Secretul unei prognoze meteo perfecte se află în buzunarul nostru

Telefoanele mobile inteligente din ziua de astăzi sunt dotate cu un număr tot mai mare de senzori, ce permit nenumărate utilizări greu de imaginat până de curând. Spre exemplu, senzorii GPS şi busolă sunt folosiţi în aplicaţiile de tip „augmented reality” pentru a oferi o nouă perspectivă asupra oraşelor, iar senzorii din sistemele Wi-Fi şi Bluetooth permit cartografierea locaţiilor din interiorul clădirilor, unde GPS-ul nu poate fi folosit.

Michael Halbherr, vicepreşedinte executiv al departamentului Localizare şi Comerţ din cadrul Nokia, crede că telefoanele mobile inteligente vor include cât de curând un nou set de senzori electronici care vor revoluţiona lumea în care trăim: senzori de umiditate şi de presiune atmosferică.

„Vom putea concepe previziuni meteo extraordinar de precise dacă senzorii din telefoanele mobile ar înregistra aceste date”, a declarat Halbherr. Astăzi, meteorologii colectează aceste date de la staţii meteo disparate, limitându-le capacitatea de a produce prognoze exacte. Dacă milioane de telefoane mobile ar transmite în direct date despre presiunea atmosferică şi despre umiditatea aerului, însoţite de date referitoare la geolocaţie, atunci predicţiile meteo ar putea deveni mult mai exacte decât sunt astăzi.

Halbherr afirmă că telefoanele mobile reprezintă o soluţie pentru mai multe probleme ale societăţii. De exemplu, acestea ar putea fi cheia rezolvării blocajelor în trafic. Dacă fiecare telefon ar transmite către un punct central datele colectate de accelerometrul său referitoare la viteza şi direcţia de deplasare, acest lucru ar permite identificarea tiparelor de trafic, iar informaţiile ar putea fi redirecţionate spre sistemul de navigare al maşinilor, eliminând astfel blocajele.

Specialistul susţine că datele personale aparţin consumatorilor, fiind alegerea lor dacă doresc să le împărtăşească sau nu, însă dacă un număr mare de utilizatori aleg să partajeze aceste date, acestea ar trebui fi folosite.

Mărimea sânilor poate influenţa riscul de cancer

Femeile cu sânii mari au un risc mai mare de apariţie a cancerului mamar, susţine un nou studiu, confirmând astfel o ipoteză medicală pentru care, până acum, fuseseră găsite prea puţine dovezi.

Studiul realizat pe un eşantion de 16.000 de femei a descoperit că mutaţiile genetice asociate cu mărimea sânilor pot influenţa apariţia unor boli. Deşi cercetări anterioare evidenţiaserî o legătură între densitatea sânilor (cantitatea de ţesut non-adipos) şi un risc crescut de apariţie a cancerului, au existat puţine dovezi care să ateste o relaţie între mărimea sânilor şi tumorile mamare.

În studiu, participantele au fost rugate să declare mărimea pe care o poartă la sutien. Genoamele acestor femei (toate de origine europeană) au fost secvenţiate de oameni de ştiinţă, care au analizat milioanele de mici mutaţii întâlnite la nivelul ADN-ului, numite polimorfisme uninucleotidice. Din cele şapte astfel de variaţii care au fost puternic asociate cu mărimea sânilor, trei polimorfisme uninucleotidice au legătură şi cu apariţia cancerului.

"Rezultatele noastre au identificat variaţii genetice care au efect atât asupra predispoziţiei la cancerul de sân, cât şi asupra mărimii sânilor. Deşi este dificil de aflat relaţia exactă dintre mărimea sânilor, densitatea lor, obezitate şi cancer mamar, noul studiu ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi instrumente de analiză", a declarat dr. Nicholas Eriksson.

De asemenea, el a explicat că una din cele trei mutaţii reglementează activitatea genei care codifică receptorul de estrogen, care joacă un rol esenţial în creşterea sânilor, dar şi în apariţia cancerului mamar. O altă mutaţie este localizată într-o regiune a genomului care prezintă adesea anomalii la persoanele care au anumite tipuri de cancer.

Această legătură între mărimea sânilor şi cancerul mamar a fost observată la femei indiferent de vârstă, de originea genetică şi de faptul că au fost sau nu gravide ori au alăptat.

Deocamdată se cunosc foarte puţine informaţii în legătură cu influenţa biologică a mărimii sânilor. Oamenii de ştiinţă cred că mărimea este pe jumătate determinată de factori moşteniţi, iar nivelul ridicat de estrogen reprezintă un factor de risc care favorizează apariţia cancerului.

Ca în „Minority Report”: computerul prezice unde vor avea loc delictele

Programele de computer care folosesc algoritmi speciali ar putea fi mai potrivite decât analiştii pentru a prevedea unde şi când va avea loc următoarea infracţiune într-un oraş aglomerat, susţine un studiu recent.

Un software testat în Los Angeles s-a dovedit a fi de două ori mai bun decât analiştii umani, reuşind să prezică locaţiile în care era cel mai probabil să se producă infracţiuni, susţine raportul elaborat de compania PredPol, care produce sistemul. Mai mult, atunci când patrulele poliţiei au fost trimise în zonele alese de software, rata criminalităţii a scăzut cu 25 de procente.

Software-ul se bazează pe cercetări antropologice realizate de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Santa Clara şi Universitatea California, Los Angeles. Aceste studii au la bază rapoarte anterioare asupra criminalităţii şi includ timpul şi locul în care a fost săvârşită fapta. De asemenea, software-ul preia informaţii sociologice, care explică comportamentul criminal.

Sistemul creează hărţi speciale şi evidenţiază locurile care ar trebui monitorizate cu prioritate. Noile infracţiuni sunt trecute în baza de date a sistemului şi astfel el poate crea hărţi noi pentru fiecare patrulă.

Pentru a demonstra că sistemul aduce un avantaj major, compania producătoare a testat mai întâi informaţii cu privire la frecvenţa cu care apar infracţiunile în anumite zone identificate de software, comparativ cu zonele prezise de analişti. Între noiembrie 2011 şi aprilie 2012, sistemul a reuşit să calculeze de 6 ori mai bine decât analiştii umani zonele în care se produceau infracţiuni.

Algoritmul reuşeşte să reducă procedurile birocratice şi oferă ofiţerilor mai mult timp pentru a patrula pa străzi, deoarece, mulţumită lui, poliţia nu mai este nevoită să petreacă ore întregi pentru a planifica zonele de patrulare.

Savanţii au reuşit să identifice un filament de materie neagră

Oamenii de ştiinţă au anunţat că au observat o “punte” imensă formată din materie neagră, care conectează două galaxii: Abell 223 şi Abell 222.

Materia neagră este extrem de greu de detectat, având în vedere că ea nu emite niciun fel de radiaţii. "Puntea" a fost detectată ca urmare a valurilor pe care le-a produs în spaţiu, distorsionând lumina provenită de la stelele aflate în apropiere.

Materia neagră este o substanţă controversată, care nu poate fi detectată în mod direct de un telescop pe de Pământ, dar despre care unii oameni de ştiinţă spun că ocupă 98% din masa întregului univers. Se crede că ea ar acţiona ca un "lipici" care uneşte galaxiile unele cu altele. Fără ea, universul nu ar exista în forma sa actuală.

"Este pentru prima dată când un filament de materie neagră este detectat datorită efectului său de lentilă gravitaţională, Este o confirmare a teoriei standard cu privire la modul de formare a structurii universului", a declarat astronomul Jörg Dietrich, de la Universitatea din München.

Deşi se credea că filamentele dintre galaxii sunt prea slabe pentru a putea fi detectate, geometria dintre cele două galaxii studiate le-a permis cercetătorilor să înregistreze un semnal.

Astronomii au utilizat date prelevate cu ajutorul telescopului instalat pe vârful muntelui Mauna Kea (din Hawaii) pentru a analiza lumina provenită de la 40.000 de galaxii din jurul lui Abell 223 şi 222. Astfel au găsit o distorsiune în spaţiu-timp, care permitea observarea unui "fir" de materie neagră care unea cele două galaxii.

Până acum, aproape toate informaţiile despre materia neagră au fost obţinute prin intermediul simulărilor pe computer. Tocmai de aceea este nevoie ca aceste cercetări să continue, pentru a înţelege natura universului.