Cea mai veche scriere nedescifrată din lume îşi dezvăluie secretele

Cea mai veche scriere nedescifrată din lume, ce datează de mai bine de 5.000 de ani, îşi va dezvălui în scurt timp secretele, anunţă experţii de la Universitatea Oxford.

Cercetătorii ce iau parte la acest proiect internaţional anunţă că deja au reuşit să descopere elemente neştiute despre o civilizaţie „pierdută” care a existat în epoca de bronz în Orientul Mijlociu. Un element definitoriu pare să fie faptul că sclavii folosiţi pe post de muncitori primeau raţii de mâncare foarte mici, aflate la limita subzistenţei.

„Cred că, în sfârşit, suntem aproape de a face descoperiri fără precedent”, afirmă Jacob Dahl, cercetător la Wolfson College, Oxford şi totodată directorul Ancient World Research Cluster.

Motivul pentru care cercetătorii se apropie de această reuşită constă într-un instrument unic, ce le permite să observe scrierea străveche mai clar ca niciodată.

Cunoscut sub numele de Reflectance Transformation Imaging System, maşinăria foloseşte 76 de lumini fotografice şi un sistem de procesare computerizată pentru a surprinde fiecare crestătură de pe tăbliţele străvechi, realizând o replică virtuală a fiecărui artefact fotografiat. Apoi, cercetătorii pot manevra aceste „tăbliţe virtuale” pentru a le privi din orice unghi şi cu orice tip de iluminare, folosind un simplu computer.

Dr. Dahl a trimis acest instrument de la Museul Ashmolean din Oxford la Muzeul Luvru din Paris, unde se găsesc cele mai multe tăbliţe scrise în proto-elamită, un tip de scriere care a fost folosit între anii 3.200 î.e.n. şi 2.900 î.e.n. într-o regiune ce se găseşte în sud-vestul Iranului de astăzi. Tăbliţele ce conţin această misterioasă scriptură reprezintă cea mai mare colecţie de scrieri nedescifrate din antichitate. 

Graţie instrumentului sofisticat, cercetătorii vor realiza replici fidele ale tuturor tăbliţelor scrise în proto-elamită, urmând să publice apoi imaginile pe internet, făcându-le accesibile cercetătorilor din întreaga lume.

Dr. Dahl speră că acest lucru va duce la accelerarea procesului de descifrare a misterioaselor scrieri, însă recunoaşte că este vorba despre un efort migălos şi dificil. După mai bine de 10 ani de studiu, cercetătorii au descifrat 1.200 de semne distincte, însă multe lucruri rămân neştiute, printre care şi cuvinte banale precum „vacă” sau „bovine”. „Aceste tăbliţe reprezintă un element încă nedescifrat al istoriei umane”, recunoaşte cercetătorul.

Specialistul crede că unul dintre motivele pentru care înţelegerea acestor tăbliţe se dovedeşte dificil de realizat este faptul că multe dintre textele studiate conţin un număr foarte mare de greşeli, ceea ce face aproape imposibilă identificarea unor tipare.

Cercetătorul este de părere că numeroasele greşeli nu au fost provocate de faptul că scribii erau obosiţi sau neatenţi, ci reprezintă un simptom al faptului că în această societate ştiinţa de carte părea cvasi-inexistentă. Cercetătorii nu au descoperit dovezi care să ateste existenţa unei liste de simboluri sau ale unor exerciţii de scris concepute pentru educarea scribilor.

Efectele lipsei de investiţii în educaţie s-au văzut în timp, dovedindu-se fatală pentru sistemul de scris proto-elamit. Cu timpul, acesta a devenit plin de greşeli, ca după câteva sute de ani să dispară în totalitate.

„Este vorba despre un exemplu timpuriu al pierderii unei tehnologii”, afirmă Dr. Dahl. „Faptul că nu aveau cărturari a dus la apariţia multor greşeli, astfel că este posibil ca, în timp, acest sistem de scriere să fi devenit inutil”, adaugă cercetătorul.

O altă problemă întâlnită de cercetătorii care studiază tăbliţele scrise în proto-elamită este faptul că acest sistem de semne grafice nu se aseamănă cu niciun altul de la acea vreme. De asemenea, nu există vreo scriere bilingvă care să faciliteze înţelegerea sa. 

Dr. Dahl afirmă că unul din motivele pentru care scrierile în proto-elamită au o importantă semnificaţie istorică este faptul că reprezintă primul caz descoperit până acum în care o societată adoptă un stil de scriere de la un grup învecinat.

Din nefericire pentru cercetători, atunci când proto-elamiţii au împrumutat conceptul scrierii de la mesopotamieni, au optat să inventeze un set de simboluri complet nou. Oamenii de ştiinţă nu au identificat încă motivul pentru care această civilizaţie a adoptat tehnologia vecinilor, optând apoi pentru a o reinventa într-o formă locală. 

Chiar şi fără să înţelegem majoritatea simbolurilor, Dr. Dahl afirmă că aceste tăbliţe oferă o perspectivă unică asupra vieţii pe care o duceau membrii civilizaţiei proto-elamite. Cercetătorul afirmă că tăbliţele sugerează că viaţa era grea, principalele alimente ale oamenilor fiind terciul de ovăz şi berea slabă.

De asemenea, cercetătorii au descifrat simbolurile care denotă numerele, astfel că au înţeles că majoritatea tăbliţelor conţin informaţii despre proprietăţi şi despre productivitatea terenurilor agricole şi a oamenilor. 

Societatea era una agricolă, condusă de un lider. Sub acesta se găseau oficialii de rang inferior, iar mai jos erau muncitorii care formau majoritatea şi care erau trataţi precum „nişte vite cu nume”.

Conducătorii purtau nume ce reflectau statutul lor social, explică cercetătorul. Dr. Dahl oferă drept exemplu supranumele „Domnul 100”, acesta indicând numărul de persoane aflate sub el.

Muncitorii primeau raţii conţinând orz şi bere în cantităţi ce depăşeau cu puţin nivelul necesar evitării foametei. În schimb, persoanele cu un rang superior se bucurau de iaurt, brânză sau miere.

„Eşaloanele superioare aveau o speranţă de viaţă comparabilă cu a noastră, pe când cei săraci nu depăşeau durata medie de viaţă a oamenilor care trăiesc astăzi în cele mai sărace ţări”, explică Dr. Dahl.

Tăbliţele conţin şi surprize – spre exemplu, în ciuda faptului că sunt reprezentate numeroase animale şi creaturi mitice, nu există nicio reprezentare a vreunei forme umane.  De asemenea, aceste tăbliţe constituie prima scriere din istoria omenirii în care au fost folosite silabe.

Dr. Dahl este convins că scrierile proto-elamite conţin numeroase alte secrete. Cercetătorul crede că în maximum doi ani aceste tăbliţe vor fi descifrate în întregime, oferind noi indicii despre primii ani ai civilizaţiei umane.