O serie de noi cercetări efectuate de specialişti din cadrul Universtităţii din München au descoperit că speciile de animale care efectuează fecvent migraţii în căutarea hranei se deplasează pe distanţe lungi cu ajutorul unor celule specializate, dotate cu proprietăţi magnetice.
Somonii, păstrăvii, anghilele, ţestoasele marine, precum şi numeroase specii de păsări migrează pe distanţe de mii de kilometri, orientându-se prin intermediul câmpului magnetic al planetei. În prezent, cercetătorii germani au identificat o gamă de celule specializate situate în cavităţile nazale ale salmonidelor (peşti din familia păstrăvilor), celule care răspund la magnetismul terestru.
Cu ajutorul acestor celule specializate, animalele care întreprind migraţii se orientează şi îşi menţin traseele de migraţie chiar pe întuneric sau ceaţă deasă.
Descoperirea, în sine, oferă noi posibilităţi pentru aplicaţii de viitor din domeniul tehnologiei, incluzând sisteme GPS miniaturizate sau terapii genice care pot duce la restabilirea vederii, auzului sau mirosului, pentru persoane care şi-au pierdut aceste simţuri.
Capacitatea de a identifica celulele sensibile la câmpul magnetic, în cadrul experimentelor de laborator, poate duce la descoperirea motivelor pentru care unele persoane sunt afectate de câmpurile magnetice produse de liniile electrice de mare tensiune sau de alte echipamente asemănătoare.
"Punctul cheie constă, de fapt, în metoda stabilită de noi. Unele persoane ar numi-o revoluţionară. În trecut, nu aveam cum să recoltăm aceste celule magnetice, dar la ora actuală le putem analiza riguros. Nu există nicio îndoială asupra faptului că multe specii de animale au un puternic simţ magnetic, în mod particular păsările migratoare şi peştii", declară Michael Winklhofer, biofizician în cadrul Universităţii din München.
La o privire mai atentă, s-au observat o serie de cristale ataşate în interiorul membranelor celulare, cristale care conţin magnetită, un mineral bogat în fier, care prezintă puternice proprietăţi magnetice, după cum spune şi numele său.
Cercetătorii nu cunosc încă modul în care funcţionează aceste structuri magnetice ale animalelor, dar prof. Winklhofer bănuieşte că ele excită membranele interne din neuron şi trimit spre anumite arii ale creierului informaţii legate de direcţia deplasării.
Se estimează că fiecare peşte are între 10 şi 100 de astfel de celule în cavitatea sa nazală. După cum se estimase anterior, nu s-au descoperit deloc celule magnetice în ţesutul muscular al animalelor, dar într-o lucrare încă nepublicată, cercetătorii au raportat că au descoperit astfel de celule în linia laterală, un organ de simţ specific peştilor, care serveşte la detectarea vibraţiilor.
Oamenii de ştiinţă speră, de asemenea, să identifice genele şi proteinele responsabile de producerea celulelor sensibile la magnetismul terestru.