Chernobyl

Se implinesc 26 de ani de la catastrofa care a distrus milioane de vieti. Cum arata acum Cernobilul, locul in care nimeni nu se intoarce

In urma cu 26 de ani avea 50.000 de locuitori. Acum mai are cel mult 500, majoritatea cercetatori sau muncitori care lucreaza la securizarea sarcofagului nuclear. In urma cu 3 ani, fotograful elvetian Timm Suess a avut ocazia sa ajunga in Pripiat, orasul care, alturi de locuitorii sai, a fost principala victima a dezastrului de la Cernobil.

In mai putin de o saptamana, se implinesc 26 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobil. Orasul Pripiat pune, in continuare in pericol viata celor care au curajul sa ajunga acolo, din cauza nivelului ridicat de radiatii.

 

Catalogat drept cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernobil a distrus vietile a milioane de oameni. La acest lucru a contribuit si lipsa de reactie a autoritatilor care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru.

 

In ceea ce priveste victimele, parerile sunt impartite. In timp ce ONU nu recunoaste decat 31 de decese si 4.000 de persoane afectate de radiatii, autoritatile ucrainiene sustin ca peste 5 milioane de oameni au suferit de pe urma catastrofei.

 

Centrala Atomoelectrica Cernobil se afla la 18 kilometri de orasul Cernobil si la mica apropiere de orasul ucrainianPripiat. Pe 26 aprilie 1986, ora 1:23:58 AM, reactorul numarul 4 de la Cernobil sare in aer. Motivul: o combinatie fatala intre un test nereusit si o echipa de specialisti fara experienta. Autoritatile vremii au tinut totul secret si abia la 36 de ore de la accident a inceput evacuarea populatiei.

 

Pentru ca inca mai prezinta un pericol pentru viata oamenilor, dar si pentru mediu, autoritatile de la Kiev, impreuna cu cele europene, vor incepe, fix pe 26 aprilie, asamblarea unui nou sarcofag la centrala Cernobil, menit sa reduca amenintarea radioactivitatii. Noul sarcofag va avea o inaltime de 108 metri, va cantari 20.000 de tone si va costa 1,5 miliarde de euro.

Save Venice - Sauver Venise - Bewaar venice - Salvati Venetia

Unul dintre cele mai vizitate orase din lume dispare. Planul de 7 miliarde de dolari care l-ar putea salva

Venetia a fost in mod regulat inundata de maree. Acest lucru s-a intamplat timp de secole, insa problema s-ar putea agrava, potrivit unor studii recente, citate de Business Insider.

Orasul italian continua sa se scufunde cu aproximativ 0,8 inch in fiecare an, arata studiile. In ultimul secol, Venetia s-a scufundat cu 11 inch. Strazile s-au ingustat, iar anumite parti ale orasului au fost pur si simplu inundate. Lucrul si mai rau scos la iveala de cercetatorii din Italia este ca Venetia se inclina, mai nou, in partea de est.

Autoritatile din Peninsula cauta solutii cu privire la aceasta problema. In iulie 2011, guvernantii orasului propuneau hotelierilor sa introduca o taxa pentru vizitatori, in incercarea disperata de a strange fonduri pentru a salva una din cele mai cunoscute simboluri ale Italiei.

Publicatia britanica The Telegraph relata in vara anului trecut cum turistii care se cazeaza in hoteluri de cinci stele sa scoata din buzunar 4,5 euro de persoana pe noapte, de la sfarsitul lunii august, in timp ce vizitatorii care aleg unitati turistice mai putin pretentioase sa plateasca o suma in functie de un esalon venetian de taxe si impozite.

Salvarea Venetiei de cresterea nivelului Marii Adriatice ar putea consta intr-o masinarie ceva mai complicata, in valoare de cateva miliarde de dolari. Aceasta ar fi construita special pentru a lupta cu fortele naturii si ar putea fi finalizata chiar in 2013.

Venetia lucreaza la un plan de lupta contra Marii Inundatii inca din 1966, noteaza Business Insider. Din cauza cresterii nivelului marii, aproximativ 5.000 de oameni s-au mutat din oras, iar lucrari de arta si cladiri importante au suferit pierderi in valoare de sase miliarde de dolari.

Cel mai mare proiect public, realizat in acest sens, a fost aprobat de premierul Silvio Berlusconi, in 2003. ProiectulMOSE (Modulo Sperimentale Elettromeccanico' and an allusion to the Old Testament story of Moses) presupune construirea a 78 de porti de-a lungul celor trei golfuri de-a lungul lagunei. Constructia MOSE ar crea 3.000 de locuri de munca.

Cea mai mare dintre cele 78 de porti va avea 28 de metri lungi, 19,8 metri inaltime si 4,5 metri grosime. Fiecare poarta va cantari in jur de 250-300 de tone.

Portile construite vor putea suporta o crestere a nivelului marii de aproximativ 10 inch. Proiectul MOSE a costat deja statul italian sapte miliarde de dolari, iar mentenanta sa mai necesita anual 11,5 milioane de dolari. Costurile initiale ale proiectului se ridicau la 4,5 miliarde de dolari.

Exista insa si politicieni, activisti si cercetatori care se impotrivesc proiectului MOSE. Tocmai aceste proteste amana realizarea constructiei pana anul viitor, scrie Business Insider. Potrivit celor care se opun, planul va dauna mediului inconjurator, iar sistemul va fi destul de dificil de mentinut. Guvernul italian este acuzat ca nu a luat in calcul si alte alternative.

Laguna Venetiei masoara 212 mile patrate si este cea mai mare din vestul Marii Mediterane. Principala temere vizavi de proiectul MOSE consta in transformarea lagunei intr-un lac, lucru care ar putea dauna ecosistemului.

Laguna atrage anual, in special in anotimpul racoros, mii de pasari si vietuitoare acvatice, care migreaza aici.