Ce i-a determinat pe oamenii primitivi să migreze?

Antropologii cred că oamenii primitivi au evoluat în Africa pentru ca apoi să migreze de acolo în mai multe valuri succesive. Până acum nu s-a cunoscut exact motivul pentru care ei au plecat, dar se presupune că a fost vorba de o problemă de conjunctură'

Acum, oamenii de ştiinţă au o nouă teorie care ar putea explica valul de migraţii. 

Antropologul Anders Erikkson, de la Universitatea Cambridge, susţine că primii oameni care au încercat să părăsească Africa nu au reuşit să facă acest lucru deoarece Africa de nord-est, singura rută care lega continentul de Asia şi restul lumii, era alcătuită din teren inaccesibi. 

„Oamenii nu puteau să plece. Climatul era pre arid şi prea fierbinte”, a declarat Anders Erikkson. 

Totuşi, dovezi precum fosile şi unelte de piatră, arată că, în cele din urmă, ei au reuşi să scape. Datorită faptului că, acum, oamenii de ştiinţă pot observa mutaţiile genetice din populaţia actuală pentru a afla unde au fost strămoşii nostri în ultimele 70.000 de ani, specialiştii de la Cambridge au descoperit că unul dintre factorii care au influenţat procesul de migraţie a fost încălzirea globală. 

Încălzirea globală a lăsat urme în sedimente, polen, corali şi chiar în praf. Oamenii de ştiinţă au comparat datele referitoare la migraţie cu informaţiile provenite din datele genetice şi au aflat că schimările climei au coincis cu unele dintre cele mai mari migraţii (cele către Asia, nordul Europei şi ulterior către Australia şi America de Nord). 

Unul dintre principalele aspecte care au determinat migraţiile a fost reprezentat de căutarea unor noi surse de hrană şi a teritoriilor care asigurau mâncarea necesară oamenilor şi a animalelor. 

Pe de altă parte, unele populaţii nu părăseau teritoriul de baştină din cauza unor bariere naturale precum flaciarii sau nivelul ridicat al mării. În multe cazuri, existau populaţii stabile, care, atunci când se înăturau barierele, începeau să migreze. Acesta a fost cazul în sudul Asiei, unde după mii de ani, când nivelul mării a scăzut, s-au deschis vechile rute de migraţii, iar populaţia a început să plece. La fel de pare că s-a întâmplat şi în Siberia, mii de ani mai târziu, atunci când gheţarii s-au topit şi le-au permis oamenilor să traverseze marea Bering. 

Acum, antropologii care au analizat această ipoteză spun că ea le va asigura o mai bună hartă a migraţiilor istorice şi a modului în care oamenii au populat planeta. 

Baxter, robotul prietenos care ne va fura slujbele

Un nou robot, creat de cei de la compania Rethink Robotics vine să demonstreze că, în viitor, oamenii şi maşinile prietenoase vor colabora tot mai mult la locul de muncă.

Comparativ cu roboţii creaţi până acum, Baxter, care este învelit în plastic, expune o înfăţişare prietenoasă. Robotul nu are picioare şi nici nu vorbeşte, dar el este dotat cu o serie de senzori şi alte mecanisme create special pentru a proteja lucrătorii umani. 

Scopul companiei a fost acela de a crea o maşină ieftină, ideală pentru a colabora cu lucrătorii din firmele mici, acolo unde nu viteza de funcţionare a robotului este elementul cheie. În acest sens, robotul, ce va costa doar 22.000 de dolari, va putea efectua o serie de tascuri precum capacitatea de a realiza că trebuie să aibă un obiect în mână pentru a putea înlocui un altul. 

Deşi robotul va putea fi programat, constructorii au evitat acest termen, vorbind mai curând despre “instruirea prin demonstraţii”. De exemplu, pentru a învăţa robotul că trebuie să ridice şi să mute un anume obiect, un om va putea să îl ia pe acesta de braţ, să îl direcţioneze spre obiect şi să îl ajunte să apuce obiectul pentru a-l pune în altă parte.

Printre mecanismele de siguranţă ale robotului se numără o coroană de senzori sonari care ajută la încetinirea mişcărilor sale atunci când se apropie un om. De asemenea, ecranul care îi serveşte drept faţă se face roşu pentru a-i anunţa pe oamenii din preajmă că este conştient de prezenţa lor. Mai mult, robotul este dotat cu un buton roşu de mari dimensiuni prin care el poate fi deconectat imediat. 

Până în prezent, Baxter a fost testat în câteva comanii mici, acolo unde producerea şi asamblarea presupunea sarcini repetitive. În urma testelor s-a constat că robotul poate lucra pentru echivalentul a 4$ pe oră. 

Strategia celor de la Rethink este de a-l upgrada periodic, ca pe un smartphone. Compania plănuieşte să upgradeze gratuit software-ul lui Baxter, permiţându-i să aibă un comportament complex precum manipularea cu două mâini a obiectelor şi apăsarea butoanelor. De asemenea, compania plănuieşte să le primită şi altor dezvoltatori să adauge la sistemul computerizat al lui Baxter şi dispozitive hardware sau aplicaţii de software pentru scopuri particulare. Acest lucru le va permite dezvoltatorilor independenţi să extindă sistemul în direcţii la care Rethink nu s-a gândit. 

Cercetătorii dezvăluie ingredientul secret al unui stil de viaţă sănătos

Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Melbourne au constat că secretul menţinerii unui stil de viaţă sănătos este atitudinea pozitivă.

Cercetătorii de la Institutul pentru Economie Aplicată şi Cercetări Sociale, din Melbourne, au analizat informaţii cu privire la dietă, exerciţii fizice şi personalitate, provenite de la 7000 de oameni. 

Rezultatele studiului sugerează că cei care au crezut că viaţa lor se poate schimba doar ca urmare a propriilor lor acţiuni, mâncau mai sănătos, făceau mai mult sport, fumau mai puţin şi evitau consumul de alcool. Pe de altă parte, s-a constat că oamenii care cred în noroc sau soartă, tind să aibă un stil de viaţă mai nesănătos. 

„Cercetarea noastră arată o legătură directă între tipul de personalitate a unui individ şi stilul de viaţă”, a declarat Deborah Cobb-Clark, director al Institutului. Cercetătoarea speră ca studiul va putea ajuta la formarea unor politicilor publice de informare cu privire la bolile care apar ca urmare a unui stil de viaţă necorespunzător. 

„Principalul răspuns la epidemia de obezitate a fost informarea, doar că simpla informaţie nu este de ajuns pentru a ajuta la schimbarea obiceiurilor nesănătoase. Înţelegerea modelelor psihologice pe baza cărora oamenii îşi aleg alimentaţia, este esenţială pentru a ne putea da seama cum evoluează obezitatea”, a adăugat Cobb-Clark. 

De asemenea, studiul a demonstrat că bărbaţii şi femeile au opinii diferite cu privire la beneficiile aduse de un stil de viaţă sănătos. Se pare că bărbaţii vor să obţină rezultate fizice  de pe urma unui stil de viaţă sănătos, pe când femeile sunt mult mai receptive şi s-au bucurat mai multe de ideea de a duce o viaţă echilibrată şi sănătoasă. 

Cercetătoarea Cobb-Clarke este de părere că studiul a demonstrat că este nevoie de crearea unor politici publice mai targetate, pentru că ceea ce le convinge pe femei să adopte un stil de viaţă sănătos, nu îi atrage să pe bărbaţi şi invers. Pentru a promova ideea de viaţă sănătoasă va fi nevoie de implementarea unor iniţiative create în funcţie de gen.