Luceafarul - Mihai Eminescu

A fost odata ca-n povesti,

A fost ca niciodata,

Din rude mari imparatesti,

O prea frumoasa fata.

Si era una la părinti

Si mindra-n toate cele, 

Cum e Fecioara intre sfinti

Si luna intre stele.

Din umbra falnicelor bolti

Ea pasul si-l indreapta

Linga fereastra, unde-n colt

Luceafarul asteapta.

Privea în zare cum pe mari

Rasare si straluce,

Pe miscatoarele carari

Corabii negre duce.

Il vede azi, il vede mini,

Astfel dorinta-i gata;

El iar, privind de saptamini,

Ii cade draga fata.

Cum ea pe coate-si razima

Visind ale ei timple

De dorul lui si inima

Si sufletu-i se imple.

Si cât de viu s-aprinde el

In orisicare sara,

Spre umbra negrului castel

Când ea o să-i apara.

*

Si pas cu pas pe urma ei

Aluneca-n odaie,

Tesind cu recile-i scântei

O mreaja de vapaie.

Si când în pat se-ntinde drept

Copila să se culce,

I-atinge miinile pe piept,

I-nchide geana dulce;

Si din oglinda luminis

Pe trupu-i se revarsa,

Pe ochii mari, batind inchisi

Pe fata ei intoarsa.

Ea il privea cu un suris,

El tremura-n oglinda,

Căci o urma adânc în vis

De suflet să se prinda.

Iar ea vorbind cu el în somn,

Oftind din greu suspina:

- "O, dulce-al noptii mele domn,

De ce nu vii tu? Vina!

Cobori în jos, luceafar blind,

Alunecind pe-o raza,

Patrunde-n casa si în gând

Si viata-mi lumineaza!"

El asculta tremurator, 

Se aprindea mai tare

Si s-arunca fulgerator,

Se cufunda în mare;

Si apa unde-au fost cazut

In cercuri se roteste,

Si din adânc necunoscut

Un mândru tinar creste.

Usor el trece ca pe prag

Pe marginea ferestrei

Si tine-n mâna un toiag

Incununat cu trestii.

Parea un tinar voievod

Cu par de aur moale,

Un vinat giulgi se-ncheie nod

Pe umerele goale.

Iar umbra fetei stravezii

E alba ca de ceara -

Un mort frumos cu ochii vii

Ce scânteie-n afara.

- "Din sfera mea venii cu greu

Ca să-ti urmez chemarea,

Iar cerul este tatal meu

Si muma-mea e marea.

Ca în camara ta să vin,

Să te privesc de-aproape, 

Am coborit cu-al meu senin 

Si m-am născut din ape.

O, vin'! odorul meu nespus,

Si lumea ta o lasa;

Eu sunt luceafarul de sus,

Iar tu să-mi fii mireasa.

Colo-n palate de margean

Te-oi duce veacuri multe,

Si toata lumea-n ocean

De tine o s-asculte."

- "O, esti frumos, cum numa-n vis

Un inger se arata,

Dara pe calea ce-ai deschis

N-oi merge niciodata;

Strain la vorba si la port,

Lucesti fără de viata,

Căci eu sunt vie, tu esti mort,

Si ochiul tau mă-ngheata."

*

Trecu o zi, trecura trei

Si iarasi, noaptea, vine

Luceafarul deasupra ei

Cu razele-i senine.

Ea trebui de el în somn

Aminte să-si aduca 

Si dor de-al valurilor domn

De inim-o apuca:

- "Cobori în jos, luceafar blind,

Alunecind pe-o raza, 

Patrunde-n casa si în gând

Si viata-mi lumineaza!"

Cum el din cer o auzi,

Se stinse cu durere,

Iar ceru-ncepe a roti

In locul unde piere;

In aer rumene vapai

Se-ntind pe lumea-ntreaga, 

Si din a chaosului vai

Un mândru chip se-ncheaga;

Pe negre vitele-i de par 

Coroana-i arde pare,

Venea plutind în adevar

Scaldat în foc de soare.

Din negru giulgi se desfasor

Marmoreele brate,

El vine trist si ginditor

Si palid e la fata;

Dar ochii mari si minunati

Lucesc adânc himeric,

Ca doua patimi fără sat

Si pline de-ntuneric.

- "Din sfera mea venii cu greu

Ca să te-ascult s-acuma,

Si soarele e tatal meu, 

Iar noaptea-mi este muma;

O, vin', odorul meu nespus, 

Si lumea ta o lasa;

Eu sunt luceafarul de sus,

Iar tu să-mi fii mireasa.

O, vin', în parul tau balai

S-anin cununi de stele, 

Pe-a mele ceruri să rasai

Mai mindra decât ele."

- "O, esti frumos cum numa-n vis

Un demon se arata,

Dara pe calea ce-ai deschis

N-oi merge niciodata!

Mă dor de crudul tau amor 

A pieptului meu coarde,

Si ochii mari si grei mă dor,

Privirea ta mă arde."

- "Dar cum ai vrea să mă cobor?

Au nu-ntelegi tu oare, 

Cum ca eu sunt nemuritor, 

Si tu esti muritoare?"

- "Nu caut vorbe pe ales, 

Nici stiu cum as incepe - 

Desi vorbesti pe inteles,

Eu nu te pot pricepe;

Dar daca vrei cu crezamint

Să te-ndragesc pe tine, 

Tu te coboara pe pământ,

Fii muritor ca mine."

- "Tu-mi cei chiar nemurirea mea

In schimb pe-o sarutare,

Dar voi să stii asemenea

Cât te iubesc de tare;

Da, mă voi naste din pacat,

Primind o alta lege;

Cu vecinicia sunt legat,

Ci voi să mă dezlege."

Si se tot duce... S-a tot dus.

De dragu-unei copile,

S-a rupt din locul lui de sus,

Pierind mai multe zile.

*

In vremea asta Catalin,

Viclean copil de casa,

Ce imple cupele cu vin

Mesenilor la masa,

Un paj ce poarta pas cu pas

A-mparatesii rochii,

Baiat din flori si de pripas,

Dar indraznet cu ochii,

Cu obrajei ca doi bujori

De rumeni, bata-i vina,

Se furiseaza pinditor

Privind la Catalina.

Dar ce frumoasa se facu

Si mindra, arz-o focul;

Ei Catalin, acu-i acu

Ca să-ti incerci norocul.

Si-n treacat o cuprinse lin

Intr-un ungher degraba.

- "Da' ce vrei, mari Catalin?

Ia du-t' de-ti vei de treaba."

- "Ce voi? As vrea să nu mai stai

Pe ginduri totdeuna,

Să rizi mai bine si să-mi dai

O gura, numai una."

- "Dar nici nu stiu macar ce-mi ceri,

Da-mi pace, fugi departe -

O, de luceafarul din cer

M-a prins un dor de moarte."

- "Daca nu stii, ti-as arata

Din bob în bob amorul,

Ci numai nu te minia,

Ci stai cu binisorul.

Cum vinatoru-ntinde-n cring

La pasarele latul,

Când ti-oi intinde bratul sting

Să mă cuprinzi cu bratul;

Si ochii tai nemiscatori

Sub ochii mei ramiie...

De te inalt de subtiori

Te-nalta din calciie;

Când fata mea se pleaca-n jos,

In sus ramii cu fata,

Să ne privim nesatios

Si dulce toata viata;

Si ca să-ti fie pe deplin

Iubirea cunoscuta,

Când sarutindu-te mă-nclin,

Tu iarasi mă saruta."

Ea-l asculta pe copilas

Uimita si distrasa,

Si rusinos si dragalas,

Mai nu vrea, mai se lasa,

Si-i zise-ncet: - "Inca de mic

Te cunosteam pe tine,

Si guraliv si de nimic,

Te-ai potrivi cu mine...

Dar un luceafar, răsărit

Din linistea uitarii,

Da orizon nemarginit

Singuratatii marii;

Si tainic genele le plec,

Căci mi le imple plinsul

Când ale apei valuri trec

Calatorind spre dinsul;

Luceste c-un amor nespus,

Durerea să-mi alunge,

Dar se inalta tot mai sus,

Ca să nu-l pot ajunge.

Patrunde trist cu raze reci

Din lumea ce-l desparte...

In veci il voi iubi si-n veci

Va raminea departe...

De-aceea zilele îmi sunt

Pustii ca niste stepe,

Dar noptile-s de-un farmec sfânt

Ce-l nu mai pot pricepe."

- "Tu esti copila, asta e...

Hai s-om fugi în lume,

Doar ni s-or pierde urmele

Si nu ne-or sti de nume.

Căci amindoi vom fi cuminti,

Vom fi voiosi si teferi,

Vei pierde dorul de părinti

Si visul de luceferi."

*

Porni luceafarul. Cresteau

In cer a lui aripe,

Si cai de mii de ani treceau

In tot atitea clipe.

Un cer de stele dedesupt,

Deasupra-i cer de stele -

Parea un fulger nentrerupt

Ratacitor prin ele.

Si din a chaosului vai,

Jur imprejur de sine,

Vedea, ca-n ziua cea dentii,

Cum izvorau lumine;

Cum izvorind il inconjor

Ca niste mari, de-a-notul...

El zboara, gând purtat de dor,

Pin' piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,

Nici ochi spre a cunoaste,

Si vremea-ncearca în zadar

Din goluri a se naste.

Nu e nimic si totusi e

O sete care-l soarbe,

E un adânc asemene

Uitarii celei oarbe.

- "De greul negrei vecinicii,

Parinte, mă dezleaga

Si laudat pe veci să fii

Pe-a lumii scara-ntreaga;

O, cere-mi, Doamne, orice pret,

Dar da-mi o alta soarte,

Căci tu izvor esti de vieti

Si datator de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimb

Si focul din privire,

Si pentru toate da-mi în schimb

O ora de iubire...

Din chaos, Doamne,-am aparut

Si m-as intoarce-n chaos...

Si din repaos m-am născut.

Mi-e sete de repaos."

- "Hyperion, ce din genuni

Rasai c-o-ntreaga lume,

Nu cere semne si minuni

Care n-au chip si nume;

Tu vrei un om să te socoti,

Cu ei să te asameni?

Dar piara oamenii cu toti,

S-ar naste iarasi oameni.

Ei numai doar dureaza-n vint

Deserte idealuri -

Când valuri afla un mormânt,

Rasar în urma valuri;

Ei doar au stele cu noroc

Si prigoniri de soarte,

Noi nu avem nici timp, nici loc,

Si nu cunoastem moarte.

Din sinul vecinicului ieri

Traieste azi ce moare,

Un soare de s-ar stinge-n cer

S-aprinde iarasi soare;

Parind pe veci a rasari,

Din urma moartea-l paste,

Căci toti se nasc spre a muri

Si mor spre a se naste.

Iar tu, Hyperion, ramii

Oriunde ai apune...

Cere-mi cuvintul meu dentii -

Să-ti dau intelepciune?

Vrei să dau glas acelei guri,

Ca dup-a ei cântare

Să se ia muntii cu paduri

Si insulele-n mare?

Vrei poate-n fapta să arati

Dreptate si tarie?

Ti-as da pamintul în bucati

Să-l faci imparatie.

Iti dau catarg lângă catarg,

Ostiri spre a strabate

Pamintu-n lung si marea-n larg,

Dar moartea nu se poate...

Si pentru cine vrei să mori?

Intoarce-te, te-ndreapta

Spre-acel pământ ratacitor

Si vezi ce te asteapta."

*

In locul lui menit din cer

Hyperion se-ntoarse

Si, ca si-n ziua cea de ieri,

Lumina si-o revarsa.

Căci este sara-n asfintit

Si noaptea o să-nceapa;

Rasare luna linistit

Si tremurind din apa.

Si imple cu-ale ei scântei

Cararile din cringuri.

Sub sirul lung de mindri tei

Sedeau doi tineri singuri:

- "O, lasa-mi capul meu pe sin,

Iubito, să se culce

Sub raza ochiului senin

Si negrait de dulce;

Cu farmecul luminii reci

Gindirile strabate-mi,

Revarsa liniste de veci

Pe noaptea mea de patimi.

Si de asupra mea ramii

Durerea mea de-o curma,

Căci esti iubirea mea dentii

Si visul meu din urma."

Hyperion vedea de sus

Uimirea-n a lor fata;

Abia un brat pe git i-a pus

Si ea l-a prins în brate...

Miroase florile-argintii

Si cad, o dulce ploaie,

Pe crestetele-a doi copii

Cu plete lungi, balaie.

Ea, imbatata de amor,

Ridica ochii. Vede

Luceafarul. Si-ncetisor

Dorintele-i increde:

- "Cobori în jos, luceafar blind,

Alunecind pe-o raza,

Patrunde-n codru si în gând,

Norocu-mi lumineaza!"

El tremura ca alte dati

In codri si pe dealuri,

Calauzind singuratati

De miscatoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut

In mari din tot inaltul:

- "Ce-ti pasa tie, chip de lut,

Dac-oi fi eu sau altul?

Traind în cercul vostru strimt

Norocul va petrece,

Ci eu în lumea mea mă simt

Nemuritor si rece."

Half-Life 2: Episode Two

Half-Life 2: Episode Two este al doilea capitol din seria jocului first person shooter Half-Life 2. A fost publicat și dezvoltat de către Valve Corporation și lansat pe 10 octombrie, 2007.

Subiect

Jocul continuă povestea din Episode One, urmărind drumul lui Gordon Freeman și a lui Alyx către White Forest, o bază de rezistență Lambda. Este dezvăluit că Organizația Combine au folosit distrugerea Citadelei pentru a deschide un portal. Prin această poartă Combine speră să-și trimită armata pentru a invada.

În drum spre White Forest, Alyx este rănită grav, iar împreună cu Gordon, este dusă de către un grup de vortigaunts într-o bază de resistență subterană. În acest timp, Gordon este contactat de către G-Man care îi amintește de importanța sa și o instruiește subconștient pe Alyx să îi spună lui Eli că trebuie să se pregătească pentru "consecințe neprevăzute". Ajunși în bază, cei doi se întâlnesc cu doctorul Kleiner, Eli Vance și Dog. Cei din White Forest plănuiesc să folosească o rachetă împreună cu satelitul lansat în Half-Life pentru a închide poarta. După ce racheta este lansată cu succes, Gordon, Alyx și Eli se îndreaptă către un hangar pentru a urca la bordul unui elicopter. Însă ei sunt atacați și reținuți de doi Advisori. Alyx și Gordon sunt astfel forțați să vadă cum unul dintre Advisor îl ucide pe Eli. Însă înainte de a fi omorâți la rândul lor, Dog apare și îi fugărește pe inamicii rămași. Jocul se încheie cu Alyx plângând moartea tatălui.

Gameplay

Ca și în jocurile precedente, Episode Two îl are în centru pe Gordon Freeman, acesta fiind controlat de către jucător. Protagonistul este dirijat printr-un set de nivele liniare, luptându-se cu trupele organizației Combine și creaturi extraterestre. Spre deosebire de predecesorul său, Episode Two conține mai multe puzzle-uri de rezolvat, printre care un pod avariat ce trebuie balansat.

Half-Life 2: Episode One

Half-Life 2: Episode One este primul capitol din trilogia episoadelor pentru jocul first person shooter Half-Life 2. A fost publicat și dezvoltat de către Valve Corporation și lansat pe 1 iunie, 2006.

Acțiunea jocului are loc imediat după evenimentele din Half-Life 2 și se desfășoară în orașul City 17.

Episode One începe imediat după explozia reactorului ce a avut loc în jocul precedent. Alyx Vance, însoțitoarea protagonistului, este salvată de câțiva Vortigaunts, însă Gordon Freeman este lăsat sub rămășițele Citadelei. Eroul este la scurt timp salvat de către aceasta, și află de la Eli Vance și Isaac Kleiner că nucleul Citadelei este în pericol de explozie. Kleiner susține că explozia ar putea distruge întregul oraș, și sigurul mod de a supraviețui este de a încetini progresia nucleului.

Gordon și Alyx decid să intre din nou în Citadelă și să stabilizeze nucleul. Însă ei află că cei din Combine doresc să trimită un mesaj către sediu, iar aceștia ar accelera explozia și implicit distrugerea Citadelei. Alyx face o copie a mesajului, fapt ce îi determina pe Combine să îi urmărească pe cei doi.

Alyx și Gordon află că cetățenii din City 17 încearcă să evacueze orașul însă au nevoie de ajutor. Împreună cu Barney Calhoun, cei doi reușesc să îi evacueze, apoi decid să fugă din oraș la bordul unui tren. Însă, explozia nucleului trimite un șoc puternic, iar trenul lor este deraiat. Soarta personajelor este dezvăluită în Half-Life 2: Episode Two.

Half-Life 2

Half-Life 2 este un joc pentru PC (fiind transferat si pe consola Xbox, apoi pe consola Xbox 360 in pachetul "The Orange Box") de tip First-Person Shooter. Este continuarea lui Half-Life. A fost creat de către Valve Software și a fost lansat pe 16 noiembrie, 2004, în urma unui ciclu de dezvoltare de 5 ani, timp în care codul sursă al jocului a fost pus ilegal pe internet de către un hacker. Jocul a stârnit reacții aproape toate pozitive, câștigând peste 35 de premii „Jocul Anului” în 2004.

Jocurile din seria „Half-Life”, inclusiv Counter-Strike și Day Of Defeat, au vândut peste 15 milioane de copii.

Povestea

Acțiunea se petrece la 20 de ani de la incidentul Black Mesa, în care, în urma unei cascade de rezonanță, au apărut extratereștri de diferite rase, care au ucis aproape toți oamenii de știință și securitatea din facilitatea de cercetare Black Mesa. Printre supraviețuitori se numără și Dr. Gordon Freeman, care se luptă cu hoarde de extratereștri și soldați guvernamentali trimiși să mușamalizeze incidentul, până la urmă ajungând pe planeta extratereștrilor, Xen, unde îl ucide pe liderul lor, Nihilanth.Apoi, Gordon este capturat de către misteriosul G-Man. Acesta îi oferă lui Gordon o slujbă. Se pare că Gordon o acceptă, și este pus de către G-Man într-o stare de hibernare într-un tub, unde nu îmbătrânește. El este tinut la Aperture Science, intr-un loc intalnit apoi de Chell.

Half-Life 2 începe cu G-Man vorbindu-i lui Gordon, ca într-un vis. Apoi, el se trezește într-un tren, în drum spre „Orașul 17”. Acolo, Gordon descoperă că Pământul a fost luat în stăpânire de către o forță extraterestră mult superioară celor de pe Xen, „Imperiul Combine”. Prin oraș, Gordon vede oameni abuzați de către „Combine”, sau mai exact, Metropolice, poliția orașului est-european, 17. Aceștia sunt înarmați cu bastoane electrice, și par umani, fiind doar securitatea orașului, nu extratereștrii propriu-ziși.

Până la urmă, Gordon se întâlnește cu Alyx Vance, care îl duce în laboratorul secret al Doctorui Kleiner, fost cercetător la Black Mesa. Acolo îl întâlnește și pe Barney. Doctorul a lucrat la un aparat de teleportare, care trebuie să-l trimită pe Gordon la Black Mesa East, marele laborator al lui Eli Vance, de asemeni fost cercetător la Black Mesa. Din păcate, aparatul se strică, iar Gordon este obligat să meargă până acolo pe jos.

Gordon încearcă să scape, cu Metropolice-ul pe urmele lui. În cele din urmă, reușește să scape prin canalizarea orașului. Acolo, el este întâlnit de alți locuitori ai orașului, care pun la cale o revoltă împotriva „Imperiului”. Aceștia îi oferă o barcă cu motor modificată. Cu aceasta pleacă spre Black Mesa East într-o parte nelocuită a orașului, care are multe zone cu apă, pe care Gordon trece. Acolo, el întâlnește baze ale unor rebeli, dar și ale „Combine”, printre care și un baraj, pe care Gordon îl oprește, după uciderea multor politiști, care controlau acel baraj.

După aceea, găsește Black Mesa East și îl întâlnește pe Eli Vance. Fiica sa, Alyx, îi prezintă lui Gordon Gravity Gun-ul, care poate ține obiecte în aer, precum și să le arunce în orice direcție. De asemeni, îl întâlnește pe Dog, câinele robotic gigant al lui Alyx. Gordon este forțat să plece spre Nova Prospekt, o bază foarte importantă a „Imperiului Combine”, în urma unui atac al acestora la Black Mesa East. Pe drum, el trebuie să treacă prin orașul părăsit, Ravenholm, care a rămas plin de zombie, în urma unor atacuri cu rachete pline de headcrab-i asupra locuitorilor. Singurul supraviețuitor este părintele Grigori, preotul orașului, care a pus multe capcane prin oraș. În cele din urmă, Grigori îl escortează pe Gordon afară din oraș, printr-un cimitir.

Gordon ajunge într-o mină, de asemeni plină de zombie. Până la urmă, iese din ea și descoperă o altă bază a rebelilor, situată într-o gară, care a fost atacată de „Combine”. Gordon reușește să-i ucidă pe soldați, și este trimis pe coasta Orașului 17, a cărei apă a fost în majoritate secată de către „Combine”, în scopul de a distruge resursele Pământului.

Gordon provoacă și mai multe daune „Imperiului”, distrugându-le numeroase baze, aeronave și unități de sol, având o mașină de nisip, modificată, cu un Gauss Gun pus pe aceasta. Îl întâlnește pe Odessa Cubbage, un foarte important lider al rebelilor, la baza acestuia de pe coastă. Acesta îi da lui Gordon un lansator de rachete, care îi este foarte util împotriva „Combine”. După un timp, Gordon întâlnește un Antlion Guard, o versiune mai mare și mai puternică a gângăniilor de nisip, Antlion, care au fost pe urmele lui Gordon pe toată coasta. În urma distrugerii acelui Antlion Guard, reușește să-i ia pheropod-urile, niste organe obtinute din corpul antlion guard-ului care sunt foarte utile în a păcăli antlionii că Gordon este liderul lor.

Gordon ajunge la Nova Prospekt, cu mult ajutor de la Antlioni. Înăuntru, Gordon vede că Nova Prospekt a fost atacat de antlioni înainte ca el să ajungă acolo, aceștia ucigând o mare parte din soldații „Imperiului” de acolo. De asemeni, el observă că acolo mulți cetățeni ai Orașului 17 sunt transformați fie în soldați ai „Imperiului Combine”, fie în Stalker-i, lucrători. În aceste procese, mintea lor este înlocuită cu obiectivul de a distruge umanitatea.

Gordon, în urma masacrării soldaților de la Nova Prospekt, o întâlnește pe Alyx Vance, care îl conduce la tatăl ei, care a fost capturat de către „Combine”. Ei descopera ca Dr. Judith Mossman de la Black Mesa East i-a trădat, și l-a înmânat pe Dr. Vance „Imperiului”, în scopul de a obține date importante de la acesta. Mossman reușește să se teleporteze împreuna cu Vance la Citadelă, cea mai importantă bază de prelucrare a tehnologiei si tot odata cartierul general de pe planeta Pamant al „Imperiului Combine”, unde de asemeni locuiește Dr. Breen, cel care a făcut o înțelegere cu aceștia să nu distrugă omenirea, în schimbul punerii ca sclavi a acestora. Alyx și Gordon sunt nevoiți să se teleporteze în laboratorul lui Dr. Kleiner.

O dată ajunși acolo, își dau seama că au folosit un aparat de teleportare „încet”, care le-a cauzat să ajungă acolo o săptămână mai târziu. Kleiner le spune că a început „The Uprising”, marea revoltă a cetățenilor Orașului 17. De acum, scopul lui Gordon este să ajungă în Citadelă pentru a-l asasina pe Dr. Breen și pentru a distruge întreaga Citadelă. Gordon merge prin oraș, care a suferit multe schimbări, acesta devenind un adevărat câmp de luptă, unde forțe terestre și Strideri au fost puși să extermine toți rebelii. Gordon luptă împreună cu Barney și cu rebelii, cauzând distrugeri infernale „Imperiului Combine”, exterminând o mare parte din Strideri și din soldații acestuia.

O dată ajuns în Citadelă, sub pământ, Gordon trebuie să-și croiască drum printre sutele de unități ale „Imperiului”, până la Dr. Breen și la reactorul Citadelei, pe care trebuie să-l distrugă. Gordon reușește să găsească o capsulă de prizonieri care îl trimite până la ultimul etaj al Citadelei, chiar la Dr. Breen, fiind ulterior capturat de acesta.

Acolo, se pare că Dr. Mossman de fapt s-a infiltrat în Citadelă, drept un susținător al „Combine”. Aceasta îi eliberează pe Gordon, Alyx și Eli, iar Dr. Breen scapă. Ulterior, Gordon își dă seama că Dr. Breen vrea să scape printr-un glob, care îl protejează de orice atac, și care este menit să-l transporte pe altă planetă. Cu soldații „Combine” pe urmele sale, Gordon reușește să distrugă reactorul Citadelei, împreună cu globul Doctorului Breen, care, se pare că scapă în gol, probabil murind.

Dintr-o dată, timpul se oprește, și apare din nou G-Man, care îl ia iar pe Gordon, și, se pare, ca il salveaza de la explozie si astfel incepe half life 2 episodul 1

Capitolele Jocului

1.Point Insertion

2.A Red Letter Day

3.Route Kanal

4.Water Hazard

5.Black Mesa East

6.We don't go to Ravenholm...

7.Highway 17

8.Sandtraps

9.Nova Prospekt

10.Entanglement

11.Anticitizen One

12.Follow Freeman!

13.Our Benefactors

14.Dark Energy

15.Credite

Personajele Jocului

Gordon Freeman este protagonistul jocului, un om de știință, care a supraviețuit unor pericole nemaîntâlnite la Black Mesa. Acum, el trebuie să-și forțeze soarta din nou, de data asta pentru a elibera cetățenii Orașului 17 din sclavia impusă de „Combine". Cetățenii îl vad pe Freeman ca pe un mesia. Din capitolul 10, Freeman este inamicul #1 al "Combine".Este ca un diavol pentru cartel

Alyx Vance este partenera lui Gordon, fiica Docturului Vance, fost cercetător la Black Mesa. Alyx îl va ajuta de-a lungul jocului în momente grele, în scopul de a salva Orașul 17 de la moarte sigură.

Dr. Breen este cel care a făcut pace între „Combine” și omenire, în urma Războiului De 7 Ore, încheind un tratat de pace cu „Combine”, în schimbul sclaviei omenirii. Breen este inamicul principal al lui Gordon, și un colaborator al „Imperiului”, care locuiește la ultimul etaj al Citadelei.

Barney este un fost ofiter de securitate de la Black Mesa, care acum este unul dintre cei mai mari lideri ai rebelilor în Orașul 17, conducând revolta împotriva „Imperiului”. Barney va lupta alături de Gordon în timpul revoltei.

Eli Vance este un fost cercetător de la Black Mesa. El a scăpat de acolo fără un picior, pierdut în urma atacului unui Bullsquid. Acum, el este creatorul Black Mesa East, loc în care rebelii își concentrează forțele și confecționează noi tehnologii și arme în scopul de a distruge „Imperiul Combine”.

Judith Mossman lucrează la Black Mesa East împreună cu Dr. Vance. Alyx nu se prea înțelege cu ea, datorită argumentelor ei. În cele din urmă, Gordon și Alyx află că ea a colaborat cu Dr. Breen pentru „Cartel”,cu motivul de a fura datele teleportatoruilui pe care „Combine” îl dorea așa de mult,deoarece teleportarea lor functiona la scara mare,doar de la o lume la alta.

Dr. Kleiner este un fost cercetător la Black Mesa și un fost profesor la MIT de-al lui Gordon. Acum, el lucrează împreună cu Barney în laboratorul său secret din Orașul 17.

Odessa Cubbage este un important lider de-al rebelilor. El deține mulți rebeli în baza sa, New Little Odessa. Gordon îl întâlnește în drum spre Nova Prospekt, pe coastă.Acesta este defapt un mincinos,care a luat toate laudele pentru distrugerea navetei de atac

G-man este primul caracter care îi apare lui Gordon în față. El la trezit pe Gordon din starea de hibernare în care tot el la pus. G-man apare și în primul Half Life de câteva ori și este ultimul personaj vǎzut la sfârșitul primului joc. Mulți cred cǎ G-man este Gordon din viitor. Mulți spun cǎ G-man este un agent guvernamental. Nimeni nu știe cine este.