"Vocea" aurorei boreale a fost înregistrată

Secole de-a rândul, poveştile populare şi unii călători asociau aurora boreală cu anumite sunete. Acum, cercetătorii finlandezi au înregistrat şi au localizat sursa acestor efecte sonore

Cercetările au evidenţiat că sunetele pot fi auzite de urechea umană şi că ele se produc la 70 de metri deasupra Pământului. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Aalto au montat microfoane deasupra solului, în trei locaţii diferite, şi au înregistrat sunetele.

Astfel, specialiştii au demonstrat că, în ciuda distanţei dintre sol şi aurora boreală, oamenii pot auzi sunete asociate cu luminile nordice. Anterior se credea că sunetele sunt atât de înalte încât nu ar putea fi percepute de urechea umană.

"Cercetarea noastră demonstrează că sursa sunetelor asociate cu aurora boreală ar putea fi chiar particule energetice provenite de la Soare, care creează luminile nordice. Aceste particule sau tulburările geomagnetice produse de ele par să creeze sunetele mult mai aproape de Pământ", a declarat profesorul Unto K. Laine.

Cu toate acestea, sursa exactă a sunetelor rămâne necunoscută. Deoarece ele sunt produse incoerent, cercetătorii cred că ar putea fi vorba de mecanisme diferite. Sunetele tind să fie atât de slabe, încât ascultarea lor necesită multă concentrare, distingerea lor de sunetele de fond fiind foarte dificilă.

Cea mai rapidă cameră din lume va detecta cu precizie celulele canceroase

De obicei, cele mai bune imagini filmate în slow motion sunt realizate la o viteză cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de cadre pe secundă. Acum, însă, cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA) au dezvoltat un dispozitiv mult mai rapid, o cameră capabilă să înregistreze 36,7 milioane de cadre pe secundă.

Dispozitivul va fi utilizat în scop medical, pentru a identifica celulele canceroase din probele de sânge. Conform celor de la UCLA, el are capacitatea de a analiza vizual 100.000 de celule pe secundă, adică va funcţiona de 100 de ori mai repede decât alţi analizatori de sânge. Invenţia are o importanţă majoră în contextul în care există celule canceroase care se ascund printre cele sănătoase, trecând neobservate şi având capacitatea de a da naştere metastazelor.

Deşi în prezent laboratoarele utilizează camere digitale pentru a analiza probele de sânge, aceste aparate fie nu sunt destul de rapide, fie nu sunt suficient de sensibile pentru a oferi eficienţa maximă.

Avantajul noului dispozitiv este că el forţează particulele să treacă printr-un canal îngust, unde sunt supuse unui set de impulsuri laser, care sunt reflectate şi înregistrate de un procesor optoelectronic de imagine. Astfel, fluidul care curge prin dispozitiv, cu o viteză de patru metri pe secundă,este analizat în timp real.

Nu numai că aparatul este rapid, dar este şi foarte precis, cu o rată de rezultate fals pozitive de o celulă la un milion. Cercetătorii spun că el ar putea fi utilizat şi pentru alte ştiinţe. De pildă, dispozitivul s-ar putea dovedi util pentru scanarea cantităţilor mari de apă de mare pentru analizarea fitoplantonului.

Totuşi, scopul său principal este de a "reduce erorile şi costurile în diagnosticarea medicală" a semnalat autorul studiului, Keisuke Goda.

Cea mai aşteptată descoperire de la apariţia smartphone-ului încoace

La sfârşitul anului ne vom putea bucura de lansarea uneia dintre cele mai importante noi tehnologii: Leap Motion va lansa un produs prin intermediul căruia vom putea controla diferite device-uri prin gesturi ale mâinilor.

Leap Motion are un sistem de control prin gesturi mai rapid, mai puternic, mai precis, mai mic şi mai ieftin decât predecesorul său.

Spre deosebire de o interfaţă touchscreen, Leap nu presupune atingere sau frecare. Procesul nu este unul banal, diferenţa dintre cele două sisteme fiind similară cu cea dintre dirijarea unei simfonii şi schiţarea cu creta pe o tablă a mişcărilor specifice dirijorului ce urmează a fi interpretate de orchestră.

Mai mult, Leap funcţionează în trei dimensiuni. Mulţumită acestui sistem, nu mai trebuie să "ciupim" ecranul pentru a mărimii imaginea. Orice obiect poate fi manipulat prin mişcarea uneia sau ambelor mâni. Nu e de mirare că sistemul este aşteptat cu nerăbdare, având în vedere că el poate recunoaşte aproape orice combinaţie de obiecte, de la stilou la toate cele 10 degete deodată.

Dacă aţi crezut că interfaţa tabletei sau a smartphone-ului dumneavoastră a deschis calea către un nou mod de a interacţiona cu dispozitivele, atunci imaginaţi-vă ceva care combină intuiţia experienţelor anterioare cu posibilitatea de a controla totul doar prin mişcări fluide făcute în aer.

Leap va fi lansat cândva între decembrie 2012 şi februarie 2013, iar costul său va fi de 70 de dolari.

A fost descoperit cel de-al şaselea simţ al animalelor

O serie de noi cercetări efectuate de specialişti din cadrul Universtităţii din München au descoperit că speciile de animale care efectuează fecvent migraţii în căutarea hranei se deplasează pe distanţe lungi cu ajutorul unor celule specializate, dotate cu proprietăţi magnetice.

Somonii, păstrăvii, anghilele, ţestoasele marine, precum şi numeroase specii de păsări migrează pe distanţe de mii de kilometri, orientându-se prin intermediul câmpului magnetic al planetei. În prezent, cercetătorii germani au identificat o gamă de celule specializate situate în cavităţile nazale ale salmonidelor (peşti din familia păstrăvilor), celule care răspund la magnetismul terestru.

Cu ajutorul acestor celule specializate, animalele care întreprind migraţii se orientează şi îşi menţin traseele de migraţie chiar pe întuneric sau ceaţă deasă.

Descoperirea, în sine, oferă noi posibilităţi pentru aplicaţii de viitor din domeniul tehnologiei, incluzând sisteme GPS miniaturizate sau terapii genice care pot duce la restabilirea vederii, auzului sau mirosului, pentru persoane care şi-au pierdut aceste simţuri.

Capacitatea de a identifica celulele sensibile la câmpul magnetic, în cadrul experimentelor de laborator, poate duce la descoperirea motivelor pentru care unele persoane sunt afectate de câmpurile magnetice produse de liniile electrice de mare tensiune sau de alte echipamente asemănătoare.

"Punctul cheie constă, de fapt, în metoda stabilită de noi. Unele persoane ar numi-o revoluţionară. În trecut, nu aveam cum să recoltăm aceste celule magnetice, dar la ora actuală le putem analiza riguros. Nu există nicio îndoială asupra faptului că multe specii de animale au un puternic simţ magnetic, în mod particular păsările migratoare şi peştii", declară Michael Winklhofer, biofizician în cadrul Universităţii din München.

La o privire mai atentă, s-au observat o serie de cristale ataşate în interiorul membranelor celulare, cristale care conţin magnetită, un mineral bogat în fier, care prezintă puternice proprietăţi magnetice, după cum spune şi numele său.

Cercetătorii nu cunosc încă modul în care funcţionează aceste structuri magnetice ale animalelor, dar prof. Winklhofer bănuieşte că ele excită membranele interne din neuron şi trimit spre anumite arii ale creierului informaţii legate de direcţia deplasării.

Se estimează că fiecare peşte are între 10 şi 100 de astfel de celule în cavitatea sa nazală. După cum se estimase anterior, nu s-au descoperit deloc celule magnetice în ţesutul muscular al animalelor, dar într-o lucrare încă nepublicată, cercetătorii au raportat că au descoperit astfel de celule în linia laterală, un organ de simţ specific peştilor, care serveşte la detectarea vibraţiilor.

Oamenii de ştiinţă speră, de asemenea, să identifice genele şi proteinele responsabile de producerea celulelor sensibile la magnetismul terestru.

Descoperirea care va schimba pentru totdeauna stomatologia: molecula „Keep 32”

Oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă moleculă ce promite să schimbe radical industria stomatologică. Molecula, supranumită „Keep 32” (deoarece oamenii au 32 de dinţi), face ca dinţii să devină imuni la carii.

„Keep 32” ucide bacteria care produce cariile, Streptococcus Mutans, în doar 60 de secunde. Creatorii acestei molecule, Jose Cordoba de la Universitatea Yale şi Erich Astudillo de la Universitatea din Santiago, Chile, au descoperit un alt aspect important: molecula poate fi adăugată în orice produs dental şi chiar în dulciuri sau în gumă de mestecat. Atâta timp cât molecula petrece 60 de secunde în gura pacientului, aceasta va elimina bacteriile ce conduc la apariţia cariilor şi va previni reapariţia acestora pentru mai multe ore.

Cercetarea a început în 2005, iar cei doi oameni de ştiinţă speră să scoată pe piaţă un produs în 14-18 luni. După ce produsul lor va obţine toate testele de siguranţă necesare, cei doi intenţionează să ofere licenţe pentru această moleculă mai multor companii-gigant, printre care Colgate, P&G, Cadbury sau Hershey's.

Cei doi estimează că vor obţine aproximativ 300 de milioane de dolari în primii 5 ani.