Laptele de mamă conţine sute de tipuri de bacterii, cu rol esenţial în sănătatea bebeluşului

Peste 700 de tipuri de bacterii au fost descoperite în laptele matern în cursul unui studiu recent, care a arătat, de asemenea, că această compoziţie microbiană se schimbă pe măsură ce bebeluşul creşte şi că dimensiunile corpului mamei şi modul în care a născut afectează bacteriile din lapte.

Studiul furnizează date esenţiale privind importanţa alăptării pentru sănătatea copiilor şi ar putea, totodată, ajuta companiile să producă lapte praf cu calităţi nutriţionale mai bune.

“Dacă compoziţia bacteriană a laptelui matern uman a evoluat coordonat pentru a maximiza eficienţa metabolică a organismului bebeluşului şi a stimula optim sistemul imunitar al acestuia, atunci o compoziie bacteriană incorectă ar putea avea consecinţe importante pentru sănătatea lui”, au explicat cercetătorii în raportul publicat în American Journal of Clinical Nutrition. “Aceste potenţiale consecinţe ar trebui evaluate în vederea unor recomandări viitoare în domeniul alimentaţiei copiilor”.

Laptele matern este foarte bogat în nutrienţi care protejează copiii de infecţii şi contribuie la popularea intestinului lor cu bacterii benefice.

Pentru a studia microbiomul din laptele matern, oamenii de ştiinţă spanioli care au realizat studiul au colectat lapte de la 18 femei, în trei rînduri: la două zile după ce acestea născuseră (când produceau doar colostru, un precursor al laptelui, bogat în anticorpi), după o lună şi apoi după 6 luni de la naştere.

Analiza ADN a demonstrat prezenţa a peste 700 de specii de bacterii, mai mult decât se aşteptau specialiştii. Cea mai mare diversitate de specii era prezentă în colostru. Ulterior, în lapte, compoziţia microbiană se schimba.

La femeile care fuseseră supraponderale sau care luaseră în greutate, în cursul sarcinii, mai mult decât le fusese recomandat, diversitatea bacteriilor în colostru şi laptele colectat la o lună după naştere era mai mică. Cercetătorii cred că e posibil, de asemenea, ca transferul unui anumit tip de microbiom de la mamă la copil să transfere şi o predispoziţie spre obezitate.

Femeile care născuseră pe cale vaginală şi cele care născuseră prin operaţie cezariană neplanificată aveau o diversitate mai mare de bacterii în lapte, comparativ cu femeile care născuseră prin cezariană planificată. Observaţia sugerează că hormonii produşi în cursul travaliului afectează laptele matern în moduri neaşteptate; ei pot influenţa, de asemenea, predispoziţia bebeluşului la astm şi alte afecţiuni înrudite.

Rămâne încă de aflat ce rol au toate aceste specii de bacterii şi de unde provin. Datele mai detaliate ar putea duce la elaborarea unor strategii mai eficiente de a menţine copiii sănătoşi.

După cum au explicat cercetătorii, dacă bacteriile descoperite în lapte sunt importante pentru dezvoltarea sistemului imunitar al copiilor, adăugarea lor la reţetele de lapte praf ar putea micşora riscul apariţiei alergiilor, al astmului şi al bolilor autoimune.

Cum arată peisajul de pe Lună când zbori deasupra lui?

La data de 14 decembrie 2012, o sondă trimisă de NASA a zburat peste emisfera nordică a feţei îndepărtate a Lunii, la o înălţime de doar 10 km deasupra solului selenar. Cu ajutorul unei camere ataşate de sondă, au fost captate sute de imagini care, montate, dau iluzia zborului deasupra suprafeţei lunare, văzută ca dintr-un avion.

Sonda Ebb, care a luat aceste imagini, este unul dintre cele două mici vehicule spaţiale pe care ulterior, la 17 decembrie 2012, specialiştii NASA le-au „izbit” de suprafaţa Lunii pentru a studia câmpul gravitaţional al acesteia, în cadrul misiunii GRAIL.

Materialul video de mai jos a fost realizat din sute de imagini combinate şi derulate cu o viteză de 6 ori mai mare decât cea a mişcării sondei Ebb în jurul Lunii. Se poate vedea în el, cu o impresionantă acurateţe, suprafaţa prăfoasă, marcată de cratere, a satelitului natural al Terrei, din apropierea craterului de impact Jackson.

Statul pe scaun, obiceiul inocent care scurtează viaţa

Îţi petreci cea mai mare parte din zi stând pe scaun? Atunci ar trebui să afli că acest gen de sedentarism contribuie la apariţia durerilor de spate şi a sindromului de tunel carpian, încetineşte metabolismul şi opreşte producţia de enzime care ard ţesutul adipos predispunându-te astfel, la diabet şi boli cardiovasculare.

Toate dispozitivele electronice, de la computere până la tablete, contribuie la deformarea posturii şi la creşterea în greutate. Statul jos este unul dintre cei mai mari duşmani ai omului modern. De fapt, statul în şezut poate scurta viaţa unui individ, mai ales atunci când este combinat cu lipsa de exerciţii fizice. 

Potrivit unui studiu realizat în 2012, dacă reducem durata de stat pe scaun la doar 3 ore pe zi, atunci avem posibilitatea de a ne prelungi speranţa de viaţă cu 2 ani. 

În ultimul timp, mai multe studii au investigat preţul pe care îl plătesc oamenii pentru sedentarism iar rezultatele sunt îngrijorătoare:

1. Bărbaţii care sunt sedentari pentru mai bine de 23 de ore pe săptămână au un risc de deces cauzat de boli cardiovasculare de 64%, comparativ cu cei care sunt sedentari mai puţin de 11 ore în decursul a 7 zile. 

2. Un alt studiu, realizat pe mai bine de 17.000 de canadieni a arătat că riscul de a deceda din orice cauză este de 1,54 de ori mai mare în cazul indivizilor care îşi petrec mare parte din zi stând jos. 

3. Potrivit unui studiu realizat în Australia, timpul pe care îl petrec femeile stând pe scaun poate fi considerat un indicator în al creşterii în greutate. Statul jos continuă să fie un factor predictiv chiar şi atunci când femeile îşi controlează numărul de calorii consumate sau când practică exerciţii fizice. 

4. Oamenii care folosesc un computer pentru cel puţin 11 ore pe săptămână sau care se uită la TV cel puţin 21 de ore în decurs de 7 zile au mai multe şanse de a deveni obezi, comparativ cu persoanele care nu folosesc computerul sau televizorul pentru mai mult de 5 ore pe săptămână. 

5.Riscul de apariţie a sindromului metabolic creşte în funcţie de timpul petrecut de individ în faţa televizorului sau al computerului. Activităţile fizice au doar un impact minimal asupra relaţiei dintre sindromul metabolic şi timpul petrecut pe scaun. 

Prin urmare, mersul la sală s-ar putea să nu fie suficient pentru a combate efectele sedentarismului îndelungat. Potrivit unui articol din New York Times, după doar o oră de stat jos, producţia de enzime care ard ţesuturile adipoase scade cu 90 de procente. Statul pe scaun un timp îndelungat încetineşte metabolizarea glucozei şi scade nivelul de colesterol HDL. Acest lucru explică de ce oamenii care stau jos pentru perioade lungi de timp sunt mai predispuşi la diabet de tip 2 şi probleme cardiovasculare. 

Cel mai bun remediu

Practic, cel mai bun remediu ar fi exerciţiile fizice. Cu cât petreci mai mult timp stând jos, cu atât trebuie să faci mai multe exerciţii pentru a compensa sedentarismul. Mare parte dintre durerile de spate, gât şi muşchi sunt legate de absorbţia inegală a forţei cauzată de poziţia nenaturală pe care o au oamenii când stau la televizor sau computer. 

Tocmai de aceea este foarte important să ne menţinem o postură cât mai firească atunci când stăm jos. Cheia unei astfel de posturi este schimbarea frecventă a poziţiilor, la un interval de 20-30 de minute. 

Fizioterapeutul Kelly Starrett (pe care puteţi să îl urmăriţi într-un video mai jos) susţine că există câţiva paşi prin care ne putem corecta poziţia pentru a supravieţui timpului petrecut la locul de muncă, în faţa calculatoarelor. 

1. Ţine corpul drept, cu picioarele îndreptate spre înainte sau uşor spre interior. 

2. Poziţia corectă depinde de pelvis. Realinierea pelvisului se poate realiza pur şi simplu prin încordarea fundului.

3. Creaţi un pic de tensiune în trunchi prin încordarea uşoară a abdomenului.

4.Corectaţi-vă poziţia umerilor prin rotirea lor spre exterior, astfel încât omoplaţii să se apropie unul de altul şi pieptul să iasă în faţă. 

În mod normal această poziţie ar trebui păstrată indiferent dacă stăm în picioare sau pe scaun, astfel încât să păstrăm o postură firească a corpului şi să prevenim durerile de spate. Totuşi, atunci când stăm jos trebuie să nu uităm că majoritatea scaunelor au fost proiectate astfel încât să arate bine şi nu neapărat pentru a ajuta să ne aşezăm în poziţia corectă. Prin urmare, cel mai bine ar fi să stăm pe marginea scaunului, să ţinem sternul în faţa bărbiei şi să nu întindem gâtul prea mult spre înainte (aşa cum se întâmplă atunci când lucrăm mult la computer).

Nu uitaţi că, de cele mai multe ori, durerile de spate şi alte dureri musculare se datorează sedentarismului. Tocmai de aceea exerciţiile fizice şi cele de relaxare a muşchilor nu ar trebui să lipsească din rutina noastră. Mai jos puteţi urmări câteva exerciţii care ajută la consolidarea poziţiei corporale. 

Descoperire uriaşă: cea mai mare structură din Univers schimbă legile cosmologiei!

Astronomii au descoperit cea mai mare structură identificată până acum în Univers, o grupare de galaxii ce se întinde pe o distanţă de 4 miliarde de ani-lumină de la un capăt la celălalt.

Structura este „mare grup de quasari” (large quasar group - LQG), o colecţie de nuclei galactici extrem de luminoşi alimentaţi de găuri negre supermasive. Acest grup este atât de mare încât ar putea duce la schimbarea teoriilor cosmologice moderne, afirmă cercetătorii.

„În ciuda faptului că imensitatea acestui LQC este greu de perceput, putem spune cu siguranţă că este cea mai mare structură descoperită vreodată în întreg universul”, a explicat Roger Clowes, de laUniversity of Central Lancashire. „Descoperirea este incitantă, pentru că ea contrazice ceea ce înţelegeam până acum despre dimensiunile universului”, a mai spus Clowes.

Quasarii sunt obiectele cele mai strălucitoare din Univers. Astronomii ştiu de câteva decenii că quasarii tind să formeze grupuri gigantice, unele dintre acestea măsurând şi 600 de milioane de ani-lumină în lăţime.

Grupul de quasari descoperit de echipa condusă de Clowes este dincolo de orice ne-am putea imagina. Grupul este format din 73 de quasari şi se întinde pe 1,6 miliarde de ani-lumină în toate direcţiile, iar în punctul cel mai lat se întinde pe o distanţă de 4 miliarde de ani-lumină.

Pentru a înţelege dimensiunile ieşite din comun ale acestui grup de quasari putem face o comparaţie cu galaxia Calea Lactee, în care se află sistemul solar din care face parte Pământul. Calea Lactee măsoară 100.000 de ani-lumină în lăţime, iar distanţa de la Calea Lactee la cea mai apropiată galaxie, Andromeda, este de 2,5 milioane de ani-lumină.

Grupul descoperit de oamenii de ştiinţă este atât de mare, de fapt, încât teoriile actuale prezic că aşa ceva nu ar trebui să existe. Grupul de quasari pare să încalce o teorie acceptată de majoritatea astronomilor, ce este cunoscută sub numele de „principiul cosmologic”. Conform acestui principiu, universul este esenţialmente omogen atunci când este privit la o scară suficient de mare. Din acest motiv, calculele sugerează că nu ar trebui să existe structuri mai mari de 1,2 miliarde de ani-lumină.

„Echipa noastră a descoperit şi alte cazuri similare, care oferă noi dovezi în favoarea schimbării acestei teorii. Vom continua să investigăm aceste fenomene fascinante”, a mai spus Clowes.

Studiul a fost publicat în ediţia de săptămâna aceasta a jurnalului ştiinţific Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.