Un vehicul ce pare desprins din „Star Wars” a fost construit de o companie americană

O companie americană a fabricat primul vehicul funcţional tip „hoverbike”, un soi de motocicletă zburătoare, în genul celebrelor vehicule din populara serie de cinema Star Wars. Versiunea reală a acestui vehicul a fost testată cu succes în deşertul Mojave.

Hoverbike-ul a fost creat de firma Aerofex din California şi este acţionat de două rotoare cu pale (ca de elicopter) orientate spre sol. Prin schimbarea unghiurilor rotoarelor, efectuată prin intermediul a două manete de control, vehiculul se deplasează şi îşi schimbă direcţia.

Planurile iniţiale de a crea un hoverbike funcţional au fost întârziate din cauza problemelor puse de complicatul sistem de control. Cu toate acestea, proiectanţii din cadrul Aerofex au creat un sistem care răspunde la mişcările de înclinare ale pilotului şi are în vedere simţul natural al echilibrului. Cele două rotoare orientate spre sol ridică vehiculul în aer, iar un sistem controlat de computer permite apoi orientarea lor pentru a determina deplasarea în direcţia dorită. Pilotul poate controla mişcarea pur şi simplu înclinându-se în direcţia în care doreşte să se deplaseze, prin intermediul unor dispozitive ataşate în dreptul genunchilor săi.

Testele de zbor s-au efectuat la înălţimea de 4,5 metri, iar hoverbike-ul a atins viteza de 48 kilometri pe oră (acestea fiind înălţimea şi viteza maximă pe care cei din Aerofex au dorit să le testeze până în prezent.)
Cei din cadrul firmei Aerofex cred că vehiculul creat de ei poate fi folosit eficient în special de către unităţile de grăniceri, care pot patrula astfel deasupra oricărui tip de teren, mai ales în condiţiile în care nu există drumuri.

"Imaginaţi-vă un fel de ATV care poate să zboare, posibilităţile sale fiind deosebit de variate. Odată ce mişcările de balans şi echilibrare ale pilotului sunt instinctive şi constante, conducerea unui astfel de hoverbike se va dovedi lipsită de efort pentru acesta", declară Mark De Roche, specialist în inginerie aerospaţială şi fondator al firmei Aerofex.

Cu toate acestea, spre tristeţea fanilor Star Wars, firma Aerofex anunţă că nu intenţionează să comercializeze hoverbike-uri pe scară largă, în schimb plănuieşte construirea, după aceleaşi tehnologii, a unor drone speciale.
Compania intenţionează să lanseze un al doilea prototip de hoverbike, cândva în decursul lunii octombrie, anul curent, intenţionând, de asemenea, ca până la finele anului 2013 să testeze primele drone de acest tip.

„Spiritul de turmă” este determinat de gene

Adolescenţii care se apucă de fumat sau consumă alcool sub influenţa anturajului sunt mai înclinaţi spre astfel de comportamente din cauza înzestrării genetice, care îi predispune la „a se lua după alţii”, sugerează un studiu realizat în SUA.

În tendinţa de a ceda influenţelor din partea celor din jur este implicată o genă numită 5HTT, care se poate prezenta în două variante: scurtă sau lungă. Gena 5HTT controlează activitatea serotoninei, un "mesager" chimic prezent în creier.

Fiecare om are două copii ale acestei gene, pe o pereche de cromozomi (specia umană are 23 de perechi de cromozomi).

Un studiu realizat la Universitatea Colorado din Boulder, SUA, a arătat că adolescenţii care aveaudouă copii ale variantei scurte a genei erau mult mai predispuşi la imitarea unor comportamente ale anturajului decât cei care aveau două copii ale variantei lungi a aceleiaşi gene. Adolescenţii care aveau, în respectiva pereche de gene, o copie scurtă şui una lungă aveau o tendinţă de a imita comportamentele celor din jur care se situa la mijloc între celelalte două grupuri.

Multă vreme s-a crezut că tendinţa adolescenţilor de a "contracta" astfel de obiceiuri depinde predominant de măsura în care există aceste comportamente în şcolile respective, însă aceste nou studiu arată că, de fapt, influenţei mediului social i se adaugă şi o susceptibilitate determinată genetic.

Cei cu două copii scurte ale genei 5HTT sunt, consideră cercetătorii, un fel de "cameleoni sociali", mai înclinaţi să imite comportamentele legate de fumat şi consumul de alcool ale celor din jur, în comparaţie cu persoanele cu două copii ale variantei lungi a genei.

Autorii au analizat datele dintr-un studiu naţional iniţiat în 1994 şi care a urmărit un mare număr de participanţi de la adolescenţă până la maturitate.

Au fost analizate mostre de ADN recoltate, la vârsta adultă, de la un număr de 14.560 participanţi, ce proveneau din 80 de licee. Printre participanţi se găseau 2.000 de perechi de fraţi, ce crescuseră în acelaşi mediu familial şi, în cele mai multe cazuri, urmaseră şi aceleaşi şcoli.

Cercetătorii au analizat diferenţele genetice dintre fraţi, precum şi caracteristicile pe care le aveau în comun, ca urmare a comportamentelor din familie - de pildă, cantitatea de alcool pe care o consumau părinţii; totodată, au luat în calcul nivelul consumului de alcool şi tutun la şcoala urmată de fiecare participant.

28% dintre adolescenţii studiaţi aveau două copii ale versiunii scurte a genei 5HTT.

În cazul în care fuseseră la o şcoală ai cărei elevi beau mult, cei cu două copii scurte ale genei consumau, în medie, cu 8 porţii de băuturi alcoolice pe an mai mult decât cei care fuseseră la o şcoală unde se consuma puţin alcool. Participanţii cu două copii ale versiunii lungi a genei, în schimb, consumau, în aceleaşi condiţii, doar cu 5,7 porţii în plus pe an.

În ceea ce priveşte ţigările, cei care urmaseră o şcoală ai cărei elevi fumau mult aveau tendinţa să fumeze şi ei mai multe ţigări decît cei care fuseseră la o şcoală unde se fuma puţin, dar şi în acest caz cifrele erau influenţate de aspectul genetic: cei cu două gene 5HTT scurte, de la şcolile cu consum ridicat de tutun, fumau cu 89 ţigări, în medie, pe an, mai mai mult decât semenii lor de la şcolile "slab fumătoare", în vreme ce, în cazul celor cu două copii ale variantei lungi a genei, cifra corespunzătoare era de numai 77 de ţigări în plus (fumate de cei de la şcolile cu consum mare de tutun faţă de cei de la şcoli cu consum mic.)

Concluzia cercetătorilor a fost că, deşi influenţa grupului de prieteni şi colegi (ca şi a familiei) nu este neglijabilă, aspectul genetic are un rol semnificativ în tendinţa înnăscută de a imita comportamentele celor din jur, de a ceda la presiunile din partea anturajului.

Meteorologii au identificat un eveniment fără precedent ce a avut loc săptămâna trecută

Un val de căldură a fost înregistrat săptămâna trecută în SUA, în micuţul orăşel Needles din statul California înregistrându-se o temperatură-record, de 47,8 grade Celsius.

Specialiştii spun că temperatura ar fi putut fi atins un nivel mai ridicat, însă acest lucru a fost prevenit de o furtună care s-a abătut asupra oraşului. Acest lucru a dus ca lunea trecută, la ora 15:56, să se petreacă un eveniment unic: peste oraş a început să cadă ploaia, deşi temperatura era de 46,1 grade Celsius.

Cea mai mare parte a precipitaţiilor s-a evaporat, deoarece gradul de umiditate din aer era de doar 11%. Meteorologii afirmă că evenimentul ce a avut loc în Needles reprezintă un nou record mondial, fiind cea mai fierbinte ploaie din istoria omenirii. Specialiştii spun că senzaţia creată de ploaia fierbinte ar fi fost una extrem de neplăcută, similară experienţei pe care o putem avea într-o saună încinsă.

Înainte ca evenimentul din Needles să devină cea mai fierbinte ploaie din istoria omenirii, recordul fusese stabilit tot în acest an, pe 5 iunie 2012. În Mecca, Arabia Saudită, în acea zi a plouat, deşi temperatura era de 43 de grade Celsius.

Maximiliano Herrera, un cercetător specializat în studierea recordurilor meteo, afimă că ploaia din Needles reprezintă precipitaţia cu cel mai scăzut nivel de umiditate înregistrat până acum pe Terra.

Un mister al naturii care le face pe femei aparte a fost descifrat de oamenii de ştiinţă

Unul din motivele pentru care evoluţia a dus la apariţia menopauzei constă în prevenirea competiţiei dintre o femeie şi nora sa, arată o cercetare publicată în cel mai recent număr al jurnalului ştiinţific Ecology Letters.

Studiul efectuat de cercetătorii de la Universitatea Turku (Finlanda), Universitatea Exeter (Marea Britanie), Universitatea Sheffield (Marea Britanie) şi Universitatea Stanford (SUA) explică pentru prima dată de ce relaţiile dintre femei şi nurorile lor ar fi putut juca un rol cheie.

Datele studiului arată că atunci când o femeie dă naştere unui copil la o vârstă târzie, iar nora sa naşte în acelaşi timp cu ea, cei doi copii au cu 50% mai puţine şanse de a ajunge la maturitate în comparaţie cu ceilalţi copii.

Analiza cercetătorilor ajută la rezolvarea unuia dintre marile mistere ale naturii: de ce femelele umane, spre deosebire de celalte animale, încetează să se reproducă într-un moment timpuriu al vieţii.

De asemenea, studiul oferă un nou sprijin pentru teoria care susţine că menopauza a apărut pentru a permite femeilor să se concentreze asupra nepoţilor lor. În mod tradiţional, acest rol presupunea obţinerea de hrană pentru familie şi protejarea copiilor de accidente şi de boli.

Subiectul a fost arareori analizat de oamenii de ştiinţă, doarece necesită date detaliate referitoare la succesul reproductiv a mai multor generaţii de femei, fiind totodată necesară cunoaşterea relaţiilor dintre persoanele studiate. Cercetătorii au analizat în cadrul acestui studiu date ce se întind pe o perioadă de 200 de ani, acestea fiind colectate din registrele bisericilor din Finlanda preindustrială. Specialiştii au analizat informaţiile referitoare la rata naşterilor şi cea a deceselor dintre 1700 şi 1900, înainte de apariţia mijloacelor contraceptive moderne sau a serviciilor medicale.

Studiul a arătat că femeile aveau mai mulţi nepoţi dacă încetau să mai facă copii la vârsta de 50 de ani. Echipa de cercetători crede că motivele ce stau la baza acestui efect sunt reducerea competiţiei dintre femeile în vârstă şi nurorile lor şi susţinerea pe care femeile în vârstă o puteau oferi nepoţilor lor.

Datele arată că un copil născut în cadrul unei familii în care o femeie şi nora sa se reproduceau simultan avea de două ori mai multe şanse să moară înainte de vârsta de 15 ani. În mod interesant, acest lucru nu se petrecea atunci când mama şi fiica aveau copii în acelaşi timp. Acest lucru sugerează că femeile înrudite se înmulţeau cooperativ, iar cele neînrudite făceau acest lucru într-un mod conflictual.

Cercetătorii subliniază că există un beneficiu biologic evident atunci când o femeie cooperează cu fiica sa: cele două femei împărtăşesc 50% din codul genetic, astfel că a se afla în competiţie pentru hrană şi alte resurse nu are sens. În schimb, acelaşi lucru nu este valabil în cazul unei femei şi a nurorii sale: cele două femei nu sunt înrudite, astfel că este logic să concureze pentru a maximiza şansele de a-şi răspândi propriile gene.

Aşadar, datele din studiul finlandez arată că o femeie obişnuită ar beneficia dacă ar înceta să se reproducă la vârsta de 51 de ani atunci când există riscul să concureze cu nora sa, însă nu şi atunci când ar face acest lucru împreună cu fiica sa.

De-a lungul timpului, cercetătorii au postulat mai multe teorii pentru a explica evoluţia menopauzei la oameni, printre care şi aceea că aceasta a apărut pentru a proteja femeile în vârstă de riscul de a muri în timpul naşterii sau a sarcinii. Acest lucru este infirmat de studiul finlandez: datele arată că mai puţin de 2% dintre femeile în vârstă de cel puţin 40 de ani au murit în timpul naşterii, acelaşi risc redus fiind înregistrat astăzi şi în rândul societăţilor de vânători-culegători.

Dr. Andy Russell de la Universitatea Exeter, coautor al studiului, a comentat rezultatele: „Suntem atât de obişnuiţi cu ideea că toate femeile ajung la menopauză încât uităm cât de bizar este acest lucru. Teoria evoluţionistă presupune că animalele se reproduc de-a lungul întregii vieţi, ceea ce se întâmplă cu adevărat la aproape toate animalele cunoscute, inclusiv masculul uman. Aşadar, de ce sunt femeile atât de diferite? Studiul nostru explică pentru prima dată faptul că răspunsul la această întrebare ar putea consta în relaţia dintre o femeie şi nora sa”.

Dr. Virpi Lummaa, de la Universitatea din Sheffield, a vorbit la rândul său despre studiu: „Cercetarea oferă noi dovezi în susţinerea teoriei care afirmă că menopauza a evoluat ca urmare a rolului vital pe care bunicile l-au jucat în creşterea nepoţilor în societăţile tradiţionale. Deşi rolurile din cadrul familiei s-au schimbat, multe bunici joacă şi astăzi un rol vital în îngrijirea nepoţilor, iar în societăţile occidentale foarte multe bunici au grijă de nepoţi în timpul zilei. Este foarte interesant faptul că inclusiv în zilele noastre foarte puţine mame aleg să se reproducă în acelaşi timp cu copii lor, chiar dacă nu au ajuns la menopauză”.

Eşti supraponderal? Cercetătorii au o nouă veste proastă pentru tine

Încă o veste proastă pentru persoanele supraponderale: un nou studiu a descoperit existenţa unei legături între obezitate şi declinul capacităţilor mentale. Experţii nu ştiu care este motivul, însă aceştia suspectează că nivelul crescut de colesterol şi hiperglicemia joacă un rol important.

Studiul arată un nou efect negativ al obezităţii, după ce cercetările precedente au arătat că aceasta reprezintă un factor de risc ce facilitează apariţia demenţei.

Cercetarea, ce a fost publicată în jurnalul Neurology, a fost efectuată asupra a 6.000 de cetăţeni britanici, ce au fost studiaţi timp de mai bine de un deceniu.

Persoanele participante la studiu, ce aveau o vârstă cuprinsă între 35 şi 55 de ani, au fost supuse la 3 testări ale memoriei şi ale capacităţilor cognitive de-a lungul unei perioade de 10 ani.

Studiul a arătat că persoanele obeze, la care se observau schimbări metabolice nesănătoase, prezentau un declin cognitiv mult mai rapid decât celelalte persoane din cadrul cercetării. 

„Nu ştim încă de ce obezitatea şi aceste aspecte metabolice anormale sunt asociate cu o performanţă mai slabă a creierului, însă pe măsură ce rata obezităţii creşte, va fi important să studiem mai amănunţit această asociere”, a declarat Shirley Cramer, reprezentanta organizaţiei Alzheimer's Research UK.

„Acest studiu se concentrează doar asupra declinului cognitiv, însă cercetările precedente arată că o dietă sănătoasă, activitatea fizică constantă, evitarea fumatului şi controlarea presiunii arteriale şi a colesterolului în perioada vârstei mijlocii pot preveni apariţia demenţei. Dat fiind că numărul suferinzilor de demenţă în Marea Britanie se apropie de 1 milion, rezultatele studiilor sugerează că ar trebui să fim mai atenţi la starea noastră de sănătate de-a lungul vieţii”, a adăugat Cramer.