Cum ne afectează traficul urban inima?

Oamenii de ştiinţă din Leeds avertizează în privinţa efectelor monoxidului de carbon, care intră în componenţa gazelor de eşapament: chiar un nivel redus de monoxid de carbon poate fi fatal, deoarece perturbă ritmul cardiac.

Specialiştii au descoperit că nivelul obişnuit de emisii provenite din traficul auto intens ar putea afecta modul în care "se resetează" inima după fiecare bătaie. De asemenea, cercetarea specialiştilor din Leeds a scos la iveală faptul că problemele ar putea fi remediate prin utilizarea unui medicament folosit în mod obişnuit pentru tratarea anginei pectorale.

Monoxidul de carbon este un gaz care ia naştere printr-o ardere incompletă a substanţelor ce conţin carbon, iar principalele surse sunt ţigările, sursele uzuale de încălzire (precum boilerele cu gaz) şi gazele de eşapament ale maşinilor.

În cantităţi mari, el este foarte toxic pentru om, putând fi fatal. Numai în Marea Britanie, intoxicaţiile cu monoxidul de carbon omoară anual 50 de persoane. Cu toate acestea, studiile au demonstrat că în oraşele foarte aglomerate, chiar şi nivelul scăzut de monoxid de carbon poate dăuna inimii.

Cercetătorii de la Universitatea din Leeds au constatat că gazul determină canalele de sodiu (structuri care transportă ionii de sodiu prin membranele plasmatice ale celulelor şi care ajută la menţinerea ritmului cardiac) să stea deschise pentru mai mult timp. Perturbarea canalelor de sodiu poate afecta ritmul cardiac, fenomen ce determină apariţia aritmiilor cardiace care, uneori, se pot dovedi fatale.

Pentru a găsi o soluţie prin care se împiedice declanşarea acestor tulburări, specialiştii din Leeds au lucrat în colaborare cu o echipă de cercetători din Franţa şi au testat, pe şobolani, efectele unui medicament creat pentru combaterea anginei pectorale şi care are capacitatea de a influenţa funcţionarea canalelor de sodiu. Astfel, au constat că perturbările cardiace produse de monoxidul de carbon pot fi evitate prin administrarea acestui tratament.

"Studiul vine să ajute la o mai bună înţelegere a factorilor care perturbă buna funcţionarea a inimii şi să demonstreze că este posibil să utilizăm medicamente vechi pentru a combate tulburări noi", a subliniat cercetătorul Helene Wilson.