In ce judet sa locuiesti ca sa castigi mai mult. Topul cresterilor salariale in urmatorii 3 ani

Cele mai mari cresteri salariale vor fi inregistrate, in urmatorii trei ani, in Bucuresti, urmat de judetele Arad, Prahova, Caras-Severin, Arges, Gorj, Hunedoara si Cluj, iar diferenta dintre veniturile din Capitala si restul tarii se va adanci.

Salariul mediu net lunar din Bucuresti va creste pana in 2015 la 2.561 lei, cu 313 lei mai mult fata de nivelul de 2.248 lei estimat pentru 2012, potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), preluate de Mediafax.

 

In judetul Ilfov, salariile ar urma sa urce cu 212 lei, la 2.163 lei pe luna.

 

In prezent, angajatii din Bucuresti au de departe cele mai mari venituri (2.248 lei), cu 40% peste media nationala, de 1.572 lei.

 

Raportat la macroregiuni, salariile din Bucuresti sunt cu 50% mai mari decat in Sud-Vest (1.468 lei), cu 60% mai ridicate decat in Centru (1.392 lei) si Sud-Est (1.378), cu 66% peste nivelul din Nord-Est (1.334 lei), respectiv cu 70% mai mari fata de cele din Nord-Vest (1.300 lei).

 

Disparitatea veniturilor se va perpetua pe termen mediu, din moment ce veniturile din Capitala vor bifa in continuare cele mai consistente cresteri, reiese din datele CNP.

 

Exceptand Bucurestiul, cele mai mari cresteri ale salariului lunar mediu net in perioada 2012-2015 vor fi inregistrate in Arad (plus 229 lei, la 1.655 lei), Prahova (cu 226 lei, la 1.797 lei), Caras-Severin (cu 226 lei, la 1.550 lei), Arges (cu 221 lei, la 1.843 lei), Gorj (cu 217 lei, la 1.945 lei), Cluj (214 lei, la 1.756 lei), Iasi (208 lei, la 1.705 lei), Dolj (207 lei, la 1.656 lei), Constanta (205 lei, la 1.708 lei) si Valcea (205 lei, la 1.521 lei).

 

Salariul mediu net la nivel national va creste cu 225 lei, la 1.797 lei in 2015. Astfel, veniturile din Bucuresti vor fi cu 42% mai ridicate decat media pe tara peste trei ani, diferentele fata de macroregiuni mentinandu-se la niveluri asemanatoare cu cele calculate in prezent.

 

In judetul Brasov, salariul mediu net va creste in urmatorii trei ani cu 197 lei, la 1.657 lei, iar in Bacau se va inregistra o majorare de 200 lei, la 1.585 lei, estimeaza CNP.

 

Angajatii din Timis vor avea salarii in medie cu 203 lei mai ridicate in 2015, la 1.811 lei, iar judetul Sibiu va marca o majorare de 187 lei, la 1.737 lei.

 

Cele mai modeste cresteri salariale vor fi inregistrate, in ordine crescatoare, in Bihor (132 lei, la 1.336 lei), Vaslui (132 lei, la 1.346 lei), Mures (134 lei, la 1.490 lei), Vrancea (134 lei, la 1.338 lei), Bistrita-Nasaud (144 lei, la 1.353 lei), Suceava (149 lei, la 1.399 lei), Neamt (149 lei, la 1.378 lei), Satu Mare (156 lei, la 1.348 lei), Covasna (159 lei, la 1.361 lei), respectiv Maramures (162 lei, la 1.302 lei).

 

Cele mai mici venituri din tara se inregistreaza in prezent in judetele Harghita (1.105 lei), Maramures (1.140 lei), Satu Mare (1.192 lei), Botosani (1.197 lei), Covasna (1.202 lei), Vrancea (1.204 lei), Bihor (1.204 lei), Bistrita-Nasaud (1.209 lei), Vaslui (1.214 lei) si Calarasi (1.214 lei).

 

La polul opus se plaseaza, exceptand Capitala, judetul Ilfov (1.951 lei), Gorj (1.728 lei), Arges (1.622 lei), Timis (1.608 lei), Prahova (1.571 lei), Sibiu (1.550 lei), Cluj (1.542 lei), Constanta (1.503 lei) si Iasi (1.497 lei).

Surprinzătorul rol benefic al grăsimii abdominale

O anumită parte din ţesutul adipos din regiunea stomacului ar putea juca un rol important în reglarea sistemului imunitar, spun oamenii de ştiinţă.

Specialiştii cred că noua descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor medicamente pentru pacienţii care beneficiază de transplanturi de organe sau care suferă de boli autoimune, precum lupus sau boala Crohn.

Grăsimea identificată de cercetătorii de la Universitatea Loyola din Chicago se găseşte în formaţiunea numită epiploon sau omentum, un strat de ţesut gras din interiorul abdomenului, ataşat de stomac şi care atârnă în faţa intestinelor, protejându-le. Epiploonul este unul dintre principalele depozite de grăsime din corp. Pe măsură ce grăsimea se acumulează, stratul de epiploon se îngroaşă şi produce extinderea pielii.

Oamenii de ştiinţă au explicat că epiploonul "are forma unui şorţ şi se poate întinde precum aluatul de pizza". Deşi funcţia sa fiziologică nu a fost înţeleasă pe deplin, doctorii cunoşteau de mult timp faptul că ataşarea epiploonului de un organ vătămat ajută la vindecare.

Profesorul Makio Iwashima a demonstrat că epiploonul conţine trei tipuri de celule: celule stem adulte, celule care reduc inflamaţia acută şi celule care previn răspunsurile imunitare care nu sunt necesare. Toate aceste celule joacă rol important în vindecarea altor ţesuturi.

În urma cercetării, specialiştii au concluzionat că funcţia principală a epiploonului este de a acumula celule care participă la vindecarea şi regenerarea ţesuturilor.