Misterele naturii: această ţestoasă chinezească elimină ureea pe gură

Oamenii de ştiinţă din Singapore au realizat o descoperire uluitoare. În urma unei cercetări ei au constatat că o ţestoasă chinezească cu carapace moale elimină deşeurile din corp pe gură.

Biologii au fost nedumeriţi de comportamentul animalului deoarece, în ciuda faptului că îşi foloseşte plămânii pentru a respira, de multe ori ea îşi ascunde capul sub apă. Testând apa, cercetătorii au descoperit că reptila urinează pe gură şi nu prin cloaca. Descoperirea vine să susţină cercetări anterioare care au sugerat că ţestoasele au un ţesut foarte specializat în aparatul bucal. 

Această specie, Pelodiscus sinensis, se găseşte în apele mlăştinoase sărate şi este originară din Asia de Est. De-a lungul ultimului secol, gura acestui animal a reprezentat un subiect des întâlnit în lumea ştiinţei, unii cercetători sugerând că ţesutul catifelat din această zonă funcţionează într-un mod similar cu branhiile peştilor. Totuşi, studiile au demonstrat că deşi ţestoasa poate ţine capul sub apă şi 100 de minute, ea respiră la fel ca toate celelalte animale din familia Cheloniidae, prin plămâni. 

Pentru a dezlega misterul legat de cele 100 de minute petrecute sub apă, oamenii de ştiinţă au luat un exemplar de Pelodiscus sinensis şi le-au studiat într-un acvariu. Mişcările ritmice ale gâtului au sugerat că deşi îşi menţine capul sub apă, reptila continuă să respire. Analizând apa din acvariu, oamenii de ştiinţă au descoperit că aceasta conţinea niveluri crescute ale componentelor chimice din uree. 

Majoritatea vertebratelor elimină ureea prin rinichi. La ţestoase ureea este înlăturată prin cloaca, orificiul utilizat pentru reproducere şi eliminarea deşeurilor din corp. 

 

„De-a lungul studiului am observat că animalul elimina mult mai multe deşeuri pe gură decât prin cloaca. Aceste descoperiri indică, pentru prima dată, că ţesutul din aparatul bucal creează un proces implicat în excreţie”, au explicat oamenii de ştiinţă. 

Procesul nu s-a mai întâlnit şi la alte animale din această specie, iar specialiştii susţin că este vorba de o evoluţie legată de modul în care mamiferele, precum liliecii şi bovinele, au începu să „recicleze” azotul din uree cu ajutorul salivei.