Fiinţele umane sunt adevăraţi saci de saramură, iar asta este o problemă pentru comunicaţiile wireless întrucât, cele mai comune frecvenţe radio îşi pierd semnalul atunci când trec prin apă sărată sau prin mase de grăsime, muşchi şi oase. Chiar şi în case, oamenii reduc semnalele reţelelor wireless mai mult decât cărămida. Mai mult, într-o aeronavă chiar şi o cabină parţial umplută cu pasageri oferă o mulţime de oportunităţi pentru semnalele wireless să fie aspirate de corpul uman.
Corpurile umane prezintă efectul dielectic ce acţionează ca un izolator puternic pentru câmpurile electromagnetice care trec prin ele. Amestecul de apă şi săruri din corpul uman sunt foarte bune la atenuarea semnalelor din reţelele Wi-Fi.
Wi-Fi este deja în uz la bordul a peste 1.600 de avioane care zboară deasupra Statelor Unite, astfel încât problema nu mai este academică.
Dar până de curând, firmele au fost nevoite să folosească o combinaţie de modelare pe calculator şi teste pe subiecţi umani pentru a simula diferite condiţii pentru a determina cum să creeze şi unde să poziţioneze antenele. Pentru că experimentele se dovedeau a fi costisitoare şi imprecise, experţii au venit cu o nouă idee.
Să înghesui o turmă de pasageri într-un avion prototip era o soluţie, însă nu era nici practic şi nici confortabil pentru subiecţi, aşa că Boeing a venit cu o idee ce presupunea utilizarea unor saci de cartofi. Pentru a demonstra că aceasta nu este o farsă de 1 aprilie, Boeing a creat un film, iar o mulţime de experţi au explicat fenomenul. Spre exemplu, cartofii afectează semnalul Wi-Fi la fel de mult ca şi corpul uman, iar experţii au trecut la utilizarea platelor cu tuberculi.
Proiectul poartă denumirea de SPUDS (Synthetic Personnel Using Dielectric Substitution) şi avea ca scop înlocuirea corpurilor umane cu 9.000 de kilograme de cartofi. Acest experiment s-a dovedit mult mai ieftin, mai rapid şi mai precis.
No comments:
Post a Comment