Tuesday, August 20, 2013
În premieră în Europa, o ţară va recunoaşte existenţa celui de-al treilea gen în certificatele de naştere
Germania va deveni, începând cu 1 noiembrie, prima ţară europeană care va legaliza posibilitatea de a înscrie termenul “sex nedeterminat” pe certificatul de naştere al bebeluşilor, a anunţat The Guardian, citând cotidianul Süddeutsche Zeitung.
Potrivit Le Monde, bebeluşii intersexuali, adică aceia care prezintă o ambiguitate sexuală constitutivă, provenind dintr-o anomalie apărută în procesul de determinare a gonadelor (ovare şi testicule) sau în diferenţierea organelor genitale, vor putea fi declaraţi “nedeterminaţi” la naştere.
Dacă transsexualii, care au sentimentul că aparţin celuilalt sex decât acela atribuit de biologie, sunt deja recunoscuţi în mod legal în Germania, de această dată este vorba de un prim pas către recunoaşterea statutului hermafrodiţilor şi a faptului că omul nu este neapărat un bărbat sau o femeie. În majoritatea ţărilor, intersexualii sunt întotdeauna determinaţi la naştere de către un sex sau celălalt.
Această recunoaştere a celui de-al treilea gen de către Berlin a avut la bază o recomandare a Curţii Constituţionale care consideră că genul resimţit şi trăit reprezintă un drept uman de bază.
Persoanele care vor fi înregistrate cu un sex “nedeterminat” vor putea totuşi în orice moment din vieţile lor să îşi modifice identitatea sexuală pe certificatul de naştere dacă vor dori acest lucru.
În Europa, un nou-născut din 5.000 este vizat – în Franţa se nasc circa 200 astfel de bebeluşi în fiecare an. În emisfera nordică, peste 50% din persoanele vizate au un sex genetic feminin (XX), cu ovare corect diferenţiate, dar care au primit cantităţi prea mari de hormoni masculini (sau androgeni) în timpul vieţii intrauterine.
Acest dezechilibru este cauzat de o maladie a glandelor suprarenale: acestea sintetizează mai mulţi hormoni androgeni decât ar trebui, fapt care “virilizează” embrionii feminini. Pentru a ajunge la o sexualitate “normală”, aceste persoane trebuie în general să suporte una sau mai multe intervenţii chirurgicale.
În Statele Unite, asociaţiile care militează pentru apărarea drepturilor intersexualilor luptă pentru ca aceste intervenţii să nu fie practicate la naştere, ci la o vârstă la care pacientul poate să decidă el însuşi care este sexul cu care se identifică. Cei mai mulţi dintre medici consideră însă că o operaţie rapidă după naştere rămâne de preferat, pentru ca bebeluşul să crească şi să se identifice încă din copilărie ca băiat sau fată.
Fotografiile cu propria persoană publicate pe Facebook pot afecta relaţiile sociale
Publicarea cu regularitate a fotografiilor pe reţeaua de socializare Facebook, mai ales cele cu propria persoană, poate avea efecte negative asupra relaţiilor din lumea reală, arată un studiu realizat de un cercetător britanic.
“Acest lucru este valabil pentru anumite grupuri de «amici» din afara cercului de prieteni apropiaţi şi rude care nu reacţionează foarte bine la pozele publicate de utilizatori cu propria persoană”, explică autorul studiului, cercetătorul David Houghton de la Universitatea scoţiană Heriot-Watt, într-o declaraţie de presă.
“Este important de reţinut că informaţiile pe care le distribuim pe pagina personală de Facebook sunt văzute nu doar de prietenii apropiaţi, ci de diferite categorii de persoane, cum ar fi parteneri de afaceri, colegi, familie şi cunoscuţi, fiecare grup înţelegând în mod diferit informaţia pe care o publicăm”, a mai declarat acesta.
Studiul a analizat diferite tipuri de fotografii (cu propria persoană, de la evenimente, cu familia, obiecte şi animale) şi felul în care acestea influenţează fiecare tip de relaţie în parte (cu o rudă, cu partenerul de viaţă, cu prietenii apropiaţi, cu colegii şi cu ceilalţi prieteni de pe Facebook).
Pentru a evalua impactul fotografiilor asupra relaţiilor sociale, 508 participanţi au fost intervievaţi şi reacţiilor lor au fost măsurate pe o scară care ţine cont de două elemente – “sprijin” şi “intimitate”.
Într-un e-mail trimis publicaţiei The Huffington Post, David Houghton a definit “intimitatea” ca fiind “apropierea unui individ faţă de celălalt”, iar “sprijinul” l-a descris ca reprezentând “ajutorul reciproc pe care şi l-ar oferi cei doi indivizi”.
“Creşterea numărului de postări şi distribuirea pozelor cu tine însuţi, indiferent de ţinta de departajare a grupurilor, este considerată ca făcând parte din intimitate”, au notat cercetătorii britanici.
“Suntem de părere că oamenii trebuie să folosească reţelele de socializare şi să se bucure de avantajele pe care acestea le aduc, pentru că se întâmplă multe lucruri amuzante acolo, dar trebuie să fim foarte atenţi la ceea ce publicăm. Gândeşte-te de două ori, publică o singură dată”, a adăugat David Houghton.
Subscribe to:
Posts (Atom)