Semi-somnia - noua epidemie care face ravagii în lumea occidentală

Deşi nu are simptomele insuportabile ale insomniei acute, care poate duce la depresie, slăbirea sistemului imunitar, hipertensiune sau chiar boli de inimă, această afecţiune, recent observată, numită de specialişti „semi-somnie”, este şi ea asociată cu o cohortă întreagă de efecte nefaste asupra sănătăţii.

În loc de a sta treji toată noaptea, fără să poată adormi, cum se întâmplă cu adevăraţii insomniaci, „semi-somniacii” au parte de tulburări pe termen scurt ale somnului de noapte, în special în perioadele în care sunt foarte ocupaţi sau stresaţi.

Astfel, se pot trezi în fiecare noapte pentru 30 de minute, sau nu pot adormi timp de o oră din cauza gândurilor care îi asaltează. Alteori, au un somn neodihnitor, prea puţin profund, creierul fiind încă activ şi bombardat cu informaţii, aşa că, deşi dorm, nu se odihnesc cu adevărat. A doua zi, se scoală deja agitaţi, cu capul plin de problemele pe care le au de rezolvat, şi toată ziua sunt nervoşi şi obosiţi, ceea ce le afectează capacitatea de concentrare şi, deci, eficienţa muncii.

În Marea Britanie, cca. o treime dintre locuitori suferă de probleme de somn, iar oamenii de ştiinţă încearcă să afle cauzele acestei adevărate epidemii.

O firmă de consultanţă numită The Energy Project, care îi ajută pe oameni să depăşească problemele cauzate de oboseală, a studiat, timp de 5 ani, cca. 30.000 de persoane cu tulburări de somn. Jean Gomes, preşedintele firmei, consideră că, având în vedere observaţiile cercetătorilor, cauza cea mai probabilă a semi-somniei este invazia tehnologiei în viaţa oamenilor. 

„Oamenii au avut întotdeauna parte de stres şi acest lucru influenţează somnul, dar, înainte, viaţa profesională şi viaţa de acasă erau separate în timp şi spaţiu: a pleca de la birou însemna a te desprinde de problemele de la muncă. Era posibil să fi avut o zi stresantă, dar peste noapte creierul procesa problemele şi a doua zi te trezeai cu mintea împrospătată.

Acum, însă, modurile de relaxare - cumpărături online, trimiterea de mesaje pe Twitter în timp ce ne uităm la televizor, navigarea pe Facebook - înseamnă că creierele noastre sunt într-o permanentă stare de alertă”, a explicat Jean Gomes.

Iar când mergem la culcare, această situaţie poate provoca mari necazuri.

Ca să adormim, trebuie să se întâmple trei lucruri: reducerea intensităţii luminii determină sinteza „hormonului somnului”, melatonina; temperatura corpului începe să scadă, iar mintea şi corpul se relaxează, permiţând sistemului nervos să se deconecteze.

Or, utilizarea intensivă a tehnolgiei interferă cu fiecare dintre aceste aspecte. Studiile arată că prezenţa ecranelor luminoase poate reduce secreţia de melatonină cu aproape 25% şi că persoanele expuse, înainte de culcare, la radiaţia produsă de telefoanele mobile au nevoie de mai mult timp pentru a intra în stadiile profunde ale somnului şi rămân mai puţin timp în aceste stadii.

Alte cercetări au demonstrat că ceea ce citim online ne poate face mintea să fie excesiv de activă şi preocupată. O pacientă a relatat că, dacă verifica înainte de culcare  conturile de Twitter şi Facebook ale companiei la care lucra, găsea mereu ceva la care trebuia să răspundă şi nu reuşea să adoarmă dacă nu îndeplinea acest lucru.

În timpul somnului, creierul procesează informaţia acumulată în cursul zilei, dar volumul enorm de informaţie pe care îl acumulăm din mediul online poate fi pur şi simplu prea mare pentru a fi gestionat corespunzător. Porţiunea de creier însărcinată cu prelucrarea informaţiei în acest mod este relativ mică, aşa că efectiv nu face faţă.

Ca rezultat, petrecem mai mult timp în acele stadii ale somnului în care procesăm informaţie şi mai puţin timp în stadiile profunde, de somn odihnitor, de care avem nevoie pentru a ne revigora. Apoi ne trezim obosiţi, iar cei mai mulţi dintre noi nici nu dăm seama ce se întâmplă până când nu încetăm să mai trăim aşa.

Un director de marketing britanic, Engi Bally, în vârstă de 30 de ani, a observat fenomenul atunci când şi-a schimbat slujba, angajându-se la o firmă care aplica o politică strictă ce interzicea angajaţilor să verifice email-urile de pe contul firmei sau să se ocupe de proiecte profesionale în afara orelor de birou. Schimbarea a fost extraordinară: Engi Bally a observat că nivelul ei de energie crescuse considerabil faţă de perioada în care, la fosta ei slujbă, angajatorii se aşteptau să fie disponibilă 24 de ore din 24, timp de 7 zile pe săptămână, aşa că dormea cu telefonul mobil şi laptop-ul lângă ea, pentru a putea face faţă imediat solicitărilor. Se întâmpla asta cam de două ori pe noapte, luându-i, în total, nu mai mult de o oră din timpul de somn, şi nu părea ceva prea grav; nu şi-a dat seama că acest lucru e o problemă până când nu a încetat să-l mai facă. Abia atunci şi-a dat seama cât de tare o obosea, de fapt.

Povestea ei arată că e posibil să ne „recucerim” somnul odihnitor, cu condiţia să luăm măsuri eficiente. 

În primul rând, trebuie fim conştienţi că un somn odihnitor de 8 ore pe noapte nu începe automat din momentul în care ne băgăm în pat, ci trebuie „pregătit” de-a lungul întregii zile.

Oamenii de ştiinţă consideră că mintea noastră suferă de supraîncărcare informaţională nu numai din cauza volumul mare de informaţie, ci şi pentru că nu facem pauze în asimilarea ei. De exemplu, pe vremuri, când o persoană aştepta un prieten într-un local, îşi petrecea timpul privind alene de jur-împrejur, lăsându-şi mintea să rătăcească; acest lucru permitea creierului să proceseze, între timp, o parte din informaţia absorbită până atunci, micşorând astfel volumul muncii pe care o avea de făcut noaptea. Astăzi, în schimb, într-o situaţie similară, e foarte probabil ca persoana care aşteaptă să-şi petreacă timpul verificându-şi mesajele sau navigând pe internet, creând astfel un nou aflux de informaţie pe care mintea trebuie să o prelucreze.

Pentru a avea parte de un somn cu adevărat odihnitor, specialiştii recomandă:

• „minipauze de informaţie” de câteva minute, la intervale de 90 de minute în cursul activităţii de la locul de muncă, sau când mergem cu transportul în comun ori stăm la o coadă.
• seara, când folosim dispozitive cu ecrane, să ajustăm luminozitatea ecranului la o valoare mai joasă şi să reducem „sesiunile” la mai puţin de o oră, deoarece cercetările arată că expunerea de scurtă durată la lumina ecranelor nu afectează semnificativ nivelul de melatonină; de asemenea, să mărim dimensiunea fontului şi să ţinem ecranul mai departe de noi, pentru a micşora expunerea la radiaţia luminoasă.
• să nu verificăm email-urile de la muncă sau chiar cele personale despre care ştim că ne-ar putea provoca îngrijorare sau nervozitate (acesta e un pas dificil pentru mulţi oameni, care au tendinţa să creadă că se va întâmpla ceva foarte rău dacă nu stau conectaţi permanent la acest mijloc de comunicare).
• dacă problema este că nu te simţi odihnit după ce ai dormit, renunţă seara la Twitter sau orice alt site pe care informaţia se actualizează foarte rapid; mulţi pacienţi au observat că există o corelaţie între viteza mare a informaţiilor citite înainte de culcare şi calitatea proastă a somnului.

Cea mai importantă recomandare: cu o oră înainte de culcare, închide toate gadget-urile electronice. Specialiştii numesc această acţiune „asfinţitul electronic”, care permite mecanismelor naturale ale somnului să intre în acţiune.

Alături de alimentaţia sănătoasă şi exerciţiul fizic, somnul odihnitor este una dintre pietrele de temelie ale unei stări bune de sănătate, caracterizată prin senzaţia de bine şi un nivel ridicat de energie.