Ce ne-a învăţat Curiosity despre o eventuală misiune umană pe Marte?

O misiune umană pe Planeta Roşie ar fi mai periculoasă decât se credea: astronauţii ar fi expuşi unor niveluri de radiaţii care le-ar mări riscul de apariţie a unor cancere fatale. Oamenii de ştiinţă au ajuns la această concluzie studiind nivelul de radiaţie la care au fost expus roverul Curiosity, în timpul călătoriei lui spre Marte.

În spaţiu, nivelul radiaţiei este de 100-1.000 ori mai mare decât pe Terra, a explicat Cary Zeitlin, cercetător la Southwest Research Institute. Împreună cu specialişti de la NASA, de la Universitatea Christian Albrechts din Kiel, Germania şi de la Centrul Aerospaţial German, el a măsurat cantitatea de radiaţie la care a fost expusă o piesă din alcătuirea roverului Curiosity.

Călătoria lui Curiosity de la Pământ la Marte a durat 253 de zile, iar măsurătorile au fost realizate cu ajutorul unui instrument numit Radiation Assessment Detector (RAD), montat pe rover şi care a fost activ începând cu a zecea zi de zbor al roverului şi până la trei săptămâni după amartizarea acestuia.

Analizând datele înregistrate de RAD, cercetătorii au ajuns la concluzia că o călătorie dus-întors între Pământ şi Marte i-ar expune pe exploratori la o cantitate de radiaţii îngrijorător de mare; radiaţiile ar fi dificil de blocat, iar impactul lor asupra sănătăţii astronauţilor nu poate fi cuantificat cu precizie, dar se poate estima că ar avea efecte grave, în primul rând mărirea riscului de cancer.

Dacă expunerea ar spori cu 3% riscul unui astronaut de a dezvolta un cancer fatal în timpul vieţii, atunci NASA ar considera că misiunea este prea periculoasă pentru a fi întreprinsă.

Zeitlin crede că doza de radiaţii încasată de un astronaut în timpul unei călătorii dus-întors  (Terra - Marte –Terra) ar duce la depăşirea acestui prag.

Cercetătorii au estimat că astronauţii ar fi fi expuşi unei doze de radiaţii de aproximativ 0.66 Sievert (Sv) în timpul călătoriei, fără a pune la socoteală timpul petrecut pe Marte. Se consideră că expunerea la cca. 1 Sv este asociată cu o creştere cu 5% a riscului de dezvolta un cancer fatal mai târziu în viaţă.

Iar pe termen scurt, oamenii de ştiinţă se tem că expunerea la radiaţii ar putea afecta capacităţile cognitive ale astronauţilor, îngreunându-le realizarea sarcinilor profesionale pe Marte.

În călătoria spre Marte şi înapoi spre Pământ, astronauţii ar fi expuşi la două tipuri de radiaţii, care pe Terra nu ating niveluri periculoase: radiaţia cosmică galactică (dificil de blocat, care trece prin pereţii navelor spaţiale) şi particulele cu energie înaltă provenite de la Soare, care sunt mai uşor de oprit,măcar parţial, cu ajutorul unor învelişuri groase de protecţie.

Unele persoane sunt mai expuse riscului de a dezvolta cancere induse de radiaţii; femeile tinere sunt cele mai vulnerabile, în vreme ce bărbaţii vârstnici sunt mai puţin sensibili.

Noile descoperiri vor permite oamenilor de ştiinţă să folosească datele pentru realizarea unor modele computerizate, pentru a afla mai precis la ce cantitate de radiaţii ar fi expuşi exploratorii spaţiali în drumul spre o altă planetă. Rezultatele sunt deosebit de importante în condiţiile în care NASA o ia în considerare la posibilitatea de trimite o misiune cu echipaj uman  pe Marte, până în anul 2030.