Vor dispărea permisele de conducere până în 2040?

Automobilele autonome se apropie cu paşi repezi de adopţia în masă. General Motors a anunţat că divizia Cadillac va produce pe scară largă automobile parţial autonome până în 2015, urmând ca până la finalul deceniului să lanseze pe piaţă maşini complet autonome. De asemenea, Audi şi BMW au prezentat deja concepte de maşini care se conduc singure.

În SUA, maşinile Google care se conduc singure au parcurs deja o distanţă de peste 480.000 de kilometri, iar lobby-ul făcut de gigantul Internetului a făcut ca în statele Nevada şi California să fie adoptate legi care permit automobilelor autonome să folosească drumurile publice.

Aşadar, viitorul pare să aparţină automobilelor autonome. Un raport elaborat de Institute of Electrical and Electronics Engineers din SUA arată că în anul 2040 până la 75% din automobilele de pe drumurile publice vor fi autonome. Organizaţia americană a elaborat mai multe predicţii referitoare la modul în care intrastructura, societăţile şi atitudinile populaţiei se vor schimba pe măsură ce maşinile autonome vor deveni fireşti, spre jumătatea acestui secol.

Specialiştii IEEE preconizează că semnele rutiere şi semafoarele vor dispărea, deoarece maşinile autonome super-evoluate nu vor mai avea nevoie de acestea. De asemenea, raportul IEEE preconizează că permisele de conducere nu vor mai fi necesare, pe măsură ce automobilele autonome vor constitui vasta majoritate a maşinilor din trafic.

Dr. Alberto Broggi, membru al IEEE şi totodată profesor de inginerie la Universitatea din Parma, spune că lumea crede, în mod eronat, că infrastructura va constitui cea mai mare piedică în calea automobilelor autonome. Broggi a coordonat în 2010 un proiect ce a rezultat în pilotarea cu succes a două maşini fără şofer din Parma până în Shanghai, o călătorie de 12.800 de kilometri.

Profesorul spune că automobilele autonome din ziua de astăzi necesită mai puţină infrastructură, nu mai multă. „Automobilele Google se bazează pe hărţi foarte precise, fiind dotate de asemenea cu o tehnologie LIDAR ce le permite să se orienteze în spaţiu. Maşinile pe care le-am testat noi pe drumul din Parma până în Shanghai nu aveau niciun fel de hartă, orientându-se cu ajutorul camerelor cu care erau dotate. Ambele tipuri de automobile se deplasează fără ajutorul infrastructurii”, a explicat profesorul pentru Wired.com.

Broggi afirmă că pe măsură ce numărul automobilelor autonome de pe drumurile publice va creşte, îmbunătăţirea comunicării între aceste vehicule va fi esenţială. Acest lucru va permite ca elemente învechite ale infrastructurii, precum limitele de viteză, semafoarele sau chiar permisele de conducere să dispară. „Automobile autonome, în sine, vor aduce puţine beneficii. Acestea vor putea să observe obstacolele, să le evite şi să respecte drumul. Pentru operaţiuni autonome eficiente este nevoie ca aceste vehicule să se coordoneze”, explică Broggi.

În SUA se efectuează deja teste ale tehnologiilor ce permit comunicarea vehicul-cu-vehicul (denumiteV2V), permiţând automobilelor să transmită date situaţionale pentru a evita ciocnirile. În Europa, Volvo testează conceptul de „trenuri rutiere”, formând convoaie din automobile pentru un şofat mai eficient. „Un tren de vehicule ce se deplasează la o distanţă foarte mică unul de celălalt permite ocuparea mai eficientă a drumurilor publice şi reduce consumul de combustibil”, afirmă Broggi.

Pe lângă V2V, o altă tehnologie promite să producă schimbări importante în sistemul de transport: comunicaţiile V2I (vehicul-cu-infrastructură). Acestea ar permite vehiculelor să transmită către o staţie centrală date despre poziţia lor, destinaţia spre care se îndreaptă şi ruta pe care intenţionează să o folosească. „Să presupunem că toate automobilele sunt conectate cu o staţie centrală care cunoaşte poziţia şi destinaţia fiecăruia. Această staţie centrală ar putea transmite fiecărui vehicul instrucţiuni de viteză, astfel încât într-o intersecţie acestea nu s-ar ciocni, optimizând deplasarea acestora şi eficientizând timpul petrecut în trafic. În acest caz, semafoarele ar deveni inutile, coordonarea realizându-se la un nivel superior”, spune Broggi. De altfel, în Europa se testează deja un sistem ce poartă numele V2X şi care combină comunicaţiile V2V şi V2I.

Specialiştii IEEE consideră că automobilele autonome vor permite totodată acceptarea pe scară largă a fenomenului de „car sharing”, permiţând oamenilor de toate vârstele şi cu abilităţi fizice diferite să folosească maşini. De asemenea, permisele de conducere vor dispărea. „Oamenii nu au nevoie de un permis ca să folosească autobuzul sau trenul. În cazul automobilelor autonome, în care intervenţia şoferului nu va fi permisă, maşina va efectua toate operaţiunile. Aşadar, nu va fi nevoie ca persoanele care folosesc vehiculul să deţină vreun act special”, afirmă Azim Eskandarian, directorul Centrului de Cercetare pentru Sisteme Inteligente din cadrul IEEE.

IEEE consideră că cea mai mare barieră în calea răspândirii automobilelor autonome nu va ţine de dezvoltarea tehnologică, ci de acceptarea acestor maşini de către publicul larg. Chiar dacă şoferul obişnuit va înţelege beneficiile asociate automobilelor autonome, precum consumul mai scăzut, siguranţa sporită şi reducerea blocajelor din trafic, acest lucru ar putea să nu fie suficient pentru a-i convinge să renunţe la condus.

Jeffrey Miller, membru al IEEE şi profesor de inginerie a sistemelor computerizate la Universitatea Alaska-Anchorage, crede că acceptarea acesto automobile poate fi obţinută cu ajutorul paşilor treptaţi. „Pe măsură ce tot mai multe elemente de control vor deveni automatizate, precum parcarea paralelă sau frânarea automată, oamenii vor fi mai deschişi către tehnologiile autonome”, a declarat Miller. „Aşadar, până în 2040, automobilele fără şofer vor fi acceptate pe scară largă şi vor fi, posibil, cele mai numeroase vehicule de pe drumurile publice”, concluzionează specialistul.