Care este locul în care avem cele mai mari şanse să identificăm extratereştri?

Oamenii de ştiinţă din Marea Britanie au analizat sistemul nostru solar şi au ajuns la concluzia că avem cele mai mari şanse să găsim extratereştri pe lunile îngheţate ale lui Saturn şi Jupiter.

Concluzia a fost anunţată de specialiştii de la UK Centre for Astrobiology, un nou centru de cercetare ce a fost conceput pentru a studia posibilitatea existenţei vieţii pe alte corpuri cereşti. Cercetătorii din cadrul centrului studiază viaţa de pe Terra, fondând în acest scop un laborator subteran în Yorkshire la un kilometru sub nivelul solului pentru a studia cum supravieţuiesc formele de viaţă la această adâncime şi pentru a căuta indicii preţioase referitoare la posibilele forme de viaţă de pe alte planete. Acest lucru este mai ales util în ceea ce priveşte planeta Marte, despre care se crede că ar putea găzdui forme de viaţă sub suprafaţa sa, deoarece la nivelul solului condiţiile sunt nefavorabile vieţii.

Profesorul Charles Cockrell, coordonatorul UK Centre for Astrobiology, afirmă că eforturile de identificare a formelor de viaţă extraterestre reprezintă, de fapt, o cursă pentru găsirea unor microorganisme, efort ce nu a fost încununat de succes până acum. „Astrobiologia este un domeniu care încă încearcă să înţeleagă dacă Terra este un exemplu unic sau dacă putem găsi forme de viaţă şi în alte locuri”, comentează profesorului.

Centrul de cercetare a fost inaugurat oficial astăzi, instituţia provocând deja o dezbatere între oamenii de ştiinţă. Unii cercetători cred că eforturile de identificare a vieţii extraterestre ar trebui să nu mai fie concentrate doar asupra planetei Marte, pledând pentru includerea lunilor îngheţate ale lui Jupiter şi Saturn printre corpurile cereşti studiate.

Dr. Robert Pappalardo, cercetător în cadrul programului Planetary Science de la NASA, a explicat că „din motive pe care nu le înţeleg, o bună parte a sistemului solar şi potenţialul acesteia de a găzdui forme de viaţă nu au constituit o prioritate”.

Doctorul Pappalardo se declară îngrijorat că misiunea ce avea ca scop explorarea sateliţilor îngheţaţi ai lui Jupiter, cunoscută drept „Misiunea Europa”, a fost amânată de NASA în favoarea explorării planetei Marte.

„Mă tem că în cazul în care misiunea Europa este amânată, iar în cele din urmă este dusă la bun sfârşit, vom ajunge să ne uităm în trecut şi să ne întrebăm «de ce nu am făcut asta mai devreme?». Închipuiţi-vă că peste 50 de ani trimitem acolo o navetă care descoperă semne de viaţă. Ne vom da seama că în tot acest timp am căutat în locul greşit”, spune Pappalardo.

De asemenea, criticii afirmă că cel mai recent proiect al NASA, ce intenţionează să identifice, captureze şi mute un asteroid aproape de Lună, este prea costisitor. Mai mulţi cercetători afirmă că suma de 100 de milioane de dolari ar fi folosită mai bine pentru a aprofunda explorarea spaţială a sistemului solar.

Profesorul Andrew Coates, coordonatorul departamentului de ştiinţe planetare din cadrul UCL, afirmă că ideea NASA este fantastică, însă proiectul este totodată costisitor şi lasă impresia că „NASA ar putea rata şansa de a desfăşura nişte proiecte esenţiale de explorare spaţială pe care agenţia spaţială americană ar trebui să le realizeze”.

Agenţia Spaţială Europeană plănuieşte să investigheze posibilitatea existenţei unor forme de viaţă în apropiere de Jupiter. În acest scop, misiunea JUICE (Jupiter Icy Moons Explorer), ce va debuta în 2022, va avea ca scop studierea a trei dintre sateliţii îngheţaţi ai lui Jupiter.

„Vrem să înţelegem dacă lunile lui Jupiter conţin un mediu favorabil formelor de viaţă. Este nevoie de apă lichidă, căldură, stabilitate şi de compuşi organici. Credem că Ganymede, Callisto şi Europa îndeplinesc aceste condiţii, dar nu vom şti sigur până când nu vom ajunge acolo”, a comentat profesorul Michelle Dochery de la Imperial College.

Răspunsul îl vom avea avea peste două decenii: misiunea JUICE va fi lansată în 2022 şi va ajunge în apropierea lui Jupiter abia în 2030.