După o călătorie de opt luni şi jumătate, timp în care a parcurs aproape 567 milioane de kilometri, Curiosity, lansat de NASA în luna noiembrie a anului trecut, a a coborât cu succes pe suprafaţa planetei Marte şi a transmis deja primele imagini de la faţa locului.
Reuşita a fost întâmpinată cu o explozie de bucurie în rândul specialiştilor care au participat la proiect şi care, în ultimele zile, au vegheat cu îngrijorare asupra soartei roverului, conştienţi de faptul că orice eroare ar putea pune în pericol misiunea, irosind o muncă de decenii.
Cele câteva minute în care roverul a coborât prin atmosfera planetei, cu sistemele de control al vitezei şi direcţiei funcţionând la capacitatea maximă pentru a încetini căderea, au fost botezate de oamenii de ştiinţă "cele şapte minute de teroare", un termen lansat încă de acum câteva luni de către specialişti, conştienţi de faptul că această fază a misiunii era cea mai riscantă, cea mai susceptibilă de eşec.
Dar lucrurile au mers bine, spre imensa bucurie a tuturor; calculele privind traiectoria s-au dovedit perfecte, iar la câteva secunde după asolizare, Curiosity a transmis deja imagini de pe Marte.
- roverul a ajuns pe Marte la ora 5.33 GMT (7.33 ora României)
- a intrat în atmosfera marţiană cu viteză de 21.000 km/h şi a fost încetinit treptat până la contactul cu suprafaţa planetei.
- locul amartizării este Craterul Gale, un crater cu diametrul de 154 km, având o vechime de 3,5-3,8 miliarde de ani
- în centrul Craterului Gale se înalţă Muntele Aeolis (Muntele Sharp), înalt de cca. 5.500 m, despre care se crede că este alcătuit din roci sedimentare erodate. Studiul acestor roci cu ajutorul instrumentelor de la bordul lui Curiosity va furniza, speră specialiştii, informaţii despe eventuala existenţă a unor condiţii propice vieţii în trecutul planetei.
No comments:
Post a Comment