De ce extroverţilor le plac petrecerile iar introvertiţii se feresc de mulţimi

Extrovertiţii şi introvertiţii diferă în mod considerabil în ceea ce priveşte modul în care creierul procesează experienţele satisfăcătoare, arată un nou studiu.

Cercetarea publicată în jurnalul Frontiers in Human Neuroscience arată că extrovertiţii tind să asocieze senzaţia palpitantă generată de substanţa chimică ce generează plăcerea în creier cu mediul în care se găsesc în acel moment.

Acest lucru ar putea explica de ce persoanele extrovertite caută să participe la petreceri fără limite, pe când introvertiţii preferă să bea un ceai acasă.

Oamenii de ştiinţă ştiu de ceva timp că introvertiţii şi extrovertiţii diferă în numeroase moduri, însă s-a dovedit a fi foarte dificilă identificarea proceselor cerebrale implicate. Cercetătorii au descopert că extrovertiţii preferă satisfacţia imediată şi se concentrează mai mult asupra feţelor. Introvertiţii, în schimb, tind să fie copleşiţi de stimularea excesivă şi sunt mai degrabă atenţi la detaliu, lucru reflectat în activitatea cerebrală sporită în momentele în care este procesată informaţia vizuală.

Pentru a identifica „rădăcinile” cerebrale ale extraversiunii, Yu Fu şi Richard Depue, doi neurobiologi de la Universitatea Cornell din New York au folosit testele de personalitate folosite de regulă pe studenţii din anul I pentru a selecta un eşantion aleatoriu de 70 de persoane compus din extrovertiţi şi introvertiţi.

Cercetătorii le-au administrat unor participanţi Ritalin, un stimulant folosit pentru a trata ADHD. Pentru a amplifica atenţia, Ritalin stimulează eliberarea dopaminei, substanţa chimică ce generează plăcerea, în creier. Cercetătorii ştiu că dopamina joacă un rol în procesul de recompensă şi motivare.

În acelaşi timp, participanţii urmăreau câteva clipuri video în cadrul unui laborator.

După aceea, cercetătorii au testat că de puternic asociau participanţii clipurile video şi mediul în care le-au urmărit cu senzaţia plăcută produsă de dopamina generată de Ritalin. Pentru a face acest lucru, aceştia au testat trăsăturile subconştiente, precum memoria de lucru, viteza într-un test de apăsare cu degetul şi comportamentul lor. (Studii mai vechi au arătat că atunci când oamenii şi alte animale asociază un mediu sau un element cu o experienţă pozitivă, aceştia tind să se deplaseze mai repede, să aibă o memorie şi o atenţie vizuală mai bune şi un comportament mai pozitiv.)

Pe baza acestor măsurători, extrovertiţii asociau puternic mediul şi contextul cu recompensele de care au beneficiat, pe când introvertiţii nu prezentau vreo asociere între cele două elemente, au explicat cercetătorii în studiu.

Rezultatele sugerează că efectele Ritalin asupra sistemului dopaminei nu au dus la recompensarea sau la motivarea introvertiţilor. Acest lucru sugerează că introvertiţii prezintă o deosebire fundamentală în modul în care procesează recompensele provenite din mediu, creierul introvertiţilor acordând elementelor interioare o greutate mai mare decât stimulilor şi recompenselor motivaţionale exterioare, arată cercetătorii.

Descoperirea este un pas important, afirmă Charles Carver, un psiholog de la Universitatea Miami ce nu a luat parte la acest studiu. „Rezultatele ajută la formarea unei legături între o trăsătură de personalitate a extraversiunii cu un set anume de procese din sistemul nervos”, spune Carver. „Efectul obţinut era unul foarte subtil, deoarece se baza pe acţiuni involuntare”, a mai adăugat specialistul.