorbeşte aceeaşi limbă ca şi celulele”. Impulsurile electrice călătoresc în creier prin mişcarea ionilor (atomi încărcaţi electric) şi la fel se transmit şi prin gelul de pe electrod. Pe de altă parte, fibra de carbon răspunde la mişcarea ionilor prin deplasarea electronilor, „traducând” astfel semnalele creierului în limbajul dispozitivelor electronice.

Cercetătorii au testat electrozii implantându-i în creierele unor şobolani; subţirimea unui astfel de electrod permite aşezarea lui în vecinătatea unui anumit neuron, iar cercetătorii au putut observa semnale electrice clare transmise prin fibra de carbon.

Tehnologia poate avea şi alte aplicaţii: descifrarea unor „mistere” ale creierului, precum modul în care comunică neuronii între ei, felul în care este prelucrată informaţia etc.

Fiind foarte mici, aceste dispozitive pot fi combinate cu tehnici optice performante pentru a vizualiza ce se petrece în celulele nervoase.

Deoarece electrozii au fost testaţi doar 6 săptămâni, încă nu se ştie cum s-ar comporta ei pe termen lung, odată implantaţi în creierul uman, dar cercetătorii consideră că rezultatele sunt promiţătoare.

Ce ne aduce 2013? Specialiştii au anunţat 10 previziuni incitante pentru anul următor

The Futurist, revista oficială a organizaţiei World Future Society, a publicat un top 10 al predicţiilor atât pentru anul următor, cât şi pentru următorul deceniu.

Din 1985, în fiecare an, editorii revistei au selectat cele mai interesante predicţii şi le-au publicat sub forma unui top. De-a lungul timpului, astfel de previziuni au anunţat pe rând, evenimente epocale ce urmau să se producă în viitorul apropiat, precum apariţia internetului, criza financiară şi Războiul Rece. 

Cu toate acestea, cei de la The Futurist subliniază că topurile sunt create doar pentru a reprezenta un punct de plecare în discuţii şi nu pentru a se impune drept predicţii absolute. Aşa cum puteţi vedea mai jos, lista de anul acesta cuprinde un amestec de elemente din mai multe domenii legate de afaceri, economie, demografie, energie, mediu şi medicină. 

 

1. În curând, neurologii ar putea să prezică ceea ce doreşte un individ să facă, înainte ca subiectul să apuce să realizeze mişcarea propriu-zisă. 

Atunci când individul intenţionează să întreprindă o mişcare, în anumite zone din creier se produce un flux sangvin sporit, lucru care ar putea indica despre ce mişcare este vorba. Descoperirea va ajuta la îmbunătăţirea dispozitivelor protetice care să răspundă la semnalele din creier, aşa cum fac membrele. 

 

2. Automobilele viitorului nu vor mai fi doar consumatoare de energie, ci o vor şi produce.

Oamenii de ştiinţă plănuiesc să utilizeze celulele de combustibil ale maşinilor electrice parcate pentru a converti biogaz sau hidrogen în mai multă energie electrică. Mai mult, proprietarii vor fi plătiţi pentru energia pe care o produc maşinile lor. 

 

3. Vom putea avea un sistem aquaponic (sistem biologic integrat care face legătura intre acvacultura - creşterea peştilor - şi hidroponica - creşterea legumelor în apă ) chiar la noi în bucătărie.

Viitorii „fermieri” ar putea avea, de fapt, gospodării de reciclare a deşeurilor în propriile acvarii. Inginerii de la SUNY urmează să folosească resturi alimentare pentru a hrăni peştii dintr-un acvariu, urmând ca deşeurile provenite de la peşti să fie utilizate în cultivarea legumelor. 

 

4. Economia nu va mai asigura locuri de muncă, dar vom avea ce lucra. 

Multe meserii dispărute de curând nu vor mai apărea. Cu toate acestea, lucrătorii viitorului se vor concentra pe dezvoltarea unor aptitudini care să îi ajute să lucreze productiv şi în mod continuu, indiferent dacă au sau nu locuri de muncă. 

 

5. Următoare eră spaţială va începe după 2020 şi va fi condusă de concurenţă şi de spiritul de aventură capitalist. 

Antreprenori precum Paul Allen, Elon Musk, Richard Branson şi Jeff Bezos plănuiesc ca în viitorul apropiat să poată asigura transporturi transcontinentale în doar câteva ore, prin intermediul navelor spaţiale comerciale. 

 

6. „Cloud” nu va mai fi doar un loc de stocat date, ci va deveni mult mai inteligent. 

Inteligenţa Cloud va evolua şi va deveni activă în viaţa de zi cu zi, fiind implicat în analiză şi consultanţă contextuală. De exemplu, agenţii virtuali ar putea proiecta meniul săptămânal al familiei în funcţie de sănătatea fiecărui membru, de preferinţe sau dietă. 

 

7. Având în vedere că transparenţa va apărea odată cu dezvoltarea realităţii augmentate, pentru companii va fi foarte important să îşi menţină reputaţia.

Informaţiile privind calitatea produselor unei companii vor fi introduse în sistemele de date geografice. Prin urmare, în viitor, s-ar putea să ne alegem restaurantul în funcţie de informaţiile oferite de aplicaţiile telefonice dotate cu realitate augmentată.  

 

8. În următorii 10 ani, roboţii vor deveni îngrijitori sensibili. 

Ridicarea şi transferarea pacienţilor este mai uşor de realizat cu ajutorul roboţilor. Pentru moment, tot ceea ce le lipseşte acestora este o atingere blândă, pe care oamenii de ştiinţă urmează să le-o confere. 

 

9. Vom valorifica vibraţiile sonore din mediu pentru a ne putea alimenta gadget-urile. 

Oamenii de ştiinţă lucrează la proiecte prin care urmăresc să utilizeze microundele de energie din mediu şi vibraţiile produse de vehicule pentru a genera energie electrică. 

 

10. Un dispozitiv asemănător cu etilotestul va ajuta la detectarea, din timp, a infecţiilor şi chiar a atacurilor chimice. 

Dispozitivul celor de la Universitatea Stony Brook va folosi senzori înveliţi în nanofire pentru a detecta compuşii chimici care ar putea indica prezenţa unei boli sau infecţii. 

În scurt timp, vesta antiglonţ va fi la fel de subţire ca o foaie de hârtie, graţie nanomaterialelor

Oamenii de ştiinţă bănuiesc de ceva timp că nanomaterialele compozite de grosimea unei foi de hârtie ar putea opri gloanţele la fel de eficient ca vestele antiglonţ utilizate în prezent, însă până de curând le-a fost greu să testeze aceste materiale. Acum, cercetătorii de la Universităţile MIT şi Rice au reuşit în premieră să testeze un material special în cadrul unui proces inedit, în care au folosit bile de sticlă microscopice. Deşi proiectilele folosite sunt mult mai mici decât un glonţ, rezultatele experimentului pot fi extrapolate pentru a prezice cât de bine s-ar descurca materialul atunci când s-ar confrunta cu un impact mult mai mare.

Mărgelele de sticlă folosite în acest experiment măsurau „o milionime de metru în diametru”, fiind lansate cu ajutorul unui puls de laser, tehnică dezvoltată de un specialist de la MIT, Keith Nelson, de-a lungul mai multor ani. Această tehnică a fost modificată cu ajutorul specialiştilor de la Universitatea Rice, în cadrul unor experimente efectuate la Institutul pentru Nanotehnologii Militare din cadrul MIT. Această cercetare a fost finanţată de Biroul de Cercetare al Armatei SUA, care doreşte să reducă povara suportată de soldaţii americani, nevoiţi în acest moment să folosească veste antiglonţ cu o grosime de un inci.

Materialul folosit de cercetători este un polimer care se asamblează singur, fiind compus din straturi alternative, de un nanometru grosime, de materiale flexibile şi rigide.

Folosirea straturilor alternative permite cercetătorilor să vadă în mod precis deformarea materialului după impact. Prin studierea mai multor impacturi, echipa de cercetători a descoperit că materialul era cu 30% mai eficient împotriva impacturilor frontale decât în faţa celor laterale, descoperire ce va duce la modificarea procesului de fabricaţie a materialelor din vestele de protecţie.

Cercetătorii continuă să lucreze la acest material, estimându-se că testele efectuate de aceştia vor duce la elaborarea unor veste antiglonţ subţiri cât o foaie de hârtie. De asemenea, tehnologia va putea fi folosită pentru a proteja sateliţii, costumele astronauţilor, navetele spaţiale şi multe alte obiecte.

Devenim mai proşti? Inteligenţa speciei umane e în scădere, susţine un nou studiu

O teorie îndrăzneaţă, emisă de cercetătorii de la Universitatea Stanford, SUA, susţine că ni se reduc treptat capacităţile intelectuale şi emoţionale, deoarece nu mai avem atât de multă nevoie de inteligenţă pentru a supravieţui.

Inteligenţa şi comportamentul nostru adaptativ necesită funcţionarea optimă a unui mare număr de gene, iar acest optim este atins şi menţinut doar sub presiunea selecţiei naturale.

Cercetătorii de la Stanford susţin că mozaicul complex de gene care ne conferă capacităţile intelectuale este deosebit de vulnerabil la mutaţii, iar aceste mutaţii nu mai sunt eliminate acum prin selecţie naturală, deoarece, în societatea modernă, nu mai avem atâta nevoie de inteligenţă pentru a ne asigura supravieţuirea.

Reducerea inteligenţei va fi suplinită de dezvoltarea  tehnologiei, cred specialiştii.

„Dezvoltarea abilităţilor noastre intelectuale şi optimizarea a mii de gene asociate cu inteligenţa au avut loc, probabil, în grupuri disparate de oameni, cu comunicare mai curând non-verbală, înainte ca strămoşii noştri să fi migrat din Africa”, susţine dr. Gerald Crabtree, conducătorul studiului publicat în jurnalul Trends in Genetics.

Într-un astfel de mediu, inteligenţa era esenţială pentru supravieţuire şi asupra genelor necesare dezvoltării intelectuale acţiona o enormă presiune a selecţiei naturale, fenomen care a dus inteligenţa umană spre maximul ei.

Dar, apoi, acestă presiune a scăzut treptat şi a început un declin lent al inteligenţei, spun autorii studiului.

Odată cu dezvoltarea agriculturii, a survenit urbanizarea, care a micşorat puterea selecţiei naturale de a îndepărta din genofond mutaţiile ce slăbeau capacităţile intelectuale.

Cercetătorii au calculat frecvenţa cu care apar mutaţiile dezavantajoase în genomul uman şi au pornit de la premisa că pentru asigurarea capacităţilor intelectuale este necesar un număr de 2000-5000 de gene. Pe baza acestor date, au estimat că, într-un interval de 3000 de ani - echivalentul a aproximativ 120 de generaţii - am suferit cu toţii cel puţin două mutaţii dezavantajoase pentru stabilitatea noastră intelectuală şi emoţională.

Cercetări recente în domeniul neuroştiinţelor arată că genele implicate în funcţionarea creierului sunt în mod special susceptibile de a suferi mutaţii.

După părerea cercetătorilor, combinaţia între presiunea selectivă mai slabă şi numărul mare de gene vulnerabile la mutaţii ne diminuează capacităţile intelectuale şi emoţionale.

Însă scăderea este foarte lentă şi, dacă ţinem seama de ritmul rapid în care au loc descoperirile şi progresul în societatea actuală, viitoarele tehnologii vor oferi soluţii la această problemă, cred autorii studiului. Ei consideră că, în viitor, vom cunoaşte fiecare mutaţie care ne-ar putea afecta  funcţiile intelectuale, vom cunoaşte modul în care fiecare dintre aceste gene mutante interacţionează cu altele şi cu influenţele din partea mediului şi vom putea corecta orice mutaţie, care apare în oricare celulă din organism, în orice stadiu al dezvoltării acestuia.

Astfel, procesul dur al selecţiei naturale nu va mai fi necesar.

Ţipi la copilul tău sau îl loveşti? Amplifici riscul ca acesta să sufere de cancer, astm sau afecţiuni cardiace

Părinţii care ţipă şi îşi lovesc copiii cresc şansele ca aceştia să sufere de diferite probleme de sănătate în cursul vieţii. Un nou studiu a descoperit că aceşti părinţi amplifică riscul copiilor de a suferi de cancer, astm sau de afecţiuni cardiace.

Studiul a relevat că inclusiv loviturile uşoare şi ţipetele amplifică riscurile pe termen lung la adresa sănătăţii copilului. Cercetătorii afirmă că o posibilă cauză ar putea fi faptul că ţipetele şi violenţa cresc nivelul de stres al copilului, lucru ce duce la schimbări biologice care amplifică la rândul lor şansele ca acesta să sufere ulterior de numeroase afecţiuni.

Cercetarea a fost efectuată de psihologii de la Universitatea Plymouth din Devon, fiind publicată în Journal of Behavioural Medicine.

„Factorii de stres din copilărie, precum traumele şi maltratarea, provoacă schimbări pe termen lung ce predispun la dezvoltarea ulterioară a unor afecţiuni. Acest studiu arată că şi într-o societate în care pedepsele corporale sunt considerate a fi normale, acestea provoacă aceleaşi efecte negative pe termen lung”, a declarat profesorul Michael Hyland, coordonatorul studiului.

Cercetătorii au studiat 700 de persoane din Arabia Saudită, dintre care 250 erau sănătoase, iar 150 sufereau de astm, cancer sau afecţiuni cardiace.

Participanţii la studiu au fost întrebaţi dacă au fost pedepsiţi verbal sau fizic în copilărie şi de câte ori s-a petrecut acest lucru. Oamenii de ştiinţă au descoperit că era de 1,7 ori mai probabil ca voluntarii care sufereau de cancer să fi fost pedepsiţi în copilărie în comparaţie cu grupul celor sănătoşi. De asemenea, acelaşi lucru s-a observat şi în rândul celor ce sufereau de afecţiuni cardiace (de 1,3 ori) sau de astm (de 1,6 ori).

„Cercetarea noastră oferă noi perspective asupra dovezilor tot mai numeroase ce atestă că folosirea pedepselor corporale poate contribui la stresul din copilărie. Acest factor de stres afectează sănătatea pe termen lung, având un impact atât asupra individului, cât şi a societăţii”, a declarat profesorul Hyland.

Suedia a fost prima ţară care a interzis prin lege pedepsele corporale, în 1976, exemplul său fiind urmat de atunci de alte 30 de ţări. În multe ţări, precum Marea Britanie, pedepsele corporale sunt interzise în şcoli, dar nu acasă. Alte ţări, precum SUA, nu au nicio lege care să interzică pedepsele corporale în şcoli.

Studiul a arătat că pedepsele corporale au scăzut la nivel global, dar acestea sunt în continuare folosite asupra a 50% din copiii din întreaga lume.

Comoara din adâncuri care ar putea produce o revoluţie în medicină şi industrie

Oamenii de ştiinţă au identificat o comoară nouă în oceane: microorganisme care conţin milioane de gene necunoscute până acum şi mii de noi familii de proteine.

Aceste mici minuni oferă şansa de a crea atât noi medicamente, cât şi solvenţi industriali sau tratamente chimice. Până acum, pe baza descoperirilor, oamenii de ştiinţă au creat enzime noi pentru tratarea apelor reziduale şi substanţe chimice din care se pot obţine săpunuri. 

„Potenţialul biotehnologiei marine este aproape infinit. Este deja clar că mare parte din diversitatea biologică şi genetică de pe Pământ se ascunde în ecosistemele marine şi mai ales în componentele microbiene. Mai mult de 95% din toate organismele vii din ocean sunt microbiene. Ele reprezintă o resursă incredibilă”, a declarat Curtis Suttle de la University of British Columbia.

Cu toate acestea, descoperirea acestor bogăţii printre care se numără şi mii de spongieri, bacterii şi virusuri, ridică unele probleme cu privire la daunele pe care ştiinţa le-ar putea produce asupra ecosistemelor marine. Oamenii de ştiinţă se tem că principalele surse în care se găsesc aceste vietăţi ar putea fi afectate şi chiar distruse de cercetătorii care se vor grăbi să le analizeze. În plus, preocupările se concentrează asupra ţărilor în curs de dezvoltare ale căror ape conţin surse bogate de viaţă marină care ar putea fi vizate şi exploatate de companiile chimice din Occident. 

Dacă pe uscat există legi care reglementează exploatarea animalelor, a plantelor şi a microbilor, astfel de norme nu au fost create şi pentru mediul acvatic. 

În ultimul timp, spongierii s-au dovedit a fi resurse inedite pentru industria farmaceutică. SpongierulTethya crypta, din Belize, conţine substanţe chimice care deţin proprietăţi împotriva cancerului şi antivirale. De asemenea, drogul anticancer Halaven este obţinut din spongierii din familiaHalichondria. 

Probele marine au fost prelevate de-a lungul anilor 2008 - 2011, când omul de ştiinţă a Craig Venter şi echipa sa au colectat între 200-400 de litri de mostre de apă, la fiecare 321 kilometri. 

Deocamdată nimeni nu ştie ce proprietăţi au cele 20 de milioane de gene noi şi miile de familii de proteine, dar majoritatea cercetărilor cresc că ele ar avea potenţialul de a ajuta la creare unor noi medicamente. 

Fetele expuse la stres în primul an de viaţă sunt mai predispuse la afecţiuni mentale în adolescenţă

Bebeluşii de sex feminin care au fost expuşi la stres tind să se confrunte cu probleme de anxietate şi stres în perioada adolescenţei, susţin oamenii de ştiinţă.

Copiii crescuţi în primul an de viaţă de mame care suferă de depresie sau care au probleme în relaţie ori dificultăţi financiare au mai multe şanse de a avea un nivel mai ridicat de cortizol, un hormon de stres. 

Mai mult, în perioada adolescenţei s-a constatat că, în cazul acestor fete, creierele au evoluat diferit decât se întâmplă în mod normal, rezultatele testelor demonstrând că două zone din creier care reglează emoţiile au fost afectate. Conform specialiştilor, aceste disfuncţionalităţi sunt corelate cu apariţia stărilor de anxietate şi a simptomelor depresiei în jurul vârstei de 18 ani. 

Acum, oamenii de ştiinţă cred că studiul arată modul în care stresul din primele luni de viaţă poate duce la dezvoltarea unor tulburări afective. 

În studiu au fost monitorizaţi 57 de copii (28 de sex feminin şi 29 de sex masculin). Astfel s-a observat că fetele care aveau un nivel crescut de cortizol la vârsta de 4 ani, aveau şi o conectivitate la nivelul creierului ceva mai slabă decât în mod normal. Ulterior s-a constatat că aceste fete crescuseră în medii în care mamele declaraseră că au un nivel ridicat de stres. 

Având în vedere că aceste efecte s-au observat doar în cazul subiecţilor de sex feminin, doctorul Richard Davidson, coordonatorul studiului, profesor de psihologie şi psihiatrie, a declarat că: „descoperirile surprind modul în care băieţii şi fetele răspund diferit la expunerea la factorii de stres şi ridică întrebări privitoare la modul în care îi putem susţine pe tinerii părinţi şi mai ales pe tinerele femei”. 

Au fost dezvăluite noi detalii despre planurile ambiţioase de explorare spaţială ale Chinei

China intenţionează să lanseze următoarea misiune spaţială cu oameni la bord în iunie 2013, susţine mass-media chineză, acesta fiind următorul pas al ambiţiosului program spaţial chinez .

Naveta spaţială Shenzhou-10, ce va avea trei oameni la bord, este programată pentru o lansare în luna iunie, a declarat Niu Hongguang, comandant adjunct al misiunii spaţiale chineze.

Dacă naveta nu va putea fi lansată în luna iunie, variantele de rezervă sunt în iulie sau august, a mai spus oficialul chinez, care a adăugat că din cei 3 astronauţi, unul va fi probabil o femeie.

Anul acesta, Liu Yang a devenit prima femeie chineză care a ajuns în spaţiu, reuşind acest moment istoric cu ajutorul navetei Shenzhou-9. În cadrul misiunii, China a reuşit prima andocare spaţială manuală, o etapă importantă a programului spaţial chinez.

Printre obiectivele Chinei se numără construirea unei staţii spaţiale până la finalul acestui deceniu şi trimiterea unui om pe Lună. Ultimul an în care un om a păşit pe Lună a fost 1972.

Autorităţile chineze au anunţat că vor încerca să aselenizeze în 2013 cu ajutorul unei navete experimentale, aceasta urmând să transmită către Terra datele obţinute despre solul lunar în urma unei examinări amănunţite.

China consideră că programul său spaţial simbolizează dezvoltarea statului chinez şi rolul tot mai important pe care acesta îl are la nivel global, subliniind reuşita Partidului Comunist Chinez în transformarea unei ţări sărace într-una dintre cele mai importante state ale Terrei.

China a devenit în 2003 cea de-a treia ţară care a trimis prin forţe proprii un om în spaţiu, după SUA şi Rusia. În 2008, un taikonaut chinez a efectuat pentru prima dată un „space walk”. Mai mulţi specialişti cred că la finalul acestui deceniu, China va trimite un taikonaut pe Lună, misiune ce va consfinţi noua poziţie a Chinei pe mapamond: cea de lider.

Invenţie revoluţionară: membrul robotizat care permite realizarea celei mai naturale mişcări

Prin dezvoltarea unei noi interfeţe creier - maşină, cercetătorii au făcut încă un pas important în dezvoltarea tehnologiei ce le va permite oamenilor, care au membre robotizate, să realizeze mişcări naturale.

O nouă interfaţă creier - maşină foloseşte algoritmi pentru a decoda impulsurile electrice din creierele maimuţelor rhesus. Invenţia reuşeşte, în premieră, să le permită utilizatorilor să planifice şi să realizeze într-un mod cât mai natural o serie de mişcări secvenţiale. Interfeţele anterioare îl obligau pe utilizator să realizeze pe rând fiecare element al mişcării secvenţiale. Cu alte cuvinte, individul nu ar putea să se gândească la a doua literă dintr-un cuvânt, până nu o termină de scris pe prima. Cu noua invenţie, pacienţii vor putea să planifice şi să realizeze mişcări secvenţiale în mod natural, tastând toate literele dintr-un cuvânt pe care s-a gândit să îl scrie. 

În studiu, oamenii de ştiinţă au înregistrat impulsurile electrice din creierele maimuţelor rhesus care fuseră instruite să îşi amintească o secvenţă de două locaţii de pe un ecran, indicându-le cu un cursor. Astfel, s-a constatat că cele două mişcări ar putea fi decodate folosind algoritmi computerizaţi de la grupuri mici şi diferite de neuroni proveniţi din cortexul premotor (parte a creierului implicată în planificarea şi executarea mişcărilor membrelor). Cele două subpopulaţii de neuroni au fost suficiente pentru a prezice simultan locaţia celor două locaţii de pe ecran. 

Deţinând aceste informaţii, oamenii de ştiinţă au dezvoltat o interfaţă creier - maşină care nu numai că poate prezice ambele mişcări, dar care are şi capacitatea de a realiza mişcările în timp real, alături de răspunsul motor al maimuţei. 

„Pielea” artificială care se repară singură - un material-minune pentru medicina viitorului?

Pielea umană este o structură cu proprietăţi excepţionale: flexibilă, sensibilă la stimuli, rezistentă, capabilă de a transmite semnale electrice şi, mai ales, capabilă să se vindece singură. Cercetătorii de la Universitatea Stanford, SUA, au reuşit perfomanţa excepţională de a realiza un material sintetic care prezintă, în bună măsură, aceste caracteristici ale pielii umane.

Ei au reuşit să fabrice un polimer flexibil, electroconductor şi care se auto-repară.

În ultimul deceniu, au luat avânt cercetările în domeniul aşa-numitelor „dispozitive electronice epidermice”, circuite electronice subţiri şi flexibile ce pot fi purtate ataşate pe piele sau pot oferi senzaţii tactile purtătorilor de proteze ale membrelor. Problema este că siliciul, materialul de bază utilizat în industria electronică, nu este flexibil, astfel încât multe proiecte de cercetare s-au axat pe căutarea unor moduri de a produce senzori electronici flexibili.

În paralel, există un interes crescând pentru polimerii care se auto-repară şi au fost dezvoltate câteva asemenea materiale; în 2008, de exemplu, a fost prezentat un cauciuc special, capabil să îşi menţină proprietăţile mecanice chiar după mai multe „runde” de rupere şi auto-reparare.

Specialiştii de la Universitatea Stanford au combinat aceste două concepte, realizând un polimer capabil de auto-reparare mecanică, dar şi bun conducător de electricitate, prin incorporarea unor atomi de nichel care permit electronilor să „sară” de la un atom metalic la altul. Materialul este, de asemenea, sensibil la presiune şi torsiune, deoarece aplicarea unor asemenea forţe modifică distanţele dintre atomii de nichel, afectând capacitatea electronilor de a trece de la un atom la altul şi modificând astfel rezistenţa electrică a polimerului.

Pentru a demonstra că materialul îşi poate recăpăta proprietăţile chiar după ce a fost supus unor acţiuni distructive, cercetătorii au tăiat efectiv o bucată din el cu un bisturiu; după ce au unit şi apăsat marginile tăiate timp de 15 secunde, au constatat că fragmentul de polimer nu numai că şi-a redobândit integritatea, dar şi-a recăpătat şi conductivitatea în proporţie de 98%. Iar operaţiunea poate fi repetată de zeci de ori, cu acelaşi rezultat.

Rămâne de văzut dacă „auto-vindecarea” funcţionează şi în cazul în care polimerul este nu tăiat cu un bisturiu - ceea ce produce o tăietură precisă, fără deformări mecanice semnficative în jurul ei - ci supus unor acţiuni ce produc deformări şi deteriorări mai avansate ale structurii.

Între timp, inventatorii se preocupă să facă „pielea artificială” mai elastică, deoarece, deşi flexibilă, actualmente nu suportă întinderea. Elasticitatea sporită ar însemna un pas înainte, spre următoarea generaţie de materiale de acest gen.

Care este secretul copiilor supradotaţi? Un nou studiu oferă un răspuns surprinzător

O nouă cercetare efectuată asupra a 8 copii supradotaţi sugerează că ar putea exista o legătură între talentele speciale ale acestor copii şi autism.

Dintre cei 8 copii studiaţi, trei fuseseră diagnosticaţi cu o tulburare de spectru autist. De asemenea, atunci când au fost evaluaţi cu ajutorul unui test ce identifica trăsăturile autistice, cei 8 copii au obţinut un scor mai mare în comparaţie cu un grup de control. În plus, jumătate dintre copiii studiaţi aveau o rudă de gradul I sau II diagnosticată cu autism.

Faptul că jumătate dintre familiile copiilor studiaţi şi trei dintre ei erau afectaţi de autism este surprinzător, deoarece autismul este prezent doar la o persoană din 120, explică Joanne Ruthsatz, autoarea cercetării şi totodată profesor de psihologie la Universitatea Ohio State.

„Legătura dintre capacităţile extraordinare ale copiilor şi autismul este una puternică în studiul nostru”, afirmă Ruthsatz. „Cercetarea noastră sugerează că tinerii supradotaţi prezintă câteva trăsături în comun cu copiii autişti, însă ceva previne ca aceştia să manifeste dezavantajele asociate acestei tulburări”, a adăugat specialista.

Copiii supradotaţi studiaţi prezentau scoruri mai mari ale inteligenţei generale în comparaţie cu media, însă ceea ce îi diferenţia cu adevărat de restul populaţiei era scorul excepţional obţinut în testele ce evaluau memoria funcţională. Toţi copiii studiaţi au obţinut scoruri mai mari în testele ce măsurau memoria funcţională decât cele obţinute de 99% din populaţie.

Inteligenţa copiilor a fost evaluată cu ajutorul testului Stanford-Binet, iar trăsăturile tipice autismului cu ajutorul evaluării „Autism-Spectrum Quotient”. Rezultatele obţinute de copii în testul ce măsura trăsăturile tipice autismului au fost comparate cu cele obţinute de 174 de adulţi din grupul de control, care fuseseră contactaţi aleatoriu prin poştă.

Ruthsatz afirmă că rezultatele din testele de autism au fost cele mai surprinzătoare. Copiii supradotaţi prezentau un scor mai mare în toate trăsăturile tipice autismului în comparaţie cu grupul de control, însă scorul lor era, în medie, mai mic decât cel înregistrat de persoanele diagnosticate cu Asperger's.

Copiii înregistraseră un scor mai mare decât persoanele diagnosticate cu Asperger's într-o singură subsecţiune a testului: atenţia la detaliu.

„Aceşti copii geniali prezintă un nivel excepţional al memoriei de detaliu. Nu ratează nimic, ceea ce îi ajută cu siguranţă să obţină succesul excepţional de care dau dovadă”, afirmă cercetătoarea.

În testele de inteligenţă, copiii au obţinut rezultate bune, însă nu toţi prezentau o inteligenţă excepţională. Dacă 5 dintre cei 8 copii studiaţi prezentau o inteligenţă mai mare decât cea a 90% din populaţie, unul dintre ei depăşea doar 70% din populaţie, iar altul doar 79%.

Ca şi în testele ce măsurau trăsăturile autismului, copiii au prezentat rezultate ieşite din comun într-o subsecţiune a testului de inteligenţă: cea care măsura memoria funcţională. Toţi cei 8 copii au obţinut în testele de memorie funcţională scoruri mai mari decât 99% din populaţie. Memoria funcţională este un sistem din creier ce permite oamenilor să ţină în minte pe termen scurt mai multe informaţii pentru a îndeplini o sarcină.

Cercetarea oferă o mai bună înţelegere a trăsăturilor care caracterizează copiii supradotaţi, explică Ruthsatz.

„În concluzie, am descoperit că aceşti copii supradotaţi prezintă o inteligenţă peste medie, cu memorie funcţională excepţională, alături de un scor ridicat al autismului, cu o atenţie la detaliu excepţională”, a declarat Ruthsatz.

Aceste rezultate sugerează că există asemănări extraordinare între copiii supradotaţi şi „autiştii savanţi” – persoanele cu dizabilităţi de dezvoltare asociate autismului ce prezintă un talent extraordinar.

„Pe când «autiştii savanţi» prezintă multe din dezavantajele asociate autismului, copiii supradotaţi nu au acest dezavantaj. Întrebarea este «de ce?»”, spune Ruthsatz.

Răspunsul ar putea consta într-o mutaţie genetică ce permite copiilor supradotaţi să beneficieze de talentul extraordinar al savanţilor, dar fără deficienţele asociate autismului. Pentru a desluşi acest mister, spune Ruthsatz, este nevoie de mai multe cercetări.

„Studiul nostru sugerează că aceşti copii supradotaţi ar putea avea o formă moderată a autismului care le permite să demonstreze un talent extraordinar”, a concluzionat cercetătoarea.

Uriaşul din Roma: cercetătorii italieni au făcut o descoperire unică

Oamenii de ştiinţă au descoperit primul schelet complet ce a aparţinut unei persoane diagnosticate cu gigantism, la începutul erei noastre.

Având o înălţime de 2,02 metri, omul trebuie să fi fost considerat un gigant al Romei din al III-lea secol, locul unde un bărbat avea, în medie, o înălţime de 1,73m. Pentru că gigantismul este un fenomen rar întâlnit, găsirea unor astfel de schelete reprezintă un eveniment şi mai rar. Astăzi, la nivel mondial, gigantismul afectează 3 oameni la un milion. Boala apare în copilărie, atunci când o landă pitulară produce disfuncţionalităţi de creştere. 

Scheletul a fost descoperit în 1991, în timpul unei excavări la o necropolă din Fidenae, un teritoriu gestionat indirect de Roma. În momentul descoperiri, oamenii de ştiinţă au semnalat faptul că mormântul era mult mai lung decât în mod obişnuit, Cu toate acestea, abia în urma unor cercetări ulterioare s-a constat că oasele, în sine, erau mult prea mari pentru a avea loc într-un mormânt banal. 

Gigantismul a fost confirmat şi de unele deteriorări ale craniului care indicau faptul că individul a suferit de o tumoare hipofizară care perturba glanda pituitară şi determina o supraproducţie de hormoni de creştere. În plus, şi alte constatări precum disproporţionalitatea membrelor sau dovezile care atestau că oasele continuau să se dezvolte chiar şi la maturitate, susţin diagnosticul. 

De asemenea, decesul său prematur, care a survenit între 16 şi 20 de ani, ar putea fi un indiciu care să indice gigantismul. Moarte sa este asociată cu boli cardiovasculare şi probleme respiratorii. 

Acum, cercetătorii nu se mulţumesc doar cu aflarea diagnosticului, ei dorind să afle şi locul pe care l-a avut acest individ în societate. Analizând modul în care a fost îngropat, fără alte bunuri alături, specialiştii susţin că el a avut parte de o înmormântare normală pentru acele vremuri, acest lucru indicând că era judecat precum orice alt membru al societăţii. 

Comorile tracilor: a fost descoperit un extraordinar tezaur getic de aur

Bijuterii din aur, lucrate cu o măiestrie incredibilă, au fost dezgropate în cursul săpăturilor arheologice într-un mormânt tracic din nordul Bulgariei - cel mai mare dintr-un complex de 150 de morminte, aparţinând tribului trac al geţilor.

Piesele datează de la sfârşitul secolului IV î.e.n. - începutul secolului III î.e.n.; printre ele se găsesc broşe ornate cu figuri feminine, un inel de aur, o splendidă diademă împodobită cu motive florale şi animaliere şi 100 de nasturi din aur. Arheologii care au participat la descoperiri cred că tezaurul ar fi putut fi învelit într-o pânză ţesută cu fir de aur, deoarece mai multe fire de aur  au fost descoperite în apropiere. 

Necropola getică în care au fost descoperite piesele se găseşte în apropierea satului Sveshtari, la cca. 400 km nord-est de Sofia. Unul dintre mormintele de aici, cunoscut sub numele de Mormântul din Sveshtari, este înscris pe lista UNESCO a Patrimoniul Mondial, datorită decorului său cu picturi murale şi personaje stranii, reprezentând fiinţe fantastice, jumătate femei, jumătate plante.

Specialiştii bulgari de la Institutul Naţional de Arheologie afirmă că piesele datează dintr-o perioadă în care puterea geţilor era la apogeu şi întrevăd o legătură între mormântul bogat în comori de aur şi regele get Cothelas, un important conducător din secolul al IV-lea î.e.n.

Arheologii se aşteaptă să descopere o necropolă uriaşă. probabil legată  de funeraliile lui Cothelas, care a fost unul dintre socrii lui Filip al II-lea (acesta a luat-o în căsătorie pe fiica lui Cothelas, Meda), regele Macedoniei şi tatăl lui Alexandru cel Mare. 

Tracii au stăpânit un areal ce se întindea pe actualele teritorii ale României, Bulgariei, nordul Greciei şi partea europeană a Turciei, începând încă din Epoca Bronzului. Trăind la frontierele spaţiului de influenţă grec şi apoi roman, au interacţionat şi adesea s-au ciocnit cu aceste civilizaţii, până când au fost asimilaţi de Imperiul Roman, în secolele I-II e.n. 

Tezaurul se găseşte în prezent la Muzeul Naţional Arheologic din Sofia. Aceste elemente ale culturii materiale oferă informaţii valoroase, ajutându-i pe istorici să afle mai multe despre originea şi modul de viaţă  al tracilor, în lipsa documentelor scrise.

Cea mai ieftină tabletă din lume „va aduce schimbări dramatice în ţările în curs de dezvoltare”

În acest weekend, autorităţile indiene au lansat o nouă versiune a celei mai ieftine tablete din lume. Dotată cu un procesor mai rapid şi cu o baterie îmbunătăţită, tableta Aakash va putea fi achiziţionată de studenţii indieni cu doar 20 de dolari (aproximativ 70 de lei).

Tableta Aakash (cuvânt ce înseamnă „cer albastru” în Hindi) a fost concepută în urma unui parteneriat public-privat ce doreşte să îmbunătăţească rata de acces la tehnologia de ultimă oră în India, ţară în care penetrarea Internetului este de doar 10%.

Compania care a conceput această tabletă, Datawind, afirmă că Aakash 2 este dotată cu un procesor de 3 ori mai rapid decât cel cu care era dotată prima versiune a tabletei. De asemenea, noua tabletă dispune de un touchscreen mai mare şi de un acumulator cu o durată de viaţă de 3 ore.

„Învăţământul asistat de tehnologie reprezintă un aspect foarte important al educaţiei”, a declarat preşedintele Indiei, Pranab Mukherjee, cu ocazia evenimentului de lansare a tabletei, ce a avut loc duminică la New Delhi. „Această tabletă trebuie adaptată la nevoile noastre şi introdusă cât mai repede în toate instituţiile educaţionale din ţară”, a adăugat oficialul indian.

Prima versiune a tabletei Aakash a fost lansată în luna octombrie a anului trecut, însă aceasta a întâmpinat numeroase dificultăţi, printre care durata de viaţă a bateriei, liste de aşteptare foarte lungi şi probleme cu distribuţia.

Tableta Aakash 2 a fost dezvoltată de ingineri de la cele mai bune universităţi din India, rulând sistemul de operare Android 4.0 şi fiind dotată cu un ecran ce măsoară 7 inci (18 centimetri) în diagonală.

„Faţă de versiunea precedentă, care era un eşec total, această tabletă are câteva funcţii ce o transformă într-un dispozitiv computaţional bun pentru acest preţ”, au comentat experţii pluggd.in, un site indian specializat în recenzii ale gadgeturilor lansate în această ţară.

Primele 100.000 de tablete vor fi vândute studenţilor din cadrul universităţilor de inginerie din India la un preţ subvenţionat de 1.130 de rupii (aproximativ 70 de lei), urmând ca ulterior tableta să fie distribuită în librăriile din universităţile indiene. Preţul comercial al tabletei, fără subvenţii, va fi de 3.500 de rupii (aproximativ 225 de lei). Dacă programul va fi încununat de succes, guvernul indian intenţionează să cumpere 5.860.000 de tablete Aakash pentru a le distribui tuturor elevilor şi studenţilor din ţară.

Peste 15.000 de profesori din 250 de universităţi indiene au fost pregătiţi pentru a utiliza Aakash în educaţie, anunţă ministerul dezvoltării din India.

India găzduieşte 115 de milioane de utilizatori ai Internetului, fiind cea de-a treia ţară după China şi SUA ca număr de utilizatori, însă rata de penetrare a Internetului este foarte scăzută, arată datele oficiale.

„Revoluţia va veni de la ţările în curs de dezvoltare”, afirmă Vivek Wadhwa, un antreprenor ce predă la universităţile Stanford, Duke, Emory şi care conduce departamentul de inovaţie de la Singularity University. „Aceste tablete ieftine vor «ucide» piaţa pentru companiile care produc tablete scumpe”, adaugă Wadhwa.

Wadhwa crede că preţul tabletei ar putea atinge într-un an pragul de 20$ şi fără subvenţii. De asemenea, expertul crede că tabletele necostisitoare vor juca un rol extrem de important în anii următori, urmând să transforme ţările în curs de dezvoltare. 

„Cei mai săraci oameni comunică cu ajutorul telefonului mobil prin «bipuri». Tabletele ieftine vor schimba complet acest lucru - nu doar că se vor putea auzi, aşa cum o făceau cu ajutorul telefonului mobil, ci s-ar putea chiar să se vadă, cu ajutorul Skype. Oamenii vor putea transfera bani electronic, vor putea beneficia de comerţul online. Vor putea folosi internetul pentru a vedea preţul obiectelor, prognoza meteo sau ştirile locale. Va fi un produs revoluţionar pentru ţările în curs de dezvoltare. Noi, în Occident, nu înţelegem ce schimbări dramatice urmează să aibă loc mulţumită acestei conectivităţi. Va amplifica cu siguranţă creşterea economică a ţărilor aflate în curs de dezvoltare”, a concluzionat expertul.