Pericolele lumii moderne pentru fertilitate

Nu poti sa nu te intrebi de ce atatea femei intampina dificultati in a deveni mame. Dar nici nu-ti vine a crede ca asta are de-a face cu mediul in care traim…

Tot ce ne inconjoara, de la alimente si pana la mediul bolnav in care vietuim, se adauga motivelor clasice de infertilitate. Iata cum ne putem feri cat de cat, pentru a ne asigura ca vom avea urmasi si ca, si ei, la randul lor, vor putea avea copii.
E vina mea?
Multa vreme atat femeile, cat si barbatii s-au blamat in momentul in care au aflat ca nu sunt capabili sa procreeze. Indiferent care au fost explicatiile medicului, cei care au aflat acest verdict n-au putut sa nu sa se invinovateasca. Nici macar cifrele nu pot sa-i linisteasca: aproape 10-15% dintre cuplurile aflate la varsta sexuala reproductiva trec prin aceasta drama. Iar sperantele pe care medicii le dau – caci ei insista in a ne convinge ca infertilitatea este o afectiune, si nu o stare de fapt – palesc uneori in fata gandurilor negre.
Deseori, femeile aflate in aceasta situatie nu se pot abtine sa nu se intrebe de ce ele – in conditiile in care au avut mereu grija de sanatatea lor – nu reusesc sa ramana insarcinate, in vreme ce altele sunt capabile sa dea nastere unei “echipe de fotbal”,la orice varsta. Ironia este ca persoanele care traiesc in medii sarace (chiar insalubre) sunt mai putin expuse factorilor care pun fertilitatea in pericol. Adica… cu banii pe care ii dai pe mancarea considerata sanatoasa sau pe produsele scumpe de ingrijire, de curatenie si asa mai departe, chiar tu iti “cumperi” posibilitatea de a nu ramane insarcinata.
Ambalajul “face” totul
Citeste cu atentie etichetele tuturor produselor pe care le consumi, de la mancare pana la cosmetice si solutii pentru curatenie. Abia daca putem pronunta compusii, daramite sa intelegem ce sunt. Ceea ce nu poti vedea insa e mult mai important: oricat de “curate” ar fi alimentele, recipientele in care ele sunt conservate contin substante chimice (dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, peste 80.000 de compusi sintetici au fost introdusi in produsele pe care noi le folosim), care pot afecta in mod negativ capacitatea femeilor de a procrea.
Sa luam un exemplu simplu: apa. Este recomandat sa consumam in jur de 2 litri de apa zilnic pentru a ne hidrata corespunzator organismul. Cum apa de la chiuveta nu mai prezinta incredere, cumparam apa de izvor imbuteliata. In sticle de plastic, care, pentru a fi rezistente, pot avea in compozitie Bisphenol A (prezent si in biberoanele pentru copii, cutiile de conserve, CD-uri etc.).
Nu, nu e cazul sa devenim paranoice din cauza ca mai totul in jurul nostru este nociv, dar nici nu putem sa ne prefacem ca amenintarile nu exista. Pentru ca tocmai am pomenit de substantele care intra in compozitia produselor pe care le folosim, ar fi bine sa afli si cum ne afecteaza ele. Denumite perturbatori endocrini, acesti compusi sintetici pot bloca anumiti hormoni care au rolul de a regla multe dintre functiile corpului.
Studiile efectuate pe compusul Bisphenol A au scos la iveala ca acesta provoaca dereglari menstruale, pierderi de sarcina ori sindromul ovarului polichistic. De asemenea, s-a descoperit ca influenteaza inclusiv dezvoltarea glandei mamare la pubertate. In cazul barbatilor, poate fi afectata calitatea spermei sau poate cauza cancerul de prostata.
Cum ajungem sa fim expusi? Simplu: recipientele din policarbonat, zgariate sau lovite, au pierderi de Bisphenol A (care migreaza in continutul sticlei), iar riscul creste pe masura ce acestea sunt refolosite sau chiar sterilizate. Lista chimicalelor poate continua; intre acestea, exista cateva care sunt considerate foarte periculoase (si mai sunt multe care nu au fost INCA testate):
Ftalatul – aflat in peste 52% din cosmetice, dupa cum arata un studiu american; este folosit si in fabricarea de produse farmaceutice (capsule), jucarii – poate cauza malformatii ale tractului reproductiv la femei sau atrofierea testiculelor la barbati.
Alchilfenolii, impreuna cu derivatii lor, pot fi gasiti in detergentii industriali, in vopsele si mase plastice, parfumuri, deodorante de camera.
Bifenili policlorurati, folositi in cerneala, vopsele, mase plastice, mobilier, haine si produse electronice – afecteaza in special calitatea spermei barbatilor.
Moscul artificial, prezent in compozitia detergentilor, parfumurilor (inclusiv cele de camera sau masina), este responsabil de schimbarile hormonale.
Toate aceste substante (pe care le vei gasi inclusiv in raportul Greenpeace privind impactul substantelor chimice toxice asupra sistemului reproducator) trec in aerul pe care noi il respiram!
Poluare = infertilitate?
Din pacate, acesta este adevarul: din cauza poluarii excesive, multe cupluri intampina dificultati in a avea copii. Cat despre expunere, am putea spune ca este totala; incepand cu aerul pe care il inspiram si pana la alimentele pe care le consumam. Nu demult, auzeam cu totii despre infestarea unor iaurturi cu dioxina (substanta incadrata in categoria perturbatorilor endocrini), despre care se stie ca este o substanta cancerigena, care poate bloca functionarea unor enzime din organism si afecteaza in special ficatul, neuronii si glandele endocrine.
Iar daca vrei un exemplu concret, aminteste-ti de cazul presedintelui Ucrainei otravit cu dioxina (e drept, a fost vorba despre o cantitate mai mare). Dioxina poate fi prezenta in alimentele care contin guma-guar (cunoscuta si sub denumirea de aditivul E-412): inghetata, lactate (pentru ingrosarea compozitiei), produse de panificatie si carmangerie, sosuri si dressinguri pentru salate, dar si in anumite produse realimentare – absorbante, obiecte din PVC etc.
Cum reducem riscurile?
E limpede, ne aflam in imposibilitatea de a ne tine complet departe de poluare, dar putem controla anumite lucruri:
Consuma mai putine produse animale; reziduurile de dioxina rezultate in urma incinerarilor afecteaza solul pe care cresc plantele cu care sunt hranite animalele; dioxina se depoziteaza in grasimile animale. Acelasi pericol il reprezinta pestele din apele aflate in apropierea zonelor industriale.
Verifica pe ambalaj compozitia si provenienta produselor pe care le consumi (evita-le pe cele care contin orice incepe cu “Cloro-”). Da, e greu sa afli adevarul sau sa ai incredere in ceea ce scrie pe ambalaj ori iti spune chiar vanzatorul… Dar nici legumele vandute in piata de catre producatorii independenti nu sunt sigure (in ciuda restrictiilor impuse), pentru ca, din dorinta de a face concurenta produselor de sera sau de import, e posibil ca unii sa utilizeze chiar mai multe ingrasaminte chimice.
Nu consuma niciodata fructe sau legume nespalate. Cat despre carne, chiar daca urmeaza sa o gatesti, e bine s-o speli inainte.
Nu arde gunoiul! Daca locuiesti la curte (si masina de la salubrizare trece cam rar), nu incerca sa scapi singura de resturi prin incinerare; chiar tu vei polua mediul cu dioxina si bifenili policlorurati (cercetarile arata ca acestia pot fi responsabili de afectiunea ginecologica ce poarta numele de endometrioza).

Ce păţeşte creierul nostru dacă bem trei halbe de bere pe săptămână?

Consumul regulat a trei halbe de bere sau a trei pahare de vin pe săptămână ne poate afecta permanent creierul.

Mai exact, oamenii de ştiinţă au descoperit că pentru a realiza sarcini obişnuite indivizii care obişnuiesc să consume alcool sunt nevoiţi să îţi folosească cu aproximativ 20% mai mult din creier, decât restul oamenilor. De asemenea, se pare că odată cu trecerea timpului, aceste persoane constată că le este din ce în ce mai greu să se concentreze.

Studiul oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Santiago de Compostela s-a întins pe o durată de trei ani. La el au luat parte 26 de studenţi care consumau în mod regulat aproximativ 3 halbe de bere cel puţin odată pe săptămână şi alţi 31 de indivizi care nu consumau alcool în mod obişnuit.

Ulterior, toţi subiecţii au fost rugaţi să reacţioneze la diferite simboluri care apăreau pentru o scurtă durată pe un ecran. Deşi nu s-au constatat diferenţe măsurabile între cele două grupuri în ceea ce priveşte acurateţea şi viteza de răspuns, s-a observat că în cazul indivizilor care nu consumau alcool, activitatea cerebrală ajungea la 18 microvolţi, pe când cea a consumatorilor de alcool era de 20 de microvolţi în primul an, pentru ca în anul trei să ajungă la 22 de microvolţi.

Rezultatele sugerează că tinerii consumatori de alcool experimentează anomalii la nivelul activităţii neuronale implicate în atenţie şi memoria de lucru.

„Cercetarea indică motivul pentru care aven nevoie de o serie de schimbări ale culturii care vede consumul excesiv de alcool ca pe o normă, mai ales în timpul studenţiei. Consumul ridicat de alcool impune multe riscuri atât în ceea ce priveşte siguranţa imediată a studenţilor, cât şi starea lor de sănătate în viitor”, a declarat Emily Robinson, director al grupului Alcohol Concern.