Bebeluşii cu ADN de la 3 părinţi pot deveni realitate: mai mulţi embrioni au fost creaţi în SUA

O echipă de oameni de ştiinţă din Oregon au creat embrioni cu gene provenind de la un bărbat şi două femei, folosind o tehnică controversată ce ar putea permite în viitor ca bebeluşii să evite moştenirea unor boli rare, incurabile.

Cercetătorii de la Oregon Health & Sciences University au declarat că nu vor folosi embrionii creaţi pentru a produce copii, fiind încă neclar dacă tehnica ce a permis crearea acestora va fi vreodată folosită în afara laboratorului. Cu toate acestea, reuşita oamenilor de ştiinţă a lansat o dezbatere asupra riscurilor şi eticii acestei tehnici, discuţiile fiind mai avansate în Marea Britanie, unde cercetătorii britanici au obţinut un succes similar acum câţiva ani.

Experimentele din Marea Britanie, realizate în 2008, au dus la speculaţii ale presei referitoare la „copii cu 3 părinţi”. Specialiştii subliniază că este vorba despre o exagerare, căci ADN-ul folosit de la cea de-a doua femeie reprezintă mai puţin de 1% din genele embrionului, nefiind vorba despre acele gene ce fac ca bebeluşul să semene cu tatăl sau mama sa. Procedura reprezintă doar înlocuirea unor gene defecte, care sabotează funcţionarea normală a celulelor, cu gene normale.

Guvernul britanic solicită comentariile publicului înainte de a lua decizia de a permite folosirea acestei tehnologii. Unul dintre motivele de îngrijorare citat de oficialii britanici este posibilitatea ca acceptarea alterării ADN-ului să ducă, în viitor, la modificări tot mai mari, care să rezulte în „bebeluşi la comandă” – de exemplu, părinţii ar putea cere ca bebeluşul lor să aibă ochi albaştri şi să fie înalt.

În iunie, un grup de experţi în bioetică din Marea Britanie a concluzionat că folosirea acestei tehnologii nu ar prezenta probleme de etică dacă se va demonstra că este sigură şi eficientă. Unii bioeticieni, precum Laurie Zoloth de la Universitatea Northwestern, se tem că problemele de siguranţă ar putea deveni evidente abia după câteva generaţii de descendenţi. „Chiar dacă bolile pe care această tehnologie le elimină sunt groaznice, poate nu este cea mai bună metodă de a lupta împotriva lor”, spune Zoloth.

În ultimii ani, cercetătorii au raportat că experimentele de acest tip au produs maimuţe sănătoase, iar testele efectuate pe ovulele umane au avut rezultate încurajatoare. Cercetătorii din Oregon au anunţat în această săptămână că au produs o duzină de embrioni umani, arătând că tehnica este extrem de eficientă în ceea ce priveşte înlocuirea ADN-ului defect.

Genele pe care cercetătorii le înlocuiesc nu sunt cele la care se gândesc majoritatea oamenilor, care se găsesc în nucleul celulelor şi care influenţează trăsături precum înălţimea sau culoarea ochilor. Genele modificate de oamenii de ştiinţă se află în afara nucleului, în mitocondrii. Acestea sunt moştenite doar de la mame.

Aproximativ 1 din 5.000 de copii moşteneşte o boală cauzată de gene mitocondriale defecte. Printre aceste boli se numără multe afecţiuni rare, cu simptome precum atacuri de cord, epilepsie, demenţă, orbire, surzire, probleme cardiovasculare şi ale rinichilor.

Noua tehnică, dacă va fi aprobată, va permite unei femei să nască un bebeluş care ar moşteni ADN-ul nucleal, dar nu pe cel mitocondrial. 

Procesul ar funcţiona în modul următor: doctorii vor recolta ovule nefertilizate de la pacient şi de la un donator sănătos. Apoi, ar elimina ADN-ul nucleal din ovulul donatoarei şi l-ar înlocui cu ADN-ul nucleal de la pacientă. Astfel, ar obţine ovule cu ADN-ul nucleal al mamei, dar cu ADN-ul mitocondrial al donatoarei.

În studiul publicat în această săptămână în prestigiosul jurnal ştiinţific Nature, Shoukhrat Mitalipov şi ceilalţi cercetători de la OHSU au relatat că au reuşit să transplanteze ADN nucleal în 64 de ovule nefertilizate obţinute de la donatori sănătoşi. După fertilizare, 13 ovule s-au dezvoltat firesc, formând embrioni.

Cercetătorii mai spun că patru maimuţe născute în 2009 din ovule cu ADN transplantat sunt în continuare sănătoase, ceea ce subliniază faptul că tehnica este una sigură.

Mitalipov a declarat în cadrul unui interviu că doreşte să obţină aprobarea guvernului federal american pentru a putea efectua teste ale procedurii pe femei, însă a subliniat că legislaţia din SUA ce interzice finanţarea guvernamentală a studiilor pe embrioni umani stă în calea acestor cercetări. Acest studiu a fost finanţat de universitatea americană şi de Fundaţia Leducq din Paris.

Dr. Douglass Turnbull de la Universitatea Newcastle din Marea Britanie, care a efectuat studii similare folosind o altă tehnică, afirmă că reuşita echipei americane reprezintă „o cercetare foarte importantă şi încurajatoare”, care arată că acest tip de transplant este posibil.

Un purtător de cuvânt al FDA (Agenţia federală americană pentru medicamente şi produse alimentare), Rita Chappelle, a declarat că orice solicitare pentru efectuarea de teste pe embrioni umani va fi „evaluată cu multă atenţie” de către oficialii agenţiei în vederea aprobării.

Odată aprobată, tehnologia s-ar putea răspândi cu rapiditate. Mitalipov spune că cele mai complexe aparate necesare pentru această procedură sunt un microscop şi laserele necesare pentru penetrarea ovulului, acestea fiind deja folosite în clinicile de fertiltate în cadrul tehnicilor de fertilizare in vitro. „Clinicile vor învăţa rapid. Tehnica nu este deloc dificil de stăpânit”, explică cercetătorul.