Un tip special, recent descoperit, de rezistenţă la insulină, denumit de cercetători diabet tip 3, are efecte negative dramatice asupra creierului uman.
Perturbarea secreţiei normale de insulină, determinată de o dietă nesănătoasă, poate produce la nivelul creierului aceleaşi efecte pe care diabetul tip 2 le produce în muşchi, ficat şi ţesutul adipos, au descoperit cercetătorii americani.
Expunerea creierului la cantităţi prea mari de insulină face ca, în cele din urmă, acesta să nu mai răspundă la hormon, reducând capacitatea cognitivă şi cea de memorare şi, în cele din urmă, ducând la o vătămare ireversibilă.
Se cunoaşte de mai mult timp faptul că o dietă bogată în zaharuri şi grăsimi favorizează instalarea bolii Alzheimer, în vreme ce o dietă sănătoasă, de tip mediteranean, reduce riscul apariţiei acestei boli. Cercetări recente arată că mecanismul prezintă similarităţi cu cel al diabetului de tip 2.
În diabetul de tip 2, consumul excesiv de alimente bogate în zahăr şi grăsimi duce la menţinererea unui nivel înalt de insulină, iar cu timpul, ţesutul muscular, hepatic şi cel adipos îşi pierd sensibilitatea la acest hormon şi nu mai răspund prin reglarea cantităţii de glucoză din sânge. Este fenomenul cunoscut sub numele de rezistenţă la insulină. Ca urmare, nivelul de glucoză (glicemia) creşte necontrolat, forţând pancreasul să producă şi mai multă insulină în încercarea de a metaboliza glucoza, până când capacitatea pancreasului de a secreta insulină este epuizată, iar nivelul acestui hormon scade la valori foarte mici.
Un studiu pe şobolani realizat la Universitatea Brown, SUA, sugerează că un proces similar ar avea loc la nivelul creierului, care se bazează pe insulină pentru a regla activitatea nervoasă asociată cu învăţarea şi memoria şi pentru a produce energie pe baza glucozei.
Blocând acţiunea insulinei la nivelul creierului şobolanilor, cercetătorii au constatat că animalele deveneau dezorientate şi incapabile să-şi găsească drumul printr-un labirint, deoarece nu nu-şi puteau da seama unde se află - comportament ce aminteşte de cel al persoanelor ce suferă de Alzheimer.
Examinând creierele şobolanilor respectivi, cercetătorii au identificat modificări similare celor observate la pacienţii cu Alzheimer, inclusiv niveluri crescute ale plăcii amiloide (acumulări de proteine specifice), un indicator relevant al bolii.
Autorii studiului consideră că este vorba despre un fenomen de rezistenţă la insulină, similar cu cel întâlnit în diabetul de tip 2. Dacă teoria lor este corectă, înseamnă că o dietă sănătoasă, fără exces de grăsimi şi zaharuri, ar avea ca efecte reducerea riscului de apariţie a maladiei Alzheimer prin acest mecanism.
No comments:
Post a Comment