Cât de mult te îngraşi după sărbători?

Răsfăţul - sau, pentru unii, dezmăţul - culinar asociat tradiţional cu sărbătorile de iarnă poate avea diferite efecte, dar cât de ample şi durabile sunt acestea?

La câteva minute după ce ai isprăvit de mâncat, dacă ai mâncat două kilograme de mâncare, vei cântări cu două kilograme mai mult - logic. Întrebarea este: ce efecte are „supraalimentarea” de sărbători pe termen mai lung, după ce corpul a început să proceseze mâncarea şi să utilizeze energia conţinută în aceasta? Odată ce porţia de hrană a fost metabolizată şi reziduurile excretate („tranzitul” prin tractul digestiv durează, în general, 20-56 de ore), ce efecte mai are a doua zi sau în următoarele zile o masă copioasă luată într-o zi de sărbătoare? Efectele depind nu numai de cantitatea, ci şi de tipul mâncării şi de momentul în care este ingurgitată, spun specialiştii.

• astfel, dacă ai mâncat ceva foarte sărat, vei reţine mai multă apă, care poate să mărească, pe termen scurt (o zi sau două) cifra pe care o arată cântarul. Odată eliminat acest surplus de apă, ce mai rămâne?
• ce rămîne depinde, desigur, de conţinutul caloric al mâncării şi de numărul de calorii cheltuite de organism. Mâncarea de sărbători are, adesea, un conţinut de grăsimi mai mare decât ceea ce mâncăm în mod obişnuit, (ca să nu mai spunem şi că porţiile sunt mai mari şi felurile de mâncare mai numeroase). Ca rezultat, mâncăm adesea, de sărbători, un număr de calorii considerabil mai mare decât consumăm de obicei în zilele obişnuite, iar cu orice cantitate de energie (calorii) înghiţită şi neutilizată organismul ştie să facă un singur lucru: o pune la păstrare (o stochează), cel mai obişnuit sub formă de grăsime, pentru a fi folosită ca rezervă de energie în viitor (în caz de nevoie).
• momentul din zi în care mâncăm are şi el importanţa lui, deoarece hrana este metabolizată diferit în funcţie de ora la care o consumăm. Un studiu realizat în Israel pe 200 de pacienţi obezi care urmăreau să slăbească a testat diferite diete, iar una dintre constatările cercetătorilor a fost că pacienţii care consumau „grosul” caloriilor zilnice la micul dejun au slăbit mai mult decât cei care mâncau mai consistent seara sau la prânz.

Oricum ar fi, cantitatea de grăsime care se depune după o singură masă copioasă este foarte mică, nesemnificativă.

Dar, atrage atenţia Lawrence Cheskin, director al Weight Management Centre din cadrul Universităţii Johns Hopkins, problema este că, de sărbători, oamenii nu consumă o masă copioasă şi gata, ci mănâncă zdravăn de trei sau mai multe ori pe zi, timp de câteva zile la rând. Depăşind în mod repetat numărul de calorii necesar organismului - chiar şi cu puţin -, micile „depuneri” se acumulează, efectul devenind vizibil şi durabil în timp.