Descifrarea ADN-ului bananelor poate duce la salvarea acestora

Bananele constituie un aliment de bază în multe ţări ale lumii, dar popularul fruct are de înfruntat o serie de boli care îl pun în pericol de dispariţie pe tot globul. O echipă de cercetători francezi a secvenţiat în premieră ADN-ul acestui fruct tropical, în speranţa descoperirii unei metode prin care poate fi salvat.

"Bananele sunt fructe foarte importante în economiile locale din ţările tropicale şi subtropicale. Deoarece viitorul bananelor este sumbru, secvenţierea genomului va impulsiona obţinerea de banane mai rezistente şi evitarea folosirii pesticidelor. Acum ne va fi mult mai uşor să identificăm genele importante în cadrul acestui proce.", declară Angelique D'Hont, genetician în cadrul CIRAD, un centru de cercetări experimentale agricole din Montpelier.

Bananele au fost cultivate pentru prima dată acum 7.000 ani în sud-estul Asiei. În migraţiile lor, grupurile de oameni au încrucişat soiurile de banane pe care le cultivau cu altele întâlnite pe drum, iar în acest fel, bananele au devenit tot mai bune la gust, dar fără seminţe, deci sterile. În loc să se înmulţească prin reproducere sexuată, care duce la amestecul de gene, bananele sunt cultivate prin înmulţire vegetativă, metodă care constă pur şi simplu în tăierea unei secţiuni dintr-o plantă, din care va creşte ulterior o plantă nouă. Drept rezultat, fiecare banană Cavendish (varietate din care fac parte peste 50% dintre bananele consumate pe glob) este o clonă a oricărei alte banane Cavendish. Forma, culoarea şi aroma acestor fructe sunt previzibile şi constante, dar paraziţii şi bolile s-au adaptat la acest tip de banane, ceea ce face necesară folosirea unor cantităţi tot mai mari de pesticide.

Pentru a descifra punctele forte şi cele slabe din bagajul genetic al bananelor, cercetătorii francezi au petrecut doi ani de zile lucrând la secvenţierea genomului unei speciii de banane denumite Musa acuminata, înrudită cu bananele Cavendish.

Cercetătorii au descoperit astfel o serie de gene care pot fi folosite pentru creşterea rezistenţei plantei.

Au identificat de asemenea genele implicate în procesul de coacere, după aplicarea de etilenă, cu care sunt tratate bananele verzi care sunt gata de transport. S-a mai descoperit că bananele şi-au duplicat întregul genom de trei ori (au produs copii ale fiecărei gene din genom) de trei ori în cursul evoluţiei. Comparativ cu alte fructe, genomul bananelor este extrem de complex.

Cercetările în domeniu sunt extrem de importante pentru economia ţărilor în curs de dezvoltare, unde bananele oferă o cantitate substanţială de calorii dietei zilnice, în special în ţările Africii de Est. Prin urmare, dispariţia culturilor de banane ar duce rapid la adevărate dezastre.