Hotel Transilvanya Photo

Un nou proiect turistic grandios va fi realizat în Dubai, doborând un record mondial

Autorităţile din Dubai au aprobat un nou proiect în valoare de 1,6 miliarde dolari, intitulat Bluewaters, în cadrul căruia va fi construită cea mai mare roată panoramică din lume.

Roata va purta numele de Dubai Eye şi se va înălţa la 210 de metri deasupra solului. Spre comparaţie, celebra roată London Eye se înalţă la doar 135 de metri deasupra capitalei engleze.

Anunţul a fost făcut pe site-ul oficial al Şeicului Mohammed bin Rashid Al Maktoum, conducătorul Dubai-ului şi totodată prim-ministru şi vicepreşedinte al Emiratelor Arabe Unite.

Proiectul Bluewaters va include şi un hotel, restaurante şi un centru de entertainment pentru familii, urmând ca prima fază să înceapă în luna aprilie. „Destinaţia va include o piaţă de tip souq încercuită de o promenadă în care se vor găsi restaurante ce vor servi feluri de mâncare din diverse bucătării ale lumii”, se arată în anunţul oficial. Roata panoramică va fi construită începând cu cel de-al doilea trimestru al anului 2013.

Autorităţile din Dubai se aşteaptă ca proiectul Bluewaters să atragă 3 milioane de turişti anual. Dubai intenţionează să devină una dintre cele mai importante destinaţii turistice de pe Terra.

În Dubai se găsesc deja cel mai mare mall din lume şi cel mai înalt zgârie-nori din lume, iar anul trecut autorităţile au aprobat construcţia a cinci parcuri de distracţie şi a unui nou district în care se va găsi un mall chiar mai mare decât Dubai Mall, cel care deţine în acest moment recordul pentru cel mai mare mall din lume.

Iată câteva imagini ce înfăţişează noul proiect:

Mai bun decât „trasul de fiare”: oamenii de ştiinţă au descoperit care sunt alternativele mai benefice sănătăţii

Statul în picioare şi mersul pe distanţe lungi sunt mai eficiente decât o oră de exerciţii fizice intense pe zi, în ceea ce priveşte sensibilitatea la insulină şi nivelul lipidelor din sânge, dar cu o condiţie: ca numărul de calorii „arse” în cursul ambelor tipuri de activităţi să aproximativ acelaşi.

Concluzia le aparţine unor oameni de ştiinţă de la Universitatea Maastricht, Olanda, autorii unui studiu publicat în jurnalul PLOS ONE .

Cercetătorii au recrutat, pentru studiu, 18 persoane normoponderale, în vârstă de 19-24 de ani, şi le-au cerut să urmeze trei regimuri de viaţă diferite.

În prima situaţie, participanţilor li s-a cerut să stea jos timp de 14 ore pe zi şi să nu practice niciun fel de activitate fizică.

Al doilea regim de viaţă presupunea ca participanţii să stea jos timp de 13 ore zilnic şi să facă exerciţii fizice  intense timp de o oră pe zi.

În cel de-al treilea scenariu, subiecţii trebuiau să înlocuiască 6 ore de stat jos prin patru ore de mers şi două ore de stat în picioare.

În cadrul fiecărui scenariu, participanţilor le-au fost urmărite sensibilitatea la insulină şi nivelul lipidelor în sânge, ambii parametri putând ajuta la identificarea unor afecţiuni metabolice precum diabetul şi obezitatea.

Ce au constatat cercetătorii? Nivelul de colesterol şi lipide s-a îmbunătăţit în mică măsură la cei care au exersat intens o oră pe zi, dar s-a îmbunătăţit semnficativ la cei care au fost activi perioade mai lungi de timp, chiar la un nivel de intensitate mai scăzut (mers, stat în picioare).

Conform specialiştilor, activităţi simple şi moderate precum statul în picioare sau mersul, desfăşurate pe o perioadă mai lungă, îmbunătăţesc sensibilitatea la insulină în măsură mult mai mare decât un stil de viaţă predominant sedentar. Atunci când cheltuiala de energie este echivalentă, exerciţiile de intensitate scăzută, desfăşurate pe o perioadă mai lungă, sunt mai bune pentru sănătate decât perioadele scurte de activitate intensă.

Ce trebuie să faci pentru a avea note mai mari?

Notele mari pot fi contagioase! Elevii înconjuraţi de prieteni care au note mai mari tind să obţină şi ei note mai mari în următorul an, sugerează un nou studiu.

„Cu cât prietenii tăi sunt mai inteligenţă, cu atât ai mai multe şanse de a deveni mai inteligent mâine”, a declarat coautorul studiului Hiroko Sayama, de le Universitatea din New York. 

Sayama a participat la un program numit NetSci, prin care elevii de la liceul Maine-Endwell, din Endwell, N.Y., aveau posibilitatea de a-i vizita laboratorul. În una din vizite, elevii au venit cu idea de a observa modul în care reţelele sociale afectează notele obţinute la şcoală. 

Astfel, 160 de copii de liceu au fost rugaţi să completeze un chestionar în care să noteze numele celor mai buni prieteni, ale cunoştinţelor şi ale rudelor. Ulterior, elevii-cercetători au analizat o listă cu performanţele obţinute de fiecare participant la studiu pe perioada liceului. 

În general, elevii ai căror prieteni luau note mari, aveau tendinţa de a-şi îmbunătăţi situaţia şcolară de la an la an. Efectul a fost modest: un elev care din punct de vedere al performanţelor se clasa pe locul 100 din 160 şi care avea prieteni ce, în medie, de clasau pe locul 50,  experimenta o creştere de 10-15 locuri pe parcursul liceului. 

De asemenea, elevii care îşi petreceau timpul cu prieteni ce aveau rezultate proaste la învăţătură, au înregistrat un declin al notelor pe perioada liceului. 

Cu toate acestea, Sayama a subliniat că elevii cu cele mai bune note din clasă nu obţineau rezultate mai mici chiar dacă, inevitabil, aveau prieteni cu note mai slabe decât ale lor.

Descoperirile sugerează că performanţa academică este contagioasă. 

Într-un grup, multe comportamente, precum obiceiurile legate de învăţat, pot influenţa subconştientul. De asemenea, un rol important îl joacă şi presiunea celor din jur. Cu alte cuvinte, dacă prietenul tău va lua numai 10 la examene, este posibil ca tu să îţi spui „Trebuie să învăţ mai mult pentru a ţine pasul cu prietenii mei”. 

Pe de altă parte, nu ar fi exclus ca elevii care îşi doresc să obţină note mai mari să aleagă să îşi petreacă timpul cu elevi cu rezultate mai bune. În acest caz, performanţele acestora se îmbunătăţesc ca urmare a motivaţiei, nu datorită cercului de prieteni. 

De ce învaţă unii oameni mai greu? Misterul a fost descifrat

Unii oameni sunt mai puţin pricepuţi la învăţat decât alte persoane deoarece creierul lor nu procesează suficent informaţiile senzoriale, arată un nou studiu.

Cercetătorii germani au descoperit că principala problemă a persoanelor care învaţă lent nu constă în faptul că procesele de învăţare sunt ineficiente, ci faptul că informaţia ce urmează să fie învăţată nu este procesată suficient de creier.

Într-un experiment, cercetătorii au stimulat simţul atingerii al participanţilor la studiu pentru a fi mai sensibil. Subiecţii care au reacţionat bine la acest antrenament au fost studiaţi cu ajutorul unui aparat EEG, ce măsura activitatea cerebrală. Cercetătorii au observat că persoanele care reacţionau bine la antrenament prezentau diferenţe mai ales în ceea ce priveşte undele alpha. Undele alpha arată, printre altele, cât de eficient exploatează creierul informaţiile senzoriale necesare învăţării.

„O întrebare fascinantă este cât de mult putem influenţa activitatea alpha”, a comentat dr. Hubert Dinse de la Ruhr-Universitat Bochum.

„Acest studiu ar putea avea implicaţii enorme pentru tratarea persoanelor ce au suferit probleme cerebrale şi, în general, pentru o mai bună înţelegere a proceselor de învăţare”, a mai spus Dinse.

Eficacitatea cu care oamenii învaţă depinde de aspecte genetice, de anatomia individuală a creierului şi de atenţia.

„În ultimii ani am dezvoltat o procedură prin care putem stimula procesele de învăţare într-un mod în care nu necesită activarea atenţiei”, a explicat Dinse. Astfel, cercetătorii au putut exclude atenţia ca factor relevant în acest studiu.

Oamenii de ştiinţă au stimulat simţul atingerii al participanţilor timp de 30 de minute aplicând un impuls electric asupra pielii de pe mână. 

Cercetătorii au descoperit că pe măsură ce activitatea alpha era mai mare înainte de acest antrenament pasiv, cu atât oamenii au învăţat mai bine. Mai mult, cu cât activitatea alpha scădea mai mult în timpului antrenamentului pasiv, cu atât aceştia învăţau mai uşor.

Aceste efecte se înregistrau în cortexul somatosenzorial, acolo unde se găseşte simţul atingerii.

Un nivel ridicat al activităţii alpha este considerat un marker al disponibilităţii creierului de a exploata noi informaţii. O scădere a activităţii alpha în timpul stimulării senzoriale reprezintă un indicator ce sugerează că stimulii sunt procesaţi foarte eficient de către creier, explică cercetătorii.

Cercetătorii au identificat un remediu pentru răceală şi cazurile în care acesta reduce la jumătate riscul de îmbolnăvire

La începutul unei răceli, numeroase persoane vor apela la cantităţi mari de vitamina C pentru a ajuta corpul să lupte împotriva virusurilor mai rapid. Chiar dacă pentru foarte mult timp vitamina C a fost considerată o metodă de tratare şi de prevenire a apariţiei răcelii, nu au existat foarte multe studii ştiinţifice în favoarea acestei ipoteze.

Acum, un nou studiu a descoperit că vitamina C poate reduce cu 50% riscul de apariţie a răcelii, dar doar în cazul anumitor persoanele: cele care au parte de stres fizic sever pentru o perioadă scurtă.

Pentru a identifica momentele în care vitamina C este benefică în lupta contra răcelii, Harri Hemilä de la Universitatea din Helsinki şi Elizabeth Chalker au efectuat o serie de teste asupra a trei grupuri de persoane active: alergătorii de maratoane, copiii care participau la o tabără de schi în Elveţia şi soldaţii canadieni ce efectuau exerciţii de iarnă.

Hemilä şi Chalker au descoperit că persoanele obişnuite care consumă zilnic vitamina C nu au parte de un efect benefic, însă cei care sunt supuşi unui stres fizic beneficiază foarte mult de pe urma suplimentelor cu vitamina C.

„Consumul obişnuit de vitamina C nu are niciun efect asupra apariţiei răcelii în cazul publicului. Am ajuns la această concluzie în urma analizării a 29 de studii ce includeau 11.306 de participanţi”, afirmă cercetătorii.

„Cu toate acestea, suplimentele de vitamina C aveau un efect modest, dar consistent, asupra reducerii duratei de manifestare a simptomelor tipice răcelii. Acest rezultat a fost obţinut în urma a 31 de studii ce includeau 9.745 de episoade de răceală. De asemenea, în cinci studii ce cuprindeau 598 de participanţi ce fuseseră expuşi la perioade scurte de stres fizic (precum alergarea unui maraton sau schiatul), vitamina C reducea riscul de a suferi o răceală cu 50%”, adaugă cercetătorii.

Într-un alt studiu recent asupra efectelor vitaminei C, cercetătorii au descoperit că persoanele sunt afectate în mod diferit de dozele zilnice în funcţie de vârstă şi de sex. De exemplu, atunci când cercetătorii au administrat vitamina C unor înotători adolescenţi, vitamina a redus la jumătate durata răcelilor, dar doar pentru băieţi. Fetele din echipa de înot nu au fost afectate în niciun fel de dozele zilnice de vitamine.

Alte studii au dorit să testeze ipoteza conform căreia o doză mare de vitamina C luată la începutul unei răceli reduce durata acesteia. Conform acestor studii, adulţii care luau până la 8 grame de vitamina C pe zi în timpul răcelii relatau o perioadă mai mică de incapacitate din cauza bolii.

De asemene, adulţii care luau zilnic un gram de vitamina C prezentau o reducere cu 8% a duratei răcelii. Copiii beneficiau cel mai mult de pe urma consumului zilnic de vitamina C, durata răcelii fiind redusă cu 18%.

Deşi acest nou studiu sugerează că persoanele care sunt supuse unor perioade de stres fizic beneficiază mai mult de pe urma consumului de vitamina C, autorii recomandă ca aceste rezultate să fie aprofundate în cadrul unor noi cercetări. De asemenea, autorii subliniază că efectele diferă în cazul unei doze zilnice mai mici şi o doză mare consumată la începutul răcelii.

Aşa cum răceala afectează oameni diferiţi în moduri diferite, acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul unei doze terapeutice de vitamina C. De aceea, autorii recomandă pacienţilor ce suferă de răceli să efectueze teste pe propria persoană pentru a afla dacă vitamina C are efecte benefice asupra lor.