De ce roşiile nu mai au niciun gust?

Această întrebare legitimă a fost ridicată nu doar de români, ci şi de milioane de alţi oameni din întreaga lume, care au observat în ultimii ani, că roşiile nu mai au acelaşi gust cu care ne-am obişnuit din copilărie. Un nou studiu în această direcţie a descoperit că selecţia axată strict pe culoarea şi aspectul exterior al roşiilor a dus la pierderea genelor responsabile de conţinutul de zaharuri şi arome.

"Descoperirea este un mare pas înainte în cercetările noastre, care au ca scop înţelegerea tuturor etapelor prin care trec roşiile, de la creştere până la coacere", declară Alisdair Fernie, un cercetător care studiază compoziţia chimică a tomatelor, în cadrul laboratoarelor Institutului de Fiziologie Moleculară a Plantelor Max Planck, din Potsdam.

Tomatele provin din America de Sud, iar în prezent sunt cultivate pe aproape toate continentele. Peste 15 milioane tone de tomate sunt recoltate doar din Statele Unite în decursul unui singur an. Fermierii culeg tomatele înainte să prindă culoarea roşie. De fapt, timp de peste 70 ani, fermierii au selectat şi cules tomatele care aveau o culoare verde uniformă, înainte să se coacă.

"În contrast, varietăţile sălbatice de tomate au în jurul codiţei o zonă de culoare verde închis la culoare, ceea ce face mai dificilă estimarea momentului la care pot fi recoltate. Pe lângă acest aspect, cumpărătorii găsesc că tomatele care nu au un colorit uniform nu prea sunt bune de cumpărat", declară Ann Powell, cercetător din cadrul Universităţii Davis din California.

Pentru a descoperi gena responsabilă de coloritul tomatelor, echipa de cercetători condusă de Ann Powell a încrucişat mai multe varietăţi de tomate cultivate cu tomate sălbatice. Prin selectarea plantelor ale căror fructe prezentau zone verzi şi încrucişarea acestora cu soiurile consacrate de tomate, cercetătorii au reuşit să determine locul genei responsabile de colorit: ea se află într-o regiune a cromozomului 10. Folosindu-se ulterior de secvenţa completă a genomului de tomate (recent descifrat), oamenii de ştiinţă au identificat gena respectivă, denumită SIGLK2.

La tomatele sălbatice, gena SIGLK2 intensifică formarea cloroplastelor, compartimentele din celulele plantelor responsabile de fenomenul fotosintezei. Cloroplastele captează, cu ajutorul clorofilei, lumina necesară creşterii şi dezvoltării plantei. În majoritatea tomatelor din supermarketuri, gena SIGLK2 este inactivă.

"Am studiat peste 20 de soiuri de tomate din Statele Unite, Europa şi Asia şi toate aceste soiuri prezentau aceeaşi mutaţie, care duce la inactivitatea gene", declară în continuare Ann Powell.

Cu toate că mutaţia aduce avantaje fermierilor care doresc să recolteze devreme şi să vândă roşiile încă de verzi, aceeaşi mutaţie nu este în beneficiul consumatorilor care vor roşii gustoase. Cloroplasele folosesc energia solară pentru a converti dioxidul de carbon şi apa în zaharuri. Tomatele a căror genă SIGLK2 prezintă mutaţii nu doar că au mai puţine cloroplaste, dar au un conţinut mult redus de zaharuri.

Prin injectarea unei gene identice în tomate, cercetătorii au reuşit creşterea cu circa 40% a conţinutului de glucoză şi fructoză. Conţinutul de licopen, un antioxidant extrem de benefic pentru sănătatea organismului uman, a înregistrat de asemenea creşteri.

Cu toate acestea, o parte din oamenii de ştiinţă nu sunt convinşi că această intervenţie genetică va duce la îmbunătăţirea gustului roşiilor. Conţinutul crescut de zaharuri din plantă poate duce la schimbări în celelalte părţi ale plantei (spre exemplu, circa 80% din zaharurile tomatelor sunt de fapt produse în frunze pentru a fi transportate ulterior spre fructe).

Cercetătorul David Francis, un expert în tomate din cadrul Universităţii din Ohio, suţine că rezultatele experimentelor efectuate pe tomatele din sere de mici dimensiuni pot fi diferite de cele obţinute în câmpurile mari, cultivate cu roşii.

Ann Powell, susţine, de asemenea, că o cauză importantă a lipsei de gust a roşiilor este recoltarea prea timpurie a tomatelor verzi, care afectează iremediabil calitatea lor.

"Coacerea roşiilor după ce au fost culese de verzi nu este deloc un fenomen asemănător cu coacerea roşiilor lăsate să crească şi să se matureze pe plantă", declară aceasta.

Angajata sa schimbe vietile angajatilor. Povestea romancei care a lucrat pe patru continente si care are "cel mai frumos job din lume"

Cand era mica voia sa se faca profesoara sau doctorita, ca mai toti copiii. I-a placut si baletul, dar mama a adus-o repede cu picioarele pe pamant spunandu-i ca, in acest domeniu, “ori esti cel mai  bun, ori nu faci nimic cu viata ta”. Cand a terminat liceul, a ales Academia de Studii Economice pentru ca nu avea nimic concret conturat in minte despre ce voia sa faca in viata. A lucrat, ulterior, pentru cele mai mari companii de consultanta din lume si a ajuns sa predea cursuri de specializare pentru angajati pe patru continente.

Matilda Crossman este, in prezent, manging director pentru Europa Centrala si de Est al companiei britanice de training The ExP Group si, de mai multi ani, preda cursuri angajatilor multinationalelor din Africa, Asia, Europa sau America.

 

Cariera in domeniul trainingului de personal a dezvoltat-o mai tarziu. Dupa liceu, a urmat ASE-ul pentru ca i se parea ca poate deschide mai multe posibilitati de cariera, in conditiile in care nu avea nimic clar conturat referitor la ceea ce voia sa faca in viitor.

 

“Imi placea foarte mult limba engleza, dar nu atat de mult incat sa aleg filologia, eram mai atrasa de stiintele exacte. Am dat la ASE, dar m-am indreptat spre ceva care sa implice si aceasta limba, prin urmare am facut parte din prima promotie de studii economice in limba engleza de la ASE – SELS”, povesteste Matilda Crossman despre inceputuri.

 

Aceasta a fost prima sansa pe care a avut-o in dezvoltarea profesionala ulterioara, cursurile in limba engleza fiind putine in anii ’90, iar absolventii erau la mare cautare pe piata muncii.

 

“Atunci erai deosebit daca studiai in limbi straine si aveai cautare pe piata muncii, chiar din anul II-III de facultate te angaja cineva”, explica Matilda Crossman.

 

"Oportunitatea este undeva acolo, trebuie doar s-o cauti"

 

In anul III de facultate a obtinut o bursa pentru 6 luni in Danemarca, unde a invatat ce inseamna sa interactionezi cu diferite culturi si cum sa intelegi oamenii atat de diferiti de tine.

“Mi-am dorit foarte mult sa plec, am cautat mult aceasta bursa. Am trimis sute de cereri si aplicatii pana cand am obtinut-o, dar trebuia sa pornesc de undeva. Sunt de parere ca oportunitatea este undeva acolo, trebuie doar s-o cauti”, spune Matilda Crossman.

In ultimul an de facultate a fost recrutata de cea mai mare companie de consultanta din lume,PricewaterhouseCoopers, care obisnuia sa mearga in facultatile cu profil economic de unde lua studenti in practica, in vederea angajarii.

 

“Un alt mare noroc a fost acela ca in acea perioada, la jumatatea anilor ’90, multinationalele abia patrundeau in Romania si recrutau foarte multi tineri pentru a-i angaja in birourile de la noi. Dupa 3 interviuri am fost angajata de PwC in marketing, unde am stat doi ani si jumatate”, povesteste Matilda Crossman.

 

Avantajul lucrului intr-o multinationala de renume la nivel mondial a fost acela ca a intrat in vizorul head-hunterilor, care au recrutat-o pentru o companie la fel de mare, Deloitte. Aici si-a descoperit adevaratul talent in ceea ce priveste cariera.

 

“In timpul unui curs de training la care am participat, s-a facut trecerea. Mi-am dat seama cat de apropriat de client este un trainer si cat de mult poate influenta vietile oamenilor. A fost un moment de ‘turn around’, care mi-a influentat intreaga cariera dupa aceea, dar care m-a facut sa inteleg ca asta este ceea ce-mi place sa fac, acesta este jobul perfect pentru mine”, spune femeia de afaceri.

 

In 2002 a fondat in Romania prima divizie de dezvoltare profesionala a BPP Professional Education din afara Marii Britanii, iar de trei ani este managing director pentru Europa Centrala si de Est al companiei britanice de training The ExP Group, singura din aceasta zona acreditata de Chartered Institute of Management Accounting din Marea Britanie pentru programele de pregatire si certificare internationala in planificarea strategica a afacerilor.

 

Africanii sunt foarte deschisi, asiaticii, introvertiti, vest-europenii, foarte constiinciosi. "Romanii sunt o experienta unica pentru mine"

Ca trainer a educat mii de angajati din peste 500 de companii multinationale, atat in Europa, cat si in Africa, Asia si America. Din aceasta pozitie, poate vorbi si despre diferentele dintre angajati, in functie de zona din care provin.

 

In ceea ce-i priveste pe est-europeni, lucruile s-au schimbat radical in ultimii 10 ani. “Ne-am transformat radical, atunci nu erau multe oportunitati, a trebuit sa trecem de la nimic la sistemul vestic si asta ne-a facut sa fim cei mai buni. 10 ani mai tarziu lucrurile s-au mai schimbat, cautam echilibrul dintre munca si viata personala, nu mai exista acelasi drive, aceeasi determinare, iar cei mai buni au plecat din tara de origine, mai spre vest”, spune Matilda Crossman.

 

De cealalta parte, europenii din vestul continetului sunt cei mai motivati atunci cand vine vorba despre evolutia profesionala si despre specializare, vin la toate cursurile, pun intrebari, sunt foarte disciplinati si cauta sa-si faca treaba cat mai bine. Acelasi lucru spune si despre americani, care cauta in permanenta sa se autodepaseasca.

 

Despre africani spune ca sunt foarte deschisi, nerabdatori sa invete lucruri noi, dar ca nu au disciplina educatiei si ca sunt mai atrasi de cum sa se simta bine si sa se distreze. La polul opus sunt asiaticii, care sunt introvertiti, disciplinati, nu foarte determinati, dar care sunt constiinciosi si invata pentru a-si trece examenele.

"In Romania, poti schimba lumea"

 

“Romanii sunt o experienta unica pentru mine. Se intampla ceva cu generatia tanara, care nu concureaza nicidecum cu Vestul. Au asteptari irealiste si nu se gandesc decat la ei atunci cand isi cauta un job. Isi spun: ‘Vreau multi bani’, dar nu se gandesc si cum sa se faca suficient de valorosi pentru a-l determina pe angajator sa-i plateasca cu multi bani. Tinerii din Romania devin mai maturi in gandire abia dupa 27-30 de ani, cand poate fi prea tarziu”, explica Matilda Crossman.

Cu toate acestea, desi s-ar putea muta oricand la Londra, mai ales ca sotul ei este englez si face practic naveta intre capitala britanica si Bucuresti , spune ca nu s-ar stabili definitiv acolo pentru ca “in Romania, poti schimba lumea. Sunt atatea de facut, iar oamenii de business ar putea intra in politica si ar putea schimba lucrurile”.

 

Compania pe care o conduce in Europa Centrala si de Est se adreseaza in special multinationalelor, care vor sa-si specializeze angajatii, in vederea obtinerii unor calificari profesionale recunoscute international.

 

The ExP Group ofera trei categorii de programe: calificari profesionale cu o specializare, cursuri de scurta durata de 2-3 zile (Executive Programs) si cursuri personalizate. Prin aceste programe se acopera zone precum strategie-planificare (CIMA), audit si contabilitate (ACCA), achizitii (CIPS) si marketing (CIM), audit intern (CIA) si Chartered Financial Analyst (CFA).

In ce judet sa locuiesti ca sa castigi mai mult. Topul cresterilor salariale in urmatorii 3 ani

Cele mai mari cresteri salariale vor fi inregistrate, in urmatorii trei ani, in Bucuresti, urmat de judetele Arad, Prahova, Caras-Severin, Arges, Gorj, Hunedoara si Cluj, iar diferenta dintre veniturile din Capitala si restul tarii se va adanci.

Salariul mediu net lunar din Bucuresti va creste pana in 2015 la 2.561 lei, cu 313 lei mai mult fata de nivelul de 2.248 lei estimat pentru 2012, potrivit datelor Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), preluate de Mediafax.

 

In judetul Ilfov, salariile ar urma sa urce cu 212 lei, la 2.163 lei pe luna.

 

In prezent, angajatii din Bucuresti au de departe cele mai mari venituri (2.248 lei), cu 40% peste media nationala, de 1.572 lei.

 

Raportat la macroregiuni, salariile din Bucuresti sunt cu 50% mai mari decat in Sud-Vest (1.468 lei), cu 60% mai ridicate decat in Centru (1.392 lei) si Sud-Est (1.378), cu 66% peste nivelul din Nord-Est (1.334 lei), respectiv cu 70% mai mari fata de cele din Nord-Vest (1.300 lei).

 

Disparitatea veniturilor se va perpetua pe termen mediu, din moment ce veniturile din Capitala vor bifa in continuare cele mai consistente cresteri, reiese din datele CNP.

 

Exceptand Bucurestiul, cele mai mari cresteri ale salariului lunar mediu net in perioada 2012-2015 vor fi inregistrate in Arad (plus 229 lei, la 1.655 lei), Prahova (cu 226 lei, la 1.797 lei), Caras-Severin (cu 226 lei, la 1.550 lei), Arges (cu 221 lei, la 1.843 lei), Gorj (cu 217 lei, la 1.945 lei), Cluj (214 lei, la 1.756 lei), Iasi (208 lei, la 1.705 lei), Dolj (207 lei, la 1.656 lei), Constanta (205 lei, la 1.708 lei) si Valcea (205 lei, la 1.521 lei).

 

Salariul mediu net la nivel national va creste cu 225 lei, la 1.797 lei in 2015. Astfel, veniturile din Bucuresti vor fi cu 42% mai ridicate decat media pe tara peste trei ani, diferentele fata de macroregiuni mentinandu-se la niveluri asemanatoare cu cele calculate in prezent.

 

In judetul Brasov, salariul mediu net va creste in urmatorii trei ani cu 197 lei, la 1.657 lei, iar in Bacau se va inregistra o majorare de 200 lei, la 1.585 lei, estimeaza CNP.

 

Angajatii din Timis vor avea salarii in medie cu 203 lei mai ridicate in 2015, la 1.811 lei, iar judetul Sibiu va marca o majorare de 187 lei, la 1.737 lei.

 

Cele mai modeste cresteri salariale vor fi inregistrate, in ordine crescatoare, in Bihor (132 lei, la 1.336 lei), Vaslui (132 lei, la 1.346 lei), Mures (134 lei, la 1.490 lei), Vrancea (134 lei, la 1.338 lei), Bistrita-Nasaud (144 lei, la 1.353 lei), Suceava (149 lei, la 1.399 lei), Neamt (149 lei, la 1.378 lei), Satu Mare (156 lei, la 1.348 lei), Covasna (159 lei, la 1.361 lei), respectiv Maramures (162 lei, la 1.302 lei).

 

Cele mai mici venituri din tara se inregistreaza in prezent in judetele Harghita (1.105 lei), Maramures (1.140 lei), Satu Mare (1.192 lei), Botosani (1.197 lei), Covasna (1.202 lei), Vrancea (1.204 lei), Bihor (1.204 lei), Bistrita-Nasaud (1.209 lei), Vaslui (1.214 lei) si Calarasi (1.214 lei).

 

La polul opus se plaseaza, exceptand Capitala, judetul Ilfov (1.951 lei), Gorj (1.728 lei), Arges (1.622 lei), Timis (1.608 lei), Prahova (1.571 lei), Sibiu (1.550 lei), Cluj (1.542 lei), Constanta (1.503 lei) si Iasi (1.497 lei).

Surprinzătorul rol benefic al grăsimii abdominale

O anumită parte din ţesutul adipos din regiunea stomacului ar putea juca un rol important în reglarea sistemului imunitar, spun oamenii de ştiinţă.

Specialiştii cred că noua descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor medicamente pentru pacienţii care beneficiază de transplanturi de organe sau care suferă de boli autoimune, precum lupus sau boala Crohn.

Grăsimea identificată de cercetătorii de la Universitatea Loyola din Chicago se găseşte în formaţiunea numită epiploon sau omentum, un strat de ţesut gras din interiorul abdomenului, ataşat de stomac şi care atârnă în faţa intestinelor, protejându-le. Epiploonul este unul dintre principalele depozite de grăsime din corp. Pe măsură ce grăsimea se acumulează, stratul de epiploon se îngroaşă şi produce extinderea pielii.

Oamenii de ştiinţă au explicat că epiploonul "are forma unui şorţ şi se poate întinde precum aluatul de pizza". Deşi funcţia sa fiziologică nu a fost înţeleasă pe deplin, doctorii cunoşteau de mult timp faptul că ataşarea epiploonului de un organ vătămat ajută la vindecare.

Profesorul Makio Iwashima a demonstrat că epiploonul conţine trei tipuri de celule: celule stem adulte, celule care reduc inflamaţia acută şi celule care previn răspunsurile imunitare care nu sunt necesare. Toate aceste celule joacă rol important în vindecarea altor ţesuturi.

În urma cercetării, specialiştii au concluzionat că funcţia principală a epiploonului este de a acumula celule care participă la vindecarea şi regenerarea ţesuturilor.

A mers in club fara lenjerie intima. Secretul unei vedete, descoperit dupa o bataie in parcare

A mers cu prietenii intr-un club de noapte, iar la plecare a avut parte de un incident extrem de neplacut. Momentul a fost un prilej bun si pentru cateva fotografii care sa arate ca blonda nu obisnuieste sa poarte lenjerie intima.

Unul dintre prietenii lui Paris Hilton a fost extrem de deranjat de prezenta paparazzilor in parcare subterana a clubului. El a incercat sa puna mana pe aparatul foto a unuia dintre ei, iar in mijlocul altercatiei vedeta a fost izbita de zid si si-a pierdut echilibrul.

In momentul in care Paris s-a ridicat de jos rochia scurta a lasat suficient la vedere pentru un cadru perfect.

Fotograful agresat nu a depus nicio plangere pana acum.

Cercetatorii francezi sustin ca in Pepsi si Coca Cola s-ar gasi cantitati mici de alcool

Oamenii de stiinta de la Institutul National al Consumului din Paris au efectuat mai multe teste si au descoperit ca Pepsi si Coca-Cola contin o substanta surpriza.

Studiul, publicat in revista franceza "60 Million Consumers", sustine ca fiecare litru de Pepsi sau Coca-Cola contine 10 miligrame de alcool, ceea ce inseamna ca 0.001% din ceea ce bem este alcool.

Ultimele rezultate ar putea starni numeroase proteste in randul musulmanilor, care beau foarte des Cola deoarece religia le interzice sa consume alcool.

De asemenea, persoanele abstinente sau care prefera sa consume Cola in locul bauturilor alcoolice atunci cand sunt la volan ar putea fi afectate de aceasta veste.

Michel Pepin, director stiintific al Coca-Cola Franta, a declarat ca este posibil ca urmele de alcool sa provina in urma procesului de producere a bauturii, care respecta o reteta secreta.

Acesta a mai precizat ca Moscheea din Paris si-a dat acceptul pentru ca grupurile musulmane sa poata consuma produsul.

Un purtator de cuvant al Pepsi a precizat ca unele bauturi pot contine alcool, cu toate ca pe reteta pentru Pepsi Cola nu este inclus si alcoolul.

Ambele companii sustin ca fructele naturale folosite in prepararea bauturilor pot fermenta si produce alcool in cantitati mici.

Cea mai bună dietă pentru slăbit, identificată de cea mai importantă asociaţie medicală din SUA

Un studiu publicat în publicaţia ştiinţifică „Journal of the American Medical Association”, editată de cea mai mare asociaţie medicală din SUA, a identificat dieta care oferă cele mai mari şanse de a avea o greutate sănătoasă, fără efecte secundare nedorite. Specialiştii au ajuns la concluzia că o dietă bazată pe carbohidraţi sănătoşi oferă şanse mai mari de a slăbi decât dietele cu grăsimi puţine sau cu carbohidraţi puţini.

Participanţii la studiu care au ţinut o dietă bazată pe un indice glicemic scăzut (dietă similară celei Mediteraneene), ce s-a concentrat pe peşte, fructe, legume, nuci şi cereale integrale, au beneficiat de un nivel mai sănătos al colesterolului şi de îmbunătăţirea mai multor markeri ce indică un risc mai scăzut de a suferi de afecţiuni cardiace şi de diabet. O astfel de dietă poate include şi migdale, orez brun, fasole şi grăsimi sănătoase precum uleiul de măsline.

Studiul a fost realizat de cercetătorii de la New Balance Foundation Obesity Prevention Center, din cadrul Spitalului Pediatric din Boston, fiind finanţat de Institutul Naţional de Sănătate al SUA şi de Fundaţia New Balance. Scopul cercetării a fost studierea a 3 diete populare pentru a determina care dintre acestea permite scăderea în greutate şi menţinerea acesteia la un nivel sănătos.

Dr. David Ludwig, unul dintre autorii studiului şi totodată directorul centrului, a explicat că mulţi oameni au dificultăţi în a slăbi. Studiile precedente au arătat că scăderea în greutate reduce cantitatea de energie consumată într-o zi de corp, ceea ce facilitează redobândirea kilogramelor în plus. Studiul condus de dr. Ludwig a fost conceput pentru a identifica şi efectul pe care dietele le au asupra consumului de energie al corpului, alături de alţi indici precum hormonii, nivelul de grăsime din sânge şi alţi markeri ai sănătăţii.

Cei 21 de participanţi la studiu, ce aveau vârste cuprinse între 18 şi 40 de ani, au pierdut iniţial 10%-15% din greutatea totală a corpului cu ajutorul unei diete ce s-a întins pe trei luni şi care conţinea 45% din totalul caloriilor din carbohidraţi, 30% din grăsimi şi 25% din proteine.

O lună mai târziu, participanţii au urmat timp de o lună una din cele 3 diete studiate: o dietă  low-fat, ce limita totalul caloriilor provenite din grăsimi la 20%, o dietă cu un nivel redus de glucide (inspirată din dieta Atkins), ce limita totalul caloriilor din carbohidraţi la 10% şi o dietă bazată pe un indice glicemic redus, ce conţinea 40% din calorii din carbohidraţi, 40% din grăsimi şi 20% din proteine. Participanţii au testat apoi şi celelalte două diete, de-a lungul altor două perioade de câte patru săptămâni.

„Dieta low-fat  a avut cel mai negativ efect asupra consumului de energie al corpului”, a declarat Dr. Ludwig. Participanţii care au urmat această dietă au prezentat totodată un nivel al trigliceridelor mai ridicat şi un nivel mai scăzut al colesterolului „bun”. 

Pacienţii care au urmat o dietă low-carb au prezentat cea mai mare stimulare a consumului de energie al corpului, „arzând” zilnic cu 300 de calorii mai mult decât pacienţii ce urmau o dietă low-fat, deşi nivelul de activitate fizică era similar. Însă această eficienţă avea şi părţi negative: cei ce urmau o dietă cu o cantitate redusă de carbohidraţi prezentau un nivel sporit al cortizolului, un hormon de stres ce poate creşte riscul de a suferi de probleme cardiace şi de diabet.

Cei care urmau o dietă pe baza indicelui glicemic redus „ardeau” zilnic cu 150 de calorii mai mult decât cei ce urmau o dietă low-fat, însă fără niciun efect negativ asupra nivelului colesterolului sau a hormonilor, fiind astfel dieta ideală, a explicat dr. Ludwig. 

Operată înainte de a se naşte: chirugii au îndepărtat o tumoare enormă de pe buzele unui fetiţe, în timp ce aceasta era încă în uter

Un articol apărut recent în publicaţia American Journal of Obstetrics & Gynecology. dezvăluie detaliile unei intervenţii chirugicale excepţionale, realizate în urmă cu doi ani: medicii de la Jackson Memorial Hospital din Florida, SUA, au operat încă din timpul vieţii intrauterine un copilaş ce suferea de o tumoare rară, care îi ameninţa viaţa.

Leyna Mykaella Gonzalez, născută în octombrie 2012, a suferit în timpul vieţii intrauterine de o formă rară de tumoare, numită teratorm oral, voluminoasă şi care îi punea viaţa în pericol.

Tumoarea a fost descoperită cu ocazia unei ecografii realizate în cea de-a 17 săptămână de sarcină, când medicii au observat o formaţiune neobişnuită, prinsă de capul fătului, în regiunea orală. Ulterior, formaţiunea s-a dovedit a fi un teratom oral, ataşat de buzele fetiţei.

Având în vedere riscurile, medicii au hotărât să încerce să îndepărteze tumoarea. Sub anestezie locală, un ac lung a fost introdus în uterul viitoarei mame, prin sacul amniotic, după care, cu ajutorul unui laser, teratomul a fost desprins de gura copilului. Operaţia a durat ceva mai mult de o oră.

Singura urmă vizibilă azi la copil este o mică cicatrice a gurii.

Chirurgii afirmă că aceasta este primul tratament efectuat cu succes in utero , pentru un caz de teratom oral fetal.

Minunile celulelor stem: oamenii de ştiinţă au creat un "ficat sintetic"

Oamenii de ştiinţă au promis că medicina regenerativă se va dezvolta enorm mulţumită celulelor stem, dar până acum progresul a fost lent. Mulţumită acestor celule, până în prezent, cercetătorii au demonstrat că pot să stimuleze regenerarea ţesutului cardiac sau formarea unor mici părţi din vene şi pot crea sânge artificial extrem de scump. Totuşi, recent s-a înregistrat un progres notabil.

De această dată, oamenii de ştiinţă spun că datorită celulelor stem vor putea creşte un ficat funcţional. Proiectul aparţine unor cercetători din Japonia, care au prelevat celule stem pe care le-au cultivat într-un mediu special.

După nouă zile, celulele au început să producă o serie de substanţe chimice specifice hepatocitelor (celule hepatice). Mai apoi, cercetătorii au adăugat celule endoteliale şi mezenchimale, elemente care fac parte din vasele de sânge şi alte ţesuturi structurale, în speranţa că amestecul va da naştere unei structuri asemănătoare cu cea a ficatului.

Rezultatul obţinut a fost unul incredibil. După două zile, cercetătorii au găsit celulele contopite într-un nodul lung de cinci milimetri. Acesta era aproape identic cu un mugure hepatic - o structura incipientă din care se dezvoltă ficatul..

Chiar dacă lucrurile nu au mers până la capăt ( ţesutul hepatic obţinut este lipsit de canalicule biliare şi există şi unele diferenţe în ceea ce priveşte aranjarea celulelor, faţă de un ficat normal), el s-a dovedit totuşi funcţional: transplantat la şoareci, ţesutul respectiv a putut metaboliza substanţe specifice, la fel ca ficatul uman.

Este pentru prima dată când cineva a creat o parte funcţională a unui organ din celule stem.

Ce s-ar întâmpla dacă ar dispărea gândacii de bucătărie?

Gândacii de bucătărie sunt, probabil, cele mai nepopulare insecte. Oamenii îi strivesc fără niciun regret, ignorând faptul că aceste insecte au o importanţă majoră în ecosistemul fragil al Terrei.

Conform lui Srini Kambhampati, profesor la catedra de biologie din cadrul Universităţii din Texas, dispariţia gândacilor de bucătărie va provoca un haos total în circuitul azotului în natură. "Majoritatea gândacilor se hrănesc cu materie organică în descompunere, produs ce înglobează o mare cantitate de azot. Gândacii elimină azotul prin fecale, iar acesta ajunge în sol şi este folosit de plante", a declarat profesorul Kambhampati.

Cu alte cuvinte, biologul afirmă că dispariţia respectivelor insecte ar avea un impact major asupra sănătăţii pădurii şi, indirect, asupra speciilor care trăiesc în ea.

De asemenea, cele câteva mii de specii (între 5000 şi 10.000, estimează specialiştii) de insecte din acest grup reprezintă o importantă sursă de hrană pentru multe păsări şi pentru mamiferele mici. În schimb, aceşti prădători cad, la rândul lor, pradă altor specii, iar ciclul continuă.

Pe scurt, orice scădere masivă a numărului de gândaci de bucătărie va duce la un efect în cascadă şi va deregla viaţa de pe Terra. Desigur, şansele ca numărul gândacilor să se reducă masiv sunt mult prea mici, deci acest fenomen cu siguranţă nu va avea loc prea curând.

Descoperire-surpriză: stresul poate avea efecte benefice asupra sistemului imunitar

Toată lumea ştie că stresul are un efect negativ asupra sănătăţii. Acest lucru nu este neapărat adevărat, susţin cercetătorii de la Universitatea Stanford, care au descoperit un important efect benefic pe care stresul îl poate avea asupra sistemului imunitar.

Corpul poate beneficia de un impuls binefăcător atunci când stresul activează sistemul de „luptă sau fugă”, au descoperit cercetătorii.

Legătura dintre stres şi sistemul imunitar are la bază modul în care hormonii de stres se mobilizează şi ajung la diferite organe, precum pielea, ce ar putea fi afectate în cazului unui atac. Această reacţie este importantă, deoarece celulele sistemului imunitar joacă un rol esenţial în vindecarea rănilor şi în uciderea bacteriilor infecţioase.

Firdaus Dharbar, coordonatorul studiului şi totodată profesor de psihiatrie şi ştiinţe comportamentale în cadrul Universităţii Stanford, a spus că rezultatele cercetării descriu un sistem extrem de eficient prin care corpul detectează pericolele şi se pregăteşte să se protejeze.

„Sistemul imunitar în sine nu poate şti că un leu tocmai se pregăteşte să alerge persoana în cauză, sau că aceasta este supusă unei operaţii. Dar creierul ştie. Creierul, prin eliberarea acestor hormoni de stres, pregăteşte sistemul imunitar pentru a gestiona aceste provocări”, a explicat specialistul.

Cercetătorii au studiat şobolani care au fost ţinuţi în condiţii de stres, prelevând probe de sânge de la aceştia de-a lungul a două ore pentru a observa prezenţa hormonilor de stres şi a agenţilor sistemului imunitar. Specialiştii au observat că trupurile şoarecilor eliberau 3 hormoni de stres importanţi – noradrenalina, epinefrina şi echivalentul cortizolului – în mai multe etape. Aceste cicluri ale hormonilor aveau ca efect transportarea celulelor imune din splină şi măduvă în sângele animalului şi, în cele din urmă, la piele.

Oamenii de ştiinţă spun că oamenii reacţionează într-un mod similar la stres. Dharbhar afirmă că stresul pe care oamenii îl au atunci când ştiu că urmează să fie supuşi unei intervenţii chirurgicale ar putea să aibă un efect benefic, ajutându-i să se vindece după operaţii.

Doctorii avertizează însă că stresul este bun doar în cantităţi moderate. Atunci când corpul este supus stresului pentru perioade îndelungate, săptămâni şi luni la rând, efectul va fi unul nociv. Numeroase afecţiuni, de la problemele de inimă până la maladiile gastrointestinale, sunt agravate de prezenţa stresului de lungă durată.

„Strămoşii noştri aveau nevoie de un sistem imun viguros, pentru a lupta împotriva microbilor care intrau în corp atunci când erau atacaţi de un animal sălbatic, o situaţie extrem de stresantă. Dar dacă stresul devine o situaţie zilnică şi se menţine pentru o lungă durată, atunci ne vom face şi nouă înşine rău, nu doar microbilor”, a explicat Dr. Redford Williams, directorul Behavioral Medicine Research Center din cadrul Universităţii Duke.

Şi şobolanii râd când sunt gâdilaţi!

În încercarea de a afla ce semnificaţie au numeroasele sunete diferite pe care le emit şobolanii, un cercetător de la Universitatea de Stat din Washington, SUA, a ajuns la concluzia că o anumită categorie de sunete reprezintă râsul acestor animale.

Şobolanii produc, în afara unor chiţăituri audibile, o gamă variată de sunete pe care urechea umană nu le poate percepe, deoarece sunt situate în gama ultrasunetelor (cu frecvenţă foarte înaltă).

Neurobiologul Jaak Panksepp a studiat însă şobolanii cu ajutorul unor instrumente speciale de înregistrare, capabile să capteze şi ultrasunetele.

Specialistul a observat că, atunci când un grup de pui de şobolani erau puşi împreună într-o cuşcă, instrumentele înregistrau un anumit tip de sunete. Meditând asupra posibilei lor semnficaţii, s-a gândit că ar putea fi vorba despre râs, un sunet ce indică bucuria, starea de bine, probabil asociată cu plăcerea de a se juca a puilor.

Pentru a-şi testa ipoteza, a recurs la un experiment: a încercat să provoace emiterea respectivelor sunete de către şobolani întocmai cum poate fi provocat râsul la oameni - gâdilându-i.

Şi, într-adevăr, şobolanii gâdilaţi au emis aceleaşi ultrasunete specifice, întărind convingerea omului de ştiinţă că aceste sunete reprezintă râsul acestor rozătoare.

Faptul că era vorba despre ceva care îi făcea să râdă pe şobolani pare să fie confirmat şi de faptul că animalele gâdilate s-au ataşat tot mai mult de cercetător.

Motivul pentru care a fost construit misteriosul monument de la Stonehenge a fost descifrat

Oamenii de ştiinţă din cadrul Stonehenge Riverside Project au descoperit motivul ce a stat la baza construirii monumentului de la Stonehenge: acesta a constituit un act de unificare a oamenilor care trăiau în Epoca de Piatră pe teritoriul ocupat astăzi de Marea Britanie.

Cercetătorii din cadrul Stonehenge Riverside Project (SRP) cred că celebrul cerc a fost construit după o lungă perioadă de conflict între estul şi vestul Britaniei. De asemenea, cercetătorii SRP consideră că pietrele folosite la construcţie, ce provin din sudul Angliei şi din vestul Ţării Galilor, reprezintă comunităţi diferite.

Profesorul Mike Parker Pearson afirmă că pentru ridicarea monumentului de la Stonehenge a fost nevoie „ca toată lumea să tragă laolaltă, într-un act de unificare”.

Specialiştii din cadrul SRP depun eforturi de cercetare arheologică la Stonehenge de mai bine de 10 ani. În 2008, specialiştii au descoperit că celebrul cerc a fost ridicat cu aproape 500 de ani mai devreme decât se credea.

Acum, echipe compuse din specialişti de la universităţi din Manchester, Sheffield, Southampton, Bournemouth şi Londra au concluzionat că în perioada când monumentul a fost ridicat au apărut primele indicii ale unei culturi ce cuprindea întreaga insulă.

„Acelaşi stil al caselor, al ceramicii şi al altor materiale putea fi observat din Orkney până în coasta de sud, această uniformizare fiind foarte diferită de regionalismul precedentelor secole”, a explicat profesorul Parker Pearson.

„Stonehenge a reprezentat un efort masiv, ce a necesitat munca a mii de oameni pentru a transporta pietrele pe distanţe mari, din vestul Ţării Galilor, şi pentru a le modela şi ridica. Însuşi efortul construcţiei monumentului a reprezentat un act de unificare”, a adăugat profesorul.

De asemenea, cercetătorii afirmă că Stonehenge ar fi fost construit într-un loc ce avea deja o semnificaţie specială pentru britanicii preistorici.

Echipa SRP a descoperit că monumentul este situat într-o zonă unde se formează o axă între răsăritul soarelui în timpul solstiţiului de vară şi răsăritul soarelui în timpul solstiţiului de iarnă.

„Când am identificat că soarele urmează în acest loc o cale specială, am realizat că oamenii preistorici au ales un sit ce avea deja o însemnătate importantă pentru a construi Stonehenge. Acest lucru explică de ce la Stonehenge există 8 monumente care se aliniază la solstiţiu, un număr neegalat de niciun alt sit istoric. Poate că priveau acest loc ca fiind centrul lumii”, a declarat profesorul Parker Pearson.

„Populaţia de pe insulă a trecut printr-un proces de unificare, însă oamenii de aici nu au arătat vreun interes în a interacţiona cu oamenii aflaţi dincolo de Canalul Mânecii. Stonehenge pare să fi fost ultima suflare a acestei culturi din Epoca de Piatră, cultură ce era izolată de europa şi de noile tehnologii aflate acolo, precum uneltele de metal sau roata”, a concluzionat profesorul.

Florile – leacul depresiei?

Câteva specii de plante sud-africane, înrudite cu narcisele, conţin substanţe puternice care ar putea fi utilizate pentru tratarea unor maladii care îşi au originea în creier, inclusiv depresia. Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga au reuşit să obţină, în laborator, rezultate promiţătoare, învingând unul dintre cele mai dificile obstacole legate de pătrunderea acestor substanţe în creier.

Creierul este protejat de agenţi patogeni şi toxine prin existenţa aşa-numitei bariere hemato-encefalice : celule endoteliale (care căptuşesc vasele capilare din creier) foarte strâns legate între ele, împiedică trecerea multor substanţe şi microorganisme, operând o selecţie nemiloasă asupra particulelor şi substanţelor care pot pătrunde până la creier. Doar puţine substanţe pot străbate bariera, cu ajutorul unor sisteme speciale de transport celular.

Acest mecanism menţine constant mediul cerebral şi protejează creierul de infecţii şi intoxicări. Dar, totodată, se dovedeşte a fi un obstacol serios în cale dezvoltării unor tratamente cu substanţe menite să acţioneze la nivel cerebral, deoarece bariera hemato-encefalică împiedică pătrunderea acestor substanţe până la creier.

Studiind compuşi extraşi din plante sud-africane din genurile Crinum şi Cyrtanthus (foto), din aceeaşi familie botanică din care fac parte şi narcisele, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Copenhaga i-au testat pe celule modificate genetic, care imită bariera hemato-encefalică şi care conţin niveluri ridicate de glicoproteină-P, un transpoprtor celular specific.

Rezultatele au fost încurajatoare, astfel încât mai multe substanţe extrase din plantele sud-africane urmează să fie testate în continuare, cercetătorii sperând ca, în câţiva ani, să poată prepara medicamente care s-ar dovedi utile în tratarea depresiei şi a altor afecţiuni asociate cu modificări la nivelul biochimiei creierului.