Goats Yelling Like Humans

Hangover is Dangerous

Exercitii pentru gat

Drunk is when you feel sophisticated, but can't pronounce it

Cel mai amplu studiu efectuat asupra dietelor oferă o concluzie fermă asupra modului în care putem reduce riscul de probleme cardiace

Puteţi folosi liniştiţi ulei de măsline, de preferat peste peşte sau legume: unul dintre cele mai ample experimente ştiinţifice asupra dietei mediteraneene arată că acest stil de alimentaţie reduce riscul de a suferi de probleme la inimă, mai ales de atac cardiac, în rândul persoanelor în vârstă care prezintă un risc mare de a face infarct.

Studiul a fost efectuat în Spania de-a lungul a 5 ani, implicând 7.500 de persoane. Cei ce au respectat o dietă mediteraneană, cu mult ulei de măsline sau nuci, prezentau un risc cu 30% mai mic de a suferi de probleme cardiovasculare majore în comparaţie cu persoanele care fuseseră instruite să respecte o dietă săracă în grăsimi, dar care de fapt nu au redus foarte mult cantitatea de grăsimi din dietă. Alimentaţia mediteraneană include multe fructe, peşte, pui, fasole, sos de tomate, salate şi vin, produsele de patiserie fiind reduse la minimum.

  Dietele mediteraneene sunt considerate de mult timp drept sănătoase pentru inimă, însă aceste recomandări se bazează pe studii observaţionale, care nu pot demonstra definitiv acest lucru. Nouacercetare este mult mai convingătoare, deoarece oamenii studiaţi au respectat această dietă pentru timp îndelungat, fiind monitorizaţi îndeaproape. Doctorii au efectuat inclusiv teste de laborator pentru a verifica că dieta persoanelor includea ulei de măsline şi nuci, aşa cum recomandau specialiştii.

Multe dintre persoanele studiate luau medicamente pentru nivelul ridicat de colesterol şi pentru hipertensiune, iar cercetătorii nu au modificat aceste tratamente, a explicat unul dintre cercetători, doctorul Ramon Estruch de la Spitalul Clinic din Barcelona.

Totuşi, cercetătorii afirmă că dieta este primul pas pentru prevenirea problemelor de inimă. „Credem că dieta este mai bună decât un medicament”, pentru că nu are efecte secundare, spune Estruch. „Dieta funcţionează”, subliniază cercetătorul.

Rezultatele au fost publicate în New England Journal of Medicine.

Participanţii nu au avut de respectat meniuri rigide şi nici nu au fost nevoiţi să numere caloriile, căci scopul studiului nu era scăderea în greutate. De aceea dietele au fost foarte uşor de respectat, doar 7% dintre participanţi renunţând în primii doi ani. În grupul de control, cu diete reduse în grăsimi, numărul persoanelor care au renunţat la dietă a fost de două ori mai mare.

Cercetătorii au furnizat nucile şi uleiul de măsline, astfel că pe participanţi nu i-a costat nimic să folosească aceste ingrediente costisitoare. Tipul de ulei ar putea să fie important -- în cadrul acestui studiu a fost folosit uleiul de măsline extra-virgin, care este foarte puţin procesat şi mai bogat decât uleiul de măsline obişnuit în substanţele benefice identificate în alte studii.

Studiul a fost efectuat asupra persoanelor cu vârste cuprinse între 55 şi 80 de ani, jumătate dintre acestea fiind femei. Niciunul dintre participanţi nu suferea de probleme cardiace la începutul studiului, dar prezentau un risc sporit din cauza altor probleme de sănătate: jumătate dintre participanţi sufereau de diabet, iar majoritatea erau supraponderali şi aveau un nivel ridicat al colesterolului şi al tensiunii arteriale.

Participanţii au fost distribuiţi într-unul din trei grupuri: două grupuri au respectat o dietă mediteraneană suplimentată fie cu ulei de măsline extra-virgin (4 linguri pe zi), fie cu nuci, alune şi migdale (un pumn pe zi). Persoanelor din cel de-al treilea grup li s-a cerut să consume o dietă fără grăsimi, dar bogată în pâine, cartofi, paste, orez, fructe, legume şi peşte şi fără produse de patiserie, nuci, uleiuri şi carne roşie.

Cercetătorii independenţi care monitorizau acest studiu au încetat cercetarea după cinci ani, după ce au observat că cele două grupuri care respectau dieta mediteraneană aveau mult mai puţine probleme.

Doctorii urmăreau un indice compus din numărul de atacuri de inimă, atacuri cerebrale şi decese provocate de probleme de inimă. În grupul mediteranean cu ulei de măsline au fost înregistrate 96 de cazuri, în cel mediteranean cu nuci 83 de cazuri, iar în cel cu grăsimi reduse 109 cazuri.

  Privind individual, infarctul cerebral era singura problemă în care dieta ducea la schimbări majore. Dieta nu influenţa rata deceselor.

Dieta mediteraneană s-a dovedit a fi mai bună pentru sănătate, deşi cei care o urmau consumau cu 200 de calorii mai mult decât persoanele din grupul cu grăsimi reduse. Cercetătorii studiează acum modul în care fiecare dintre diete a afectat creşterea în greutate şi indicele de masă corporală.

Agenţia de studii asupra sănătăţii din Spania, finanţată de guvern, a fost iniţiatoarea şi finanţatoarea acestui studiu, iar alimentele au fost furnizate de producători din Spania şi din California.

Rachel Johnson, profesor la Universitatea din Vermont şi coordonatorul comitetului de nutriţie din cadrul American Heart Association, afirmă că cercetarea este foarte convingătoare, deoarece cercetătorii au efectuat teste de laborator pentru a verifica dacă participanţii au consumat ulei de măsline şi nuci şi pentru că au urmărit numărul de atacuri cerebrale, atacuri cardiace şi decese, nu doar modificările factorilor de risc precum nivelul ridicat al colesterolului.

„Este un studiu important”, a concluzionat cercetătoarea.

  De asemenea, doctorul George Bray de la Pennington Biomedical Research Center afirmă că este „cel mai bun şi unul dintre cele mai ample studii asupra dietei efectuate vreodată. Datele sunt suficient de convingătoare pentru a mă convinge să-mi schimb stilul alimentar pentru a fi mai aproape de dieta mediteraneană”.

Filmare în premieră: liliacul-vampir atacă puii de pinguin

O echipă BBC a surprins pe peliculă - şi a inclus într-un documentar - o secvenţă inedită: un liliac-vampir hrănindu-se cu sângele unor pui de pinguini Humboldt, într-o grotă din apropierea deşertului Atacama, din sudul statului Peru.

În ciuda unor informaţii anecdotice despre atacul liliecilor-vampiri asupra pinguinilor, acest comportament nu fusese niciodată înregistrat pe film.

Realizatorii BBC au reuşit să filmeze o secvenţă extrem de interesantă, care face parte dintr-un documentar al BBC One, intitulat Penguins: Spy in the huddle.

Pinguinii filmaţi aparţin speciei Spheniscus humboldti (pinguinul Humboldt sau pinguinul peruan), care cuibăreşte pe coastele Americii de Sud.

  Liliacul-vampir este o specie sud-americană care se hrăneşte cu sângele unor mamifere şi păsări, atacând şi oamenii. Atacurile sale sunt silenţioase şi au loc noaptea, când victimele dorm. Produce pagube fermierilor, deoarece pierderile repetate de sânge slăbesc animalele, şi este considerat periculos pentru că poate transmite, prin muşcătura sa, virusul rabiei (turbării).

În sălbăticie, liliacul-vampir atacă diverse specii de păsări şi mamifere, iar secvenţele filmate de operatorii BBC arată că şi puii de pinguin se numără printre victimele sale.

Deşi cercetătorii locali observaseră urme de muşcături pe picioarele pinguinilor, nimeni nu putea spune cu precizie ce ce se întâmplase, deoarece nimeni nu văzuse vreodată liliacul-vampir atacând pinguinii.

Atacul a fost filmat într-una dintre peşterile întunecate în care se adăpostesc pinguinii în aceste ţinuturi, filmarea fiind realizată cu o cameră cu infraroşu.

Operatorii au observat că puii de pinguin deveniseră agitaţi şi reacţionau ciudat la ceva care se mişca pe solul peşterii. Filmarea în infraroşu a dezvăluit, după ore de aşteptare, că printre pinguini se deplasa un liliac-vampir, care încerca să muşte păsările de picioare. 

Secvenţa inedită poate fi vizionată AICI.

Liliecii-vampir nu se pot hrăni cu uşurinţă pe seama pinguinilor adulţi, deoarece aceştia sunt mai vigilenţi, aşa că îşi îndreaptă atenţia spre pui, care sunt mai puţin experimentaţi şi mai puţin bănuitori.

  Documentarul urmăreşte viaţa mai multor specii de pinguini, cu ajutorul imaginilor filmate cu tehnici neobişnuite, inclusiv camere „deghizate” în bolovani sau ataşate de pinguini.

Animalele fac bijuterii din aur şi pietre preţioase

 Larvele de trichoptere îşi construiesc propriile case din materialele pe care le găsesc prin jurul lor. De parcă nu ar fi fost de ajuns că aceste mici creaturi realizează o muncă de arhitecţi, un artist francez a decis să le transforme în adevăraţi bijutieri.

Larvele de trichoptere, care trăiesc în mediul acvatic, îşi construiesc singure un fel de „sarcofage” din nisip, scoici şi pietricele din albiile râurilor. Operele lor de artă sunt construite din aceste materiale din cauză că animalele trăiesc în apropierea iazurilor, căci altfel, micile creaturi se adaptează utilizând aproape orice fel de material pentru casele lor.

  Profitând de această ocazie, artistul francez Hubert Duprat i-a transformat pe carabeţi (căci aşa se numesc larvele de trichoptere) în adevăraţi aritecţi-bijutieri moderni. Mai exact, el le-a pus la dispoziţie, în loc de nisip şi scoici, aur, perle şi pietre preţioase, permiţându-le să îşi creeze case-bijuterii. 

Mai jos puteţi afla mai multe despre colaborarea dintre Dupratşi carabeţi şi despre operele de artă create de ei.