Ceea ce astăzi pare un scenariu inspirat dintr-o carte SF, în 1950 era, de fapt, un subiect cât se poate de serios. Statele Unite urmăreau să iniţieze o misiune spaţială pentru a trimite o armă nucleară spre Lună.
Scopul unei astfel de atitudini era acea de a arăta lumii forţa Americii, în acel moment implicată în Războiul Rece. Totuşi, proiectul numit „Un studiu bazat pe zboruri selenare de cercetare” şi poreclit „Proiectul A119”, nu a fost niciodată pus în practică.
Acest plan includea calcule ale daunelor provocate de explozie, realizate de astronomul Carl Sagan, pe atunci un proaspăt absolvent. Ulterior, Sagan a devenit renumit pentru popularizarea ştiinţelor la TV, stingându-se din viaţă în 1996.
Conform calculelor, se pare că explozia, văzută de pe Pământ,ar fi fost atât de mare încât i-ar fi putut intimida pe sovietici, întărind, totodată, încrederea Statelor Unite.
Conform scenariului, o rachetă care transporta un dispozitiv nuclear foarte mic ar fi trebuit să fie lansată dintr-o locaţie nedezvăluită, urmând ca după o călătorie de 383.023 de kilometri, încărcătura să fie detonat pe lună. Arma nucleară a fost aleasă după ce specialiştii au concluzionat că o bombă cu hidrogen ar fost prea grea pentru rachetă.
În cele din urmă, oficialităţile au renunţat al această idee considerând că, în cazul unui eşec, omenirea ar fi putut fi afectată.
No comments:
Post a Comment