Imagini spectaculoase: “furia” Soarelui surprinsă în culori violente

O erupţie solară intensă a avut loc săptămâna trecută, iar o sondă spaţială a NASA a reuşit să filmeze imagini extraordinare ale acestui eveniment cosmic.

Solar Dynamics Observatory (SDO), un vehicul spaţial de explorare, a surprins momentul în care un filament de plasmă ultra-fierbinte a ţâşnit din Soare, formând un arc care a unit două pete solare (zone cu activitate magnetică intensă, dar cu temperatură mai scăzută decât restul suprafeţei solare).

În filmările realizate cu ajutorul unor filtre pentru ultraviolete, filamentul apare într-o culoare violacee, proiectat pe suprafaţa solară colorată predominat în verde şi galben.

Erupţia a provocat şi o ejecţie de masă coronală (CME), un fenomen ce constă în aruncarea în spaţiu a unui "nor" masiv de plasmă (particule încărcate electric), care, din fericire, n-a provocat probleme, deşi uneori astfel de fenomene pot afecta comunicaţiile prin satelit şi reţelele de tensiune de pe Pământ.

Activitatea solară se desfăşoară ciclic, cu o periodicitate de 11 ani, iar Soarele se află acum într-o fază activă a actualului ciclu (numit Ciclul Solar 24), care va atinge maximum de intensitate în 2013.

Naştererea, la fel de traumatizantă ca un atac terorist?

O treime dintre femeile care au născut de curând pot prezenta simptome ale tulburării de stres post-traumatic, asemănătoare celor asociate cu experienţa războiului şi atacurile teroriste, sugerează cercetări recente.

Specialiştii de la Universitatea din Tel Aviv, Israel, care au lansat ideea, recunosc ei înşişi că a înscrie naşterea printre cauzele posibile ale tulburării de stres post-traumatic (PTSD) poate suscita controverse, însă susţin că simptomele observate la multe femei care au născut de curând corespund celor ale PTSD.

Simptomele includ retrăirea în minte a travaliului, evitarea discuţiilor despre eveniment, reacţii fizice (precum palpitaţii cardiace) atunci când se vorbeşte despre acesta, reticenţă la ideea de a avea şi alţi copii. Tulburarea poate induce teamă intensă şi un sentiment de neajutorare.

PTSD este definit drept rezultatul faptului de a suporta, a fi martor sau a se confrunta cu unul sau mai multe evenimente ce implică moartea sau pericolul morţii ori al unor vătămări grave, sau ameninţări la adresa integrităţii fizice a propriei persoane sau a altora.

Autorii studiului au intervievat, după naştere, un număr de 89 de femei (dintre care 80% născuseră fără să fi utilizat niciun mijloc de reducere a durerilor), publicând rezultatele observaţiilor lor în Israel Medical Association Journal.

Conform constatărilor, 3,4% dintre femei prezentau PTSD în forma completă, 7,8% în forma aproape completă, iar 25,9% au prezentat simptome semnificative timp de cel puţin o lună după naştere.

Cauzele acestei stări, conform declaraţiilor participantelor, au fost: durerea intensă, în primul rând, dar şi teama de complicaţii grave sau fatale pentru ele însele sau pentru copii. De asemenea, 4 din 5 femei au menţionat drept un aspect foarte stresant faptul de a sta dezbrăcate timp de ore în şir, în cursul travaliului.

Autorii studiului afirmă că aceste procente ridicate sugerează existenţa unui risc semnificativ pentru populaţia feminină şi au accentuat importanţa diagnosticării corecte şi a instituirii de timpuriu a unor măsuri adecvate.

În Marea Britanie, organizaţia Birth Trauma Association consideră că aproximtiv 10.000 de femei dezvoltă, după naştere, PTSD în forma completă şi alte 200.000 pot prezenta unele dintre simptomele tulburării.
Lucy Jolin, din partea organizaţiei, a avertizat că, dacă nu este tratată, această tulburare poate persista toată viaţa şi poate avea repercusiuni grave.

Cum au apărut animalele cu patru membre? Un peşte străvechi poartă răspunsul în gene

Sturionul cu spatulă (Polyodon spathula) este una dintre cele mai vechi specii de peşti de pe Terra, o adevărată „fosilă vie”. O echipă de cercetători americani susţine că sturionul cu spatulă poate explica procesele care au dus la evoluţia membrelor la animalele vertebrate, fenomen care le-a permis acestora să cucerească uscatul.

Conform unui studiu publicat în periodicul Genome Biology and Evolution, peştele în cauză şi-a duplicat întregul genom acum circa 42 milioane ani, adică şi-a dublat întregul set de gene din organism.

"Am descoperit că peştele cu spatulă şi-a duplicat genomul. Astfel a apărut material genetic excedentar, care adaugă un plus de complexitate studiilor comparative, ducând chiar la schimbarea modalităţilor după care interpretăm studiile asupra dezvoltării membrelor", susţine Karen Crow profesor asistent de biologie în cadrul Universităţii din San Francisco.

Pentru a studia felul în care au evoluat membrele umane, cercetătorii au comparat genele responsabile de dezvoltarea membrelor la şoareci cu genele responsabile de dezvoltarea înotătoarelor la sturionii cu spatulă. Cercetări anterioare asupra sturionilor cu spatulă au sugerat că aceşti peşti posedau înzestrarea genetică necesară dezvoltării membrelor cu mult înainte ca animalele tetrapode (cele cu patru membre) să apară pentru a evolua sub forma reptilelor, amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Karen Crow şi colegii săi au secvenţiat câteva regiuni cromozomale ale sturionului cu spatulă, regiuni care conţin 19 gene Hox. Genele Hox determină forma corpului şi dezvoltarea membrelor şi au devenit principalele elemente care au permis detectarea duplicării întregului genom.

Duplicarea întregului genom este descrisă de cercetători drept un "eveniment care a schimbat regulile jocului" în cadrul istoriei evoluţiei, eveniment care a dus în cele din urmă la apariţia unor noi specii. Acest fenomen apare atunci când o serie de circumstanţe neobişnuite coincid, rezultând astfel copii identice ale fiecărei gene.

Când se întâmplă asta, unul dintre scenariile care pot apărea este acela în care una din genele din pereche îşi păstrează funcţiile iniţiale, în timp ce cealaltă fie se pierde, fie dobândeşte o funcţie nouă. Se crede că două duplicări genetice importante au marcat evoluţia animalelor înainte de apariţia vertebratelor cu maxilare. Duplicarea genomului este un fenomen mai frecvent la plante decât la animale.

"Descoperirea noastră sugerează că duplicarea întregului genom nu este atât de rară în cadrul lumii animale, după cum se credea până în prezent", adaugă prof. Crow.

Cine ar fi crezut? Hienele pătate sunt foarte inteligente

Ne-am obişnuit să credem că hienele pătate sunt animale mai curând fioroase decât inteligente şi care, prin ferocitatea lor, reuşesc uneori să intimideze chiar şi leii. Însă un recent studiu de profil demonstrează că temutele carnivore pot demonstra un nivel de inteligenţă neaşteptat de mare.

Cercetătorii din cadrul Universităţii de Stat din Michigan au studiat în mediul lor natural, într-o rezervaţie din Kenya, hienele pătate (Crocuta crocuta) care se străduiau să deschidă o cutie din oţel, în care fuseseră puse anterior bucăţi de carne. Cutia putea fi deschisă doar prin acţionarea unei închizători tip zăvor, iar 9 din cele 62 de hiene care au investigat curioase cuşca au reuşit să o deschidă. Hienele care au rezolvat puzzle-ul deschiderii au testat anterior mai multe soluţii ineficiente, incluzând muşcarea, rostogolirea sau împingerea cuştii metalice.

Însă doar perseverenţa nu a fost suficientă. "În timp ce hienele care s-au plictisit repede aveau şanse mai mici să deschidă cutia, unele exemplare care au petrecut mai mult timp încercând păreau să se fi blocat în acelaşi model de comportament, încercând iar şi iar aceleaşi soluţii ineficiente", declară Sarah Benson-Amram, din cadrul departamentului de zoologie al Universităţii de Stat din Michigan.

Hienele sălbatice nu mai văzuseră o astfel de cutie metalică înainte de experiment, dar exemplarele care s-au apropiat curioase de obiectul străin au fost şi cele care au avut cele mai mari şanse să-l deschidă, comparativ cu hienele ezitante, situaţie care sugerează că asumarea de riscuri are anumite avantaje, după cum declară şi cercetătorii. Hienele pătate au creiere relativ mari şi în cadrul altor experimente au demonstrat că îi depăşesc pe cimpanzei când e vorba despre a coopera pentru rezolvarea unor probleme..

"Unul dintre beneficiile aduse de un creier mare constă în capacitatea de a gândi flexibil în faţa unei situaţii noi, alături de descoperirea rapidă a unor soluţii", susţine şi Kay Holekamp, zoolog şi co-autor al studiului.

Au daramat un sistem financiar si au saracit o lume intreaga. Cei 13 vinovati pentru declansarea crizei mondiale

De la debutul crizei financiare in SUA, in septembrie 2008, care s-a extins rapid la nivelul intregii lumi, au fost vehiculate multe nume raspunzatoare pentru dezastrul economic. Bancile, bancherii, politicienii, traderii de pe bursa si popoarele insele, care au consumat pe datorie, toti au avut partea lor de vina.

15 septembrie 2008 - Lehman Brothers era prima banca de investitii de pe Wall Street care dadea faliment, acesta reprezentand debutul crizei financiare mondiale.

Falimentul bancii americane a transformat criza creditelor ipotecare din SUA intr-o criza financiara globala, inghetand pietele de credit si aruncand economia mondiala in cea mai severa recesiune de dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.

 

Lehman Brothers avea active de 639 miliarde de dolari pe 15 septembrie 2008, cand a intrat in faliment, de sase ori mai mult decat orice alta companie americana care s-a prabusit de-a lungul istoriei.

 

In timp, specialistii au incercat sa gaseasca vinovatii. Cativa bancheri au fost anchetati si trimisi la inchisoare, confiscandu-li-se averile de miliarde pe care le facusera pe Wall Street.

 

Dar lista cu vinovati nu se incheie aici. Fosti politicieni, bancheri sau mari oameni de afaceri, cu totii au avut contributii mai putin inspirate in timpul recesiunii economice

1. Bill Clinton, fost presedinte al SUA

Planul curent al politicienilor de a preveni o alta criza financiara consta in protejarea bancilor cu credite neperformante. Acum 13 ani, acelasi lucru a fost facut de presedintele american Bill Clinton, prin anularea acordului Glass-Steagall. Miscarea lui Clinton, venita dupa un lobby puternic al bancherilor, a fost semnalul care a anuntat nasterea super puterilor bancare. Tot el a preluat abordarea presedintelui Carter, de a forta creditorii sa adopte o atitudine mai intelegatoare fata de cei care se aflau la inceput de drum si intampinau dificultati in a-si achita ratele.

 

2. Gordon Brown, fost premier al Marii Britanii

In ultimul sau discurs electoral, tinut chiar inainte de inceputul crizei financiare, Brown ridica in slavi bancherii pentru rolul acestora in aducerea noii “ere de aur” in Londra. Pentru a-i tenta sa lucreze in oras, a modificat taxele, scazandu-le in Londra mai mult decat in oricare alt oras. 

 

3. George W. Bush, fost presedinte al SUA

 

Scaderea economica a inceput in timpul mandatului presedintelui Bush. Nouriel Roubini, economistul care si-a castigat renumele de Dr. Doom pentru previzionarea crizei, il acuza pe Bush, spunand ca Obama “a preluat un dezastru”. Bush este intr-un exil politic autoimpus, bucurandu-se de o viata linistita in Texas, departe de luminile rampei. In vacanta prelungita, fostul presedinte a lansat si o carte, “Decision Points”, despre cele mai importante 14 decizii din cariera sa. Volumul a fost editat in 1,5 milioane de exemplare, performanta pentru care Bush a fost remunerat cu 7 milioane de dolari.

 

4. Alan Greenspan, presedinte al Rezervei Federale a SUA in perioada 1987-2006

 

Greenspan si-a ocupat functia la timp pentru a preveni o prabusire a pietei in contextul situatiei economice precare din anii ’87. A continuat sa guverneze si in perioada de prosperitate a anilor ’90 si tot el era la conducere si in timpul atentatelor de la 11 septembrie, oamenii numindu-l “Oracolul” sau “Maestrul”. Totusi, mentinerea unor dobanzi extrem de scazute, una dintre deciziile pentru care a devenit cunoscut, a incurajat oamenii sa se imprumute din ce in ce mai mult la banci, ajungand in cele din urma sa se ingroape singuri in datorii. 

 

Investitorul american Warren Buffett a avertizat ca acest tip de masuri reprezinta adevarate arme de distrugere in masa. Dupa demisia sa din 2006, Greenspan s-a alaturat grupului Pimco, cel mai mare investitor in bonduri din lume, ocupand momentan functia de consultant special. In ciuda noului job, isi gaseste insa timp sa critice actualul presedinte al Fed, pentru politicile sale monetare.

 

5. Kathleen Corbet, fost CEO la Standard & Poor’s

 

Agentiile de rating, dintre care Standard & Poor este cea mai mare, au acordat ratingul de triplu A unor credite ipotecare fara acoperire, lucru care s-a dovedit a fi extrem de daunator. Unul dintre analisti spunea chiar: “Sa speram ca vom fi bogati si pensionati pana la vremea cand acest castel din carti de joc se va prabusi”. Corbet si-a dat demisia in 2007, in urma unui val de critici si a ales sa investeasca in tehnologie, energie si, bineinteles, companii de consultanta financiara.

 

6. Maurice “Hank” Greenberg, fost director executiv al grupului de asigurari AIG

 

In timp ce AIG se chinuia sa supravietuiasca numeroaselor credite si datorii, peste 100 de directori ai companiei cheltuiau sute de mii de dolari pe sesiuni de golf si spa in California. “Ati auzit de ceva mai revoltator? Isi fac manichiura, pedichiura si tratamente faciale, in timp ce poporul american suporta nota de plata”, spunea la vremea respectivaElijah Cummings, membru al Congresului American.

 

7. Dick Fuld, director executiv Lehman Brothers

“Gorila de pe Wall Street”, asa cum era Fuld cunoscut, se face vinovat de amestecarea grupului Lehman in afacerea creditelor ipotecare. Lehman vandut creditele ipotecare neperformante investitorilor, ceea ce a dus la declansarea crizei financiare. Despre Fuld se spune ca ar fi strans pana la 500 de milioane de dolari din salarii si bonusuri, in timpul mandatului sau ca director executiv, desi acesta insista ca suma reala se ridica la “doar” 300 de milioane de dolari.

 

8. Lewis “Lew” Ranieri, “nasul” finantelor ipotecare

 

Ranieri si-a dorit sa fie bucatar italian, dar faptul ca suferea de astm l-a impiedicat sa lucreze in bucatarie, din cauza fumului. A ales astfel sa se reorienteze catre comert, lucrand pentru inceput la sortarea corespondentei la Salomon Brothers, pentru ca mai apoi sa devina un pionier al afacerilor ipotecare. In 1984, Ranieri se lauda ca biroul sau de credite aducea mai multi bani decat toate afacerile de pe Wall Street la un loc. Dar cand clientii au inceput sa ramana in urma cu platile, piata ipotecara a inregistrat un declin vertiginos si multe banci au fost nevoite sa-si inchida portile. Inr-un interviu acordat in 2009, Ranieri declara ca nu se simte vinovat pentru situatia creata, dand in schimb vina pe bancherii de pe Wall Street, pentru ca au pus eticheta de produse accesibile pe niste lucruri pe care oamenii nu si le puteau de fapt permite.

 

9. Stan O’Neal, fost sef la Merrill Lynch

 

O’Neal este doar o alta victima a setei pentru credite din anii 2000. Bank of America a readus la viata Merrill Lynch, la mai putin de un an de la demiterea lui. Acesta nu a plecat insa cu mana goala, biletul sau de iesire costand firma nu mai putin de 141,5 milioane de dolari.

 

10. Mervin King, guvernatorul Bancii Angliei

 

La inceputul mandatului sau, ratele dobanzilor inregistrau un minim istoric de 3,5%. Ambitia lui King a fost sa stabilizeze si sa calmeze lucrurile. Din pacate, planurile sale nu au reusit sa se materializeze. A reactionat cu intarziere la efectele crizei si initial a refuzat sa urmeze exemplul lui Greenspan si sa pompeze bani in sistem. King a declarat de curand ca aparitia crizei financiare a fost si rezultatul unor greseli majore facute de politicieni, nu doar a lacomiei bancherilor.

 

11. Christopher Dodd, fost presedinte in Comisiei bancare din Senatul american

 

Dodd e responsabil de relaxarea reglementarilor pentru bancile Fannie Mae si Freddie Mac, dupa ce primise de la acestia o finantare de 165.000 de dolari in campania electorala. “Ideea ca desfiintarea acestor institutii va rezolva problema, mi se pare o abordare prea simplista”, a declarat Dodd ca raspuns la acuzatiile de conflict de interese.

 

12. Geir Haarde, prim-ministru al Islandei intre 2006 si 2009

 

Haarde este singurul politician gasit vinovat de catre tribunal ca a ajutat la adancirea crizei economice. Acesta a fost acuzat ca nu a reactionat mai prompt in organizarea unor intalniri de cabinet si luarea unor masuri de urgenta. Haardea fost indepartat de la putere dupa ce trei dintre cele mai importante banci ale Islandei s-au prabusit, iar economia nationala a inregistrat si ea o cadere puternica. Guvernul a fost astfel fortat sa imprumute 10 miliarde de dolari pentru a stabiliza situatia. In timpul procesului, Haarde a declarat: “Nici unul dintre noi nu a realizat la momentul respectiv ca era ceva putred in sistemul bancar, asa cum este atat de clar acum”.

 

13. Poporul american

 

Nu in ultimul rand, obisnuinta americanilor de a se intinde mai mult decat le este plapuma, prin contractarea unor credite pe care ulterior nu le-au mai putut acoperi, a reprezentat un factor decisiv in destabilizarea economica.

ILUZIA OPTICA pe care nu intelegi la prima vedere. Cum trece acest rus printr-un colac in piscina

Patria clipurilor traznite, Rusia mai ofera trei clipuri cat se poate de asortate dintr-o lume pe cat de stricta din punct de vedere politic, pe atat de amuzanta la nivel personal.

Intai de toate, un baiat destul de durduliu ne prezinta colacul sau prin care abia ii trece capul. Apoi insa il arunca in piscina si sare aparent CU TOTUL prin el. Pe cat de bine e lucrata iluzia optica, pe atat de imposibila pare varianta de a fi reala.

Toti mai multi rusi incep sa se joace cu pericolul intr-o pasiune nebuna pentru adrenalina. O demonstreaza si acest tanar care face bungee-jumping in conditii extreme.



Si nu in ultimul rand, chiar daca nu e nimic amuzant in asta, o imagine spectaculoasa de pe autostrada de langa Sankt Petersburg unde o cisterna a luat foc.