Test your brain

5 motive pentru care nu ai trecut de interviul de angajare

Ti s-a intamplat vreodata ca CV-ul tau sa se potriveasca perfect cu cerintele pentru un anumit job,
dar sa fii chemat la un interviu de angajare si sa nu obtii pozitia respectiva? Desi din punctul de vedere
al abilitatilorsi competentelor ai fi fost candidatul ideal pentru a ocupa acel loc de munca, este posibil
ca in timpul interviuluisa fi facut una (sau mai multe) dintre greselile de mai jos:

1. Pregatirea deficitara

Pentru a te considera pregatit de interviu, nu este suficient sa ajungi la timp (nu mai devreme si, mai ales, nu mai tarziu) sau sa fii imbracat adecvat. Asa cum persoana care urmeaza sa te intervieveze te cunoaste deja din  CV-ul cu care ai aplicat la job si in baza caruia ai fost selectat sa participi la interviu, este necesar ca si tu, in calitate de aspirant la ocuparea pozitiei respective, sa te documentezi cu privire la industria in care activeaza angajatorul, sa te familiarizezi cu tipul de proiecte desfasurate de companie sau chiar sa cercetezi in detaliu istoricul activitatii organizatiei. Daca arati, in timpul interviului, ca esti la curent cu toate acestea, vei demonstra recrutorului ca are in fata un candidat curios, care gaseste cu usurinta resurse de informare si care manifesta interes fata de cultura organizationala, obiectivele si planurile de viitor ale companiei.

De asemenea, este la fel de important sa cunosti in detaliu cerintele si responsabilitatile job-ului pentru care se face recrutarea prin interviul respectiv. Pe baza acestor informatii iti vei construi discursul si toate raspunsurile la intrebarile recrutorului. In timpul limitat in care se desfasoara orice interviu, trebuie sa demonstrezi ca esti corespunzator cerintelor din descrierea job-ului si sa aduci argumente care sa convinga intervievatorul ca vei fi capabil sa indeplinesti responsabilitatile angajatului pentru a carui pozitie concurezi.

Daca te documentezi insuficient inainte de interviu, vei lasa impresia ca tot ceea ce iti doresti este un job, orice job, nu neaparat jobul acela. In plus, lipsa de interes fata de cultura, brandul sau obiectivele companiei angajatoare poate fi un semn pentru recrutor ca urmaresti numai beneficiile materiale presupuse de obtinerea jobului respectiv si ca nu vei depune eforturi sa te implici asa cum ar face-o un angajat cu adevarat pasionat.

2. Lipsa entuziasmului

Dezinteresul fata de activitatea companiei si fata de descrierea detaliata a jobului poate fi interpretata de recrutor ca o consecinta a lipsei entuziasmului. Daca ajungi sa creezi aceasta impresie la interviu, iti scazi substantial sansele de a fi selectat.

Angajatorii cauta, in general, candidati pasionati, energici si deschisi la provocari pentru ca asociaza aceste trasaturi cu o productivitate mai crescuta si cu o sursa de idei inovatoare care sa aduca beneficii companiei. Entuziasmul si pasiunea demonstrate de un candidat in timpul interviului sunt, pentru recrutor, indicatori ai unei loialitati pe termen lung fata de companie. In schimb, pasivitatea, dezinteresul sau lipsa de initiativa nu sunt trasaturi de dorit la un nou angajat.

Pentru a nu crea impresia unui caracter pasiv, lipsit de entuziasm, evita sa afisezi o atitudine plictisita la interviu.Arata pasiune pentru domeniul de activitate in care doresti sa lucrezi si manifesta interes fata de lucrul in compania respectiva. De exemplu, poti face asta aducand in discutie un element mai putin cunoscut despre activitatea companiei sau despre tipul de job pentru care ai aplicat. Recrutorul va fi placut surprins de faptul ca esti la curent cu asemenea detalii. O alta cale de a-ti manifesta entuziasmul este prin oferirea unor exemple din experienta proprie profesionala care sa ateste pasiunea pentru domeniul respectiv/tipul respectiv de job.

3. Atitudinea negativa

Daca un candidat pasiv, cu o atitudine plictisita, nu face o impresie buna la interviul de angajare, persoanele care adopta o atitudine negativa au la fel de putine sanse de a fi selectati. Orice companie doreste sa construiasca un mediu de lucru placut, animat de energie pozitiva, iar pentru a obtine acest lucru, va angaja persoane comunicative, sociabile si deschise, care emana o atitudine optimista. Evita deci sa fii agresiv sau negativist in raspunsurile oferite la interviu ori in postura si gesturile afisate.

De asemenea, evita raspunsurile defensive sau excesiv argumentative. Aminteste-ti ca, in intalnirea prilejuita de un interviu de angajare, recrutorul nu iti este oponent. Scopul vostru este comun si consta in stabilirea compatibilitatii tale cu un anumit job.

La fel de important este sa nu aduci injurii sau remarci jignitoare privind fostul loc de munca si fostii colegi. Altfel, loialitatea ta fata de orice angajator va fi pusa sub semnul intrebarii. In plus, nu exista nicio sansa ca recrutorul sa te considere cel mai potrivit viitor membru al unei echipe de lucru. Este cunoscut faptul ca atitudinea negativa este contagioasa. Niciun angajator nu doreste sa introduca intr-o echipa de lucru perfect functionala o persoana care sa disturbe, printr-o atitudine negativa sau agresiva, energia pozitiva ce caracteriza grupul pana atunci.

4. Raspunsuri false sau construite

Pregatirea pentru un interviu de angajare este necesara pana la un punct, dincolo de care se poate intoarce impotriva ta. De exemplu, nu trebuie “sa inveti” de dinainte raspunsurile la intrebarile puse in mod frecvent la un interviu, altfel risti sa pari artificial. Recrutorul nu urmareste sa obtina un raspuns prefabricat, ci doreste sa afle mai multe despre tine astfel incat sa stabileasca daca te potrivesti cu adevarat sau nu pe pozitia pentru care ai aplicat.

In incercarea de a fi cat mai pregatit pentru interviu, este posibil sa cazi in capcana de a memoriza anumite raspunsuri. Reproducerea lor va suna insa extrem de artificial si va demonstra angajatorului ca nu ai suficienta imaginatie pentru a te exprima cu propriile cuvinte sau, si mai grav, ii vei da impresia ca raspunsurile tale nu sunt sincere. Spontaneitatea si sinceritatea sunt doua dintre trasaturile cele mai apreciate de recrutori la candidati atunci cand primesc raspunsuri de la acestia in timpul interviului.

Raspunsurile false sau construite nu sunt, de fapt, avantajoase nici pentru candidat. Nu numai compania trebuie sa gaseasca un angajat ideal, dar si candidatul trebuie sa gaseasca compania/jobul potrivit. Daca oferi informatii neadevarate in timpul interviului si incerci sa pari altcineva decat esti cu adevarat, iti vei face singur o defavoare. Chiar daca vei obtine jobul respectiv, in scurt timp va deveni evident ca nu esti persoana care ai pretins sa fii, iar asta iti va aduce dificultati la noul loc de munca.

5. Neclaritate in exprimarea punctelor tari

Oricat de potrivit ai fi pentru un anumit job, recrutorul nu poate sa deduca asta numai pe baza CV-ului tau. Tocmai de aceea, interviul de angajare este prilejul de a te prezenta cu adevarat si de a evidentia trasaturi si aspecte imposibil de transmit prin CV.

Am mentionat anterior ca nu este indicat sa iti construiesti raspunsurile de dinainte. Dar este necesar sa iti faci o lista cu punctele tari care te caracterizeaza, iar apoi sa selectezi dintre acestea pe cele care raspund cerintelor jobului in cauza. La interviu, vei evidentia aceste puncte tari fie mentionandu-le ca atare (daca esti intrebat de exemplu “De ce consideri ca esti potrivit pentru acest post?/Ce consideri ca aduci in plus fata de alti candidati?” etc.), fie facandu-le sa se subinteleaga atunci cand te referi la experiente din trecutul tau profesional.
Asigura-te ca, pana la epuizarea timpului alocat interviului, reusesti sa creezi recrutorului o imagine clar conturata care sa iti reflecte avantajele competitive in fata altor candidati. Nu lasa o greseala atitudinala sau de comportament (precum cele 5 expuse mai sus) sa stearga avantajul pe care ti l-au oferit experienta si competentele din CV.

Chilotei iPhone

De ce a dispărut lepra din Europa? Oamenii de ştiinţă au aflat răspunsul

După ce au analizat probe de ADN prelevate dintr-un mormânt comun în care au fost îngropate corpurile unor oameni afectaţi de lepră, din secolul al XI-lea, oamenii de ştiinţă au aflat motivul pentru care lepra a dispărut din vestul Europei.

Potrivit specialiştilor se pare că o schimbare genetică produsă în corpul uman i-a făcut pe indivizi imuni la această boală.

În secolul al XV-lea, lepra afecta unul la fiecare 30 de indivizi din vestul Europei, iar numărul mare de cazuri este indicat şi de sculpturile sau picturile din acea perioadă, căci leproşii erau la fel de des reprezentaţi în ele ca Fecioara Maria sau Hristos. Cu toate acestea, în era cruciadelor, boala a dispărut misterios de pe continent.

Acum, oamenii de ştiinţă s-au întrebat dacă bacteria care cauza lepra, Mycobacteriam leprae, suferise o mutaţie devenind mai puţin violentă, sau dacă nu cumva europenii au devenit imuni la ea. Potrivit noului studiu, nu bacteria a suferit mutaţii, ci oamenii.

Deşi probele de ADN se extrag foarte greu din oase, oamenii de ştiinţă au reuşit să le preleveze dintr-un dinte al unui individ ce a murit acum 600 de ani. Materialul descoperit era „un amesteca de ADN uman, microorganisme şi ADN contaminat de la alte oase şi solul din apropiere”, a declarat Stewart Cole, unul dintre autorii studiului, de la Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne. Pe baza acestor probe, specialiştii au refăcut o tulpină de lepră şi i-au secvenţiat genomul. Rezultatele au indicat că această tulpină era identică cu cea existentă astăzi în comunităţile de leproşi din ţările în curs de dezvoltare.

Oamenii de ştiinţă consideră că anumite gene care îi făceau pe unii oameni rezistenţi la lepră s-au răspândit în rândul populaţiei europene, oferindu-le indivizilor imunitate împotriva bolii.

Astăzi infecţiile de acest gen se tratează cu antibiotice şi pot fi vindecate rapid dacă sunt identificate din timp.

Cola a explicat şi că înţelegerea istoriei unei boli îi poate informa pe oamenii de ştiinţă şi pe medici referitor la abordarea prin care pot ţine sub control actualele sau viitoarele boli. „Deţinerea informaţiilor referitoare le anumite gene şi proteine specifice unei boli ne poate ajuta să dezvoltăm strategii de prevenire”, a mai adăugat el.

Este cafeina duşmanul creativităţii?

Se spune că Honoré de Balzac consuma echivalentul a 50 de ceşti de cafea pe zi. Cu toate acestea, el nu era un băutor de cafea. În schimb, fărâma boabele de cafea şi ingera pudra pe stomacul gol. După ani de consum de cafeină, Balzac a ajuns la următoarea concluzie: „deşi cafeina are nenumărate avantaje, se pare că drogul diminuează mai curând creativitatea, în loc să i stimuleze”.

Când consumăm o băutură care conţine cafeină, această substanţă trece de bariera hematoencefalică (un fel de interfaţă aflată între creier şi sistemul circulator al corpului, proiectată pentru a proteja sistemul central nervos de substanţe chimice din sânge care l-ar putea afecta) şi începe să blocheze activitatea unei substanţe numite adenozină.

În mod normal, o funcţie centrală a adenozinei este aceea de a inhiba eliberarea anumitor substanţe chimice în creier, diminuând nivelul de energie şi promovând somnul. Când activitatea adenozinei este blocată, avem mai puţine şanse de a adormi pe birou sau de a ne pierde concentrarea. Potrivit unui unei analize recente create pe baza a sute de studii, cofeina aduce un număr mare de beneficii precum: stimularea energiei, diminuarea senzaţiei de oboseală, îmbunătăţirea performanţelor fizice, a celor cognitive şi a celor motorii, a memoriei pe termen scurt şi a capacităţii de a rezolva probleme.

Totuşi, toate aceste beneficii au un cost.

Chiar dacă ştiinţă abia acum începe să înţeleagă complexitatea din spatele diferitelor forme de creativitate, noi ştim deja că mare parte din lucrurile pe care le asociem cu creativitatea, sunt strâns legate de capacitatea de asocia idei, entităţi şi concepte într-o manieră nouă. Această abilitate depinde, parţial, de singurul lucru pe care cofeina încearcă să îl prevină: mintea rătăcitoare.

Nu de puţine ori, ideile creative vin atunci când ne-am oprit să le mai căutăm, sau atunci când mintea se concentrează asupra altei probleme.

Într-un studiu recent s-a constatat că participanţii au înregistrat îmbunătăţiri semnificative în ceea ce priveşte realizarea unei sarcini ce necesita o soluţie creativă , după ce ei s-au angajat într-o altă sarcină care le permitea să îşi lase mintea să rătăcească. Cu cât minţile lor rătăceau mai mult, cu atât ei erau mai creativi. Cu alte cuvinte, atunci când luăm o pauză de la concentrarea intensă ne putem creşte capacitatea de a procesa asociativ inconştient. La rândul său, această capacitate ne permite să percepem conexiuni pe care altfel le-am rata. Mai mult, atunci când îi permitem minţii să rătăcească lăsăm loc pentru o mai bună comunicare între reţelele creierului care funcţionează în modul standard (părţile din creier care sunt mai active atunci când ne odihnim) şi ariile executive (care sunt utilizate în funcţiile de înaltă raţionalizare şi de luare a deciziilor). Aceste două regiuni devin active chiar înainte de a rezolva problemele. Însă, cafeina previne pierderea concentrării, intensificându-ne atenţia într-un mod hiper-vigilent.

De asemenea, cafeina mai inhibă şi un alt proces mental necesar pentru gândirea creativă: somnul.

Într-un studiu din 2009, s-a constatat că oamenii care experimentaseră faza REM de somn au înregistrat rezultate mai bune la două sarcini ce trebuiau rezolvate în mod creativ, comparativ cu subiecţii care dormiseră fătă a ajunge în această fază de somn.

De asemenea, şi privarea de somn a fost asociată cu o serie de efecte negative asupra altor elemente asociate cu creativitatea şi gândirea clară. Se pare că lipsa somnului diminuează inteligenţa emoţională, gândirea constructivă şi capacitatea de a face faţă stresului.

Într-un alt studiu, consumul a 200 de miligrame de cafeină a crescut semnificativ durata de timp necesară oamenilor ca să adoarmă (o ceaşcă de cafea de 240 de mililitri conţine între 95 şi 200 de miligrame de cafeină). În plus, cafeina a afectat şi calitatea somnului . Alte studii au asociat cafeina cu diminuarea calităţii şi eficienţei somnului, dar şi tulburări se somn precum trezitul de multe ori în timpul nopţii, sau senzaţia de oboseală experimentată dimineaţa.

În ciuda acestor constatări, unii oameni de ştiinţă susţin că ar putea fi posibil să ne bucurăm de efectele benefice ale cafeinei fără a experimenta şi diminuarea creativităţii. Unele cercetări au descoperit că atributele precum starea de alertă şi concentrarea pot fi replicate de efectul placebo. În 2011, un studiu realizat la University of East London a urmărit efectele cafeinei asupra răspunsului emoţional şi asupra capacităţii de la lua decizii. În timpul cercetării o parte dintre subiecţi au primit ceşti care conţineau cafea normală, în timp ce o parte au băut cafea decofeinizată. Fiind împărţiţi aleatoriu în două grupuri, unora li s-a spus că beau cafea decofeinizată, iar altora că beau cafea normală, fără a se ţine cont de ceea ce chiar consumau subiecţi în realitate. Apoi, fiecare dintre ei a trebuit să rezolve o sarcină prin care li se măsurau: timpul de reacţie, autocontrolul, starea de spirit.

La finalul studiului, s-a constat că participanţii care consumaseră cafea decofeinizată, dar care credeau că băuseră cafeină, s-au descurcat mai bine decât cei care care credeau că au consumat băutură decofeinizată.

Paradisul imigrantilor, aproape de colaps. Motivele pentru care Canada se poate prabusi

Canada nu a suferit niciodata un colaps bancar, iar recesiunea prin care a trecut in 2008-2009 a fost una usoara. Insa tara se confrunta in prezent cu scandaluri de coruptie, o bula imobiliara in continua crestere si o economie care da semne de lancezeala

Scandalurile politice au luat o amploare considerabila in ultima perioada, in Canada. Primarul din Montreal, Michael Applebaum, a fost arestat luni dimineata, pentru 14 capete de acuzare, printre care frauda si conspiratie.

 

Applebaum il inlocuia pe Gerald Tremblay, care a demisionat acum un an, dupa ce fost implicat la randul sau intr-un scandal de coruptie, pentru ajutorul acordat unor firme de constructii care aveau legaturi cu mafia.

 

Si primarul orasului Toronto, Rob Ford, a fost surprins pe picior gresit, aparand in cateva cadre alaturi de niste persoane care consumau droguri.

 

Fostul sef de cabinet al premierului Stephen Harper este si el anchetat pentru dare de mita, in timp ce asupra primarului din orasul canadian Londra, Joe Fontana, planeaza suspiciuni ca ar fi platit pentru petrecerea de nunta a fiului sau din bani publici.

 

Canada se confrunta insa si cu o problema privind datoriile pe care le-ar avea. Economistul Paul Krugman sustine ca tara nu este chiar atat de stabila din punct de vedere economic, pe cat pare. Canada a trecut cu bine pentru perioada cea mai grava a crizei economice, in principal datorita sistemului bancar bine pus la punct. Insa Krugman avertizeaza ca marea problema in SUA nu au fost bancile, ci bula imobiliara si datoriile cauzate de creditele la locuinte.

 

Preturile caselor din Canada sunt acum duble fata de anii ’70, raportate la valoarea de piata. In mod normal, de-a lungul timpului pretul la locuinte tinde sa pastreze un trend constant.

 

“Canada ar putea sa fie extrem de vulnerabila, in pofida mediului bancar linistit. Stiu ca oamenii spun asta de cativa ani si inca nu s-a intamplat, dar aduceti-va aminte ca si in cazul Statelor Unite a durat mult timp pana ca bula imobiliara sa explodeze”, spune Krugman.

 

In plus, Canada s-a bazat pana acum pe exporturile sale de ulei mineral, petrol si substante bituminoase, in valoare de 120 miliarde de dolari americani. Chiar si ajustata la rata inflatiei, diferenta este foarte mare fata de anii ’90, cand tranzactiile nu depaseau 20 de miliarde. Cererea mondiala este insa in scadere, lucru ce va afecta cu siguranta si preturile practicate de canadieni.

Fum in ochi

China investeşte sute de milioane de dolari într-un proiect extraordinar, ce ar putea transforma Terra

Jiang Mianheng, fiul fostului lider chinez Jiang Zemin, coordonează un proiect important, cu un buget de 350 de milioane de dolari, pentru Academia de Ştiinţe din China. Jiang Mianheng a recrutat deja 140 de doctoranzi pentru a se dedica energiei pe bază de toriu în cadrul proiectului ce se desfăşoară la Institutul de Fizică Aplicată din Shanghai. Numărul cercetătorilor implicaţi în acest proiect va creşte la 750 până în 2015.

Acest proiect are drept scop renunţarea la reactoarele arhaice cu apă grea sub presiune, alimentate cu uraniu, ce au fost concepute iniţial pentru submarinele SUA în anii '50. În cadrul acestui proiect urmează să fie concepută noua generaţie de reactoare, pe bază de toriu, care produc mult mai puţine deşeuri toxice şi care nu pot exploda, precum reactorul de Fukushima.

„China este ţara care trebuie urmărită. Autorităţile chineze au hotărât să depună un efort masiv, iar ţara dispune de cercetători talentaţi. Acest proiect ar putea duce la o reuşită revoluţionară”, crede Baroneasa Bryony Worthington, conducătoarea grupului parlamentar dedicat energiei pe bază de toriu. Oficialul britanic a efectuat de curând o vizită în Shanghai alături de o echipă din cadrul Laboratorului Naţional Nuclear din Marea Britanie.

Specialiştii care pledează pentru reactoarele nucleare pe bază de toriu cred că acestea s-ar putea dovedi a fi tehnologia transformatoare esenţială pentru stimularea revoluţiilor industriale ale ţărilor asiatice. De asemenea, aceşti experţi afirmă că aceste reactoare ar putea fi soluţia pentru o problemă cu care Pământul se va confrunta în viitorul apropiat: obţinerea energiei necesare pentru a satisface cererea a încă două miliarde de persoane care adoptă stilul de viaţă occidental.

Optimiştii cred că toriul ar putea reprezenta o revoluţie pentru energia nucleară, aşa cum exploatarea gazelor de şist a transformat domeniul gazului natural. Mai mult, toriul ar avea avantajul că poate fi folosit pe scară largă, mai ieftin şi fără emisii de dioxid de carbon.

Chinezii investesc cel mai mulţi bani în toriu, însă nu sunt singura ţară interesată de potenţialul său. De curând, Norvegia a lansat un test ce se va întinde pe patru ani, în cadrul căruia vor testa dacă reactorul convenţional din Halden poate funcţiona cu toriu. De asemenea, institutele de cercetare din Japonia studiază variantele alternative prin care pot salva industria nucleară şi recâştiga încrederea publicului.

Autorităţile chineze intenţionează să câştige această cursă a toriului. Tehnologia ce stă la baza reactoarelor pe bază de sare topită nu este nouă. În anii '60, cercetătorii de la The Oak Ridge National Laboratory din Tennessee au construit un astfel de reactor, însă reuşita lor a fost ulterior abandonată de preşedintele american Nixon. Pentagonul avea nevoie de deşeuri din plutoniu, obţinute în urma folosirii uraniului, pentru a construi bombe nucleare. Astfel, priorităţile stabilite de Războiul Rece au „îngropat” această tehnologie.

Datele despre toriu au rămas în arhivele americane, fiind ignorate pentru mult timp. Atunci când un fost inginer de la NASA, Kirk Sorensen, le-a descoperit şi le-a publicat, SUA l-a ignorat. China nu a făcut acelaşi lucru.

Jiang Mianheng a vizitat laboratoarele de la Oak Ridge şi a obţinut planurile reactorului cu toriu. Fiul fostului lider chinez a avut această idee după ce a citit un articol în revista American Scientist în care toriul era lăudat. „Prinţişorul” (aşa cum sunt supranumiţi urmaşii liderilor chinezi) a concluzionat că reactoarele pe bază de toriu ar putea fi răspunsul la rugăciunile Chinei.

Jiang afirmă că energia insuficientă devine o problemă „înfricoşătoare” în China, fiind o potenţială ameninţare la adresa siguranţei naţionale. De aceea, echipa de cercetători intenţionează să construiască până la finalul acestui deceniu o centrală mică, de 2 MW, în care să se folosească sare de florură topită. Ulterior, în anii 2020, echipa de cercetători va realiza reactoare nucleare de dimensiuni obişnuite. De asemenea, cercetătorii lucrează la conceperea unui reactor cu bile de grafit pe post de moderator de neutroni.

Jiang estimează că în China se găseşte suficient toriu pentru a satisface nevoile de electricitate ale ţării pentru următorii 20.000 de ani. Acelaşi lucru este valabil pentru numeroase alte ţări de pe Terra. Americanii au îngropat tone de toriu, acesta fiind obţinut ca produs secundar în urma exploatării „pământurilor rare”.

China construieşte deja 26 de reactoare convenţionale, urmând să fie finalizate până în 2015, alte 51 de reactoare fiind planificate şi încă 120 fiind în faza de proiect. Dincolo de problemele deja cunoscute, aceste reactoare mai prezintă o problemă: uraniul trebuie importat.

Marele avantaj al reactoarelor cu toriu este faptul că nu pot provoca un dezastru similar celuia de la Fukushima. Profesorul Robert Cywinksi de la Universitatea Huddersfield afirmă că metalul trebuie bombardat cu neutroni pentru ca procesul să funcţioneze. „Astfel, nu există o reacţie în lanţ. Fisiunea încetează în momentul în care acceleratorul de particule este oprit”, explică specialistul.

Echipa condusă de profesorul Cywinksi lucrează la conceperea unui reactor de fisiune subcritică ce foloseşte acceleratoare de particule. „Oamenii încep să realizeze că uraniul nu este sustenabil. Avem nevoie de un nou tip de combustibil nuclear. Toriul permite eliminarea plutoniului din ciclu”, afirmă profesorul.

Toriul lasă mult mai puţine deşeuri toxice în urma folosirii sale. Cea mai mare parte a mineralului este folosită în procesul de fisiune; în cazul reactoarelor pe bază de uraniu, doar 0,7% din material este folosit. De asemenea, toriul este foarte greu de folosit în scopul realizării unor bombe.

Un studiu publicat de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge arată că deşeurile nucleare ar putea fi distruse prin folosirea lor în reactoare alături de toriu. Astfel, noua generaţie de reactoare ar putea ajuta la curăţarea deşeurilor acumulate în ultimii 50 de ani ca rezultat al reactoarelor pe bază de uraniu şi a înarmării nucleare.

Pentru că procesul din reactoarele cu toriu au loc la presiunea atmosferei, acestea nu necesită domurile gigantice ce caracterizează astăzi reactoarele nucleare. Acest lucru permite construirea lor sub pământ, urmând să ocupe mai puţin spaţiu decât un mall.

Un alt avantaj este faptul că reactoarele pot fi personalizate. Kirk Sorensen afirmă că grupul pe care îl conduce, Flibe Energy, ia în calcul conceperea unor reactoare de 250 MW realizate special pentru o singură uzină siderurgică. Un astfel de reactor ar putea fi ideal pentru China, care deţine 40% din totalul industriei siderurgice mondiale şi care foloseşte ca sursă de energie cărbunele - care este extrem de poluant şi care trebuie transportat de la mine aflate la distanţe mari.

Sorensen afirmă că designul acestui reactor nu permite apariţia vreunui accident, pentru că niciodată acesta nu va atinge temperaturi suficient de mari pentru a topi vasul din aliaj de nichel. În cazul unei urgenţe, dopul se topeşte iar sarea se scurge într-un recipient. „Reactorul se salvează singur”, explică Sorensen.

Xu Hongjie, directorul proiectului din Shanghai, afirmă că Departamentul Energiei din SUA a început să se arate interesat de planurile chineze, deschizând discuţiile despre o posibilă colaborare. De asemenea, autorităţile chineze discută şi cu oficialii ruşi şi indieni.

Rămâne de văzut dacă acest proiect va da roade. În cazul unui succes, omenirea va avea nevoie de mai puţin cărbune, petrol, şi gaz natural decât se crede acum, eliminând riscurile unor războaie pentru resurse şi reducând poluarea provocatoare de schimbări climatice. Aşadar, toriul are potenţialul să schimbe radical Terra.