Cati bani pierde Romania din cauza discriminarii? Aproape 1 miliard de euro, sustin analistii.
Discriminarea romilor produce pierderi de productivitate anuala de pana la 887 milioane de euro, iar lipsa implementarii principiului egalitatii de sanse si a nediscriminarii pentru grupurile vulnerabile provoaca pierderi economice mult mai insemnate decat costurile implementarii, potrivit MMFPS.Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale (MMFPS) a supus dezbaterii publice proiectul privind Strategia pentru promovarea egalitatii de sanse si a nediscriminarii pe piata muncii pentru grupurile vulnerabile. Initiatorii documentului arata ca discriminarea romilor pe piata muncii produce pierderi de productivitate anuala de pana la 887 de milioane de euro, iar estimarea pierderilor de productivitate fiscala este de 202 milioane de euro pe an.
"Lipsa implementarii efective a principiului egalitatii de sanse si a nediscriminarii pentru grupurile vulnerabile in domeniul muncii in Romania provoaca pierderi economice mult mai insemnate decat costurile implementarii efective a egalitatii de sanse si a nediscriminarii (ex. conform studiului realizat de Banca Mondiala, beneficiile fiscale ale integarii romilor pe piata muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane de euro anual pe tara)", se arata in proiectul de strategie.
Scopul strategiei este crearea unui mecanism complementar de implementare a egalitatii de sanse, a nediscriminarii in activitatea economica, in materie de angajare si in profesie pentru grupurile vulnerabile.
Principalele obiective ale strategiei vizeaza cresterea accesului grupurilor defavorizate la educatie si formare profesionala de calitate la activitati economice si in materie de angajare si in profesie, cresterea gradului de protectie impotriva discriminarii, reducerea costurilor economice cauzate de discriminarea grupurilor defavorizate, aplicarea efectiva a legislatiei comunitare in domeniu.
Prin aceasta strategie se urmareste crearea unui sistem de colectare de date privind situatia grupurilor vulnerabile in domeniul educatiei, in activitatea economica si in materie de angajare si in profesie, necesare pentru constientizarea problemei si cunoasterea reala a subiectului in vederea aplicarii solutiilor de politici publice in mod eficient si flexibil.
Institutiile de invatamant trebuind sa adopte un Plan de implementare a egalitatii de sanse si a nediscriminarii.
"Planul trebuie sa contina mecanisme interne de respectare a principiului egalitatii de sanse si a nediscriminarii, proceduri de gestionare a situatiilor de discriminare si actiuni de promovare a egalitatii si nediscriminarii", se arata in proiectul supus dezbaterii publice.
Principiul egalitatii de sanse si nediscriminarii ar trebui aplicat si in cultura organizationala a angajatorilor institutii publice si angajatori privati, recomandandu-se acestora sa adopte un Cod etic privind egalitatea de sanse, nediscriminarea si respectarea demnitatii umane.
Strategia mai prevede si crearea unui sistem de raportare anuala a situatiei grupurilor vulnerabile in domeniul educatiei, in activitatea economica si in materie de angajare si profesie si realizarea unui sondaj anual cu privire la egalitatea de sanse si nediscriminarea grupurilor vulnerabile.
"Facilitarea accesului la un loc de munca pentru persoanele apartinand grupurilor vulnerabile, in subsecvent minoritatii rome, prin dezvoltarea in cadrul structurilor teritoriale a unui sistem similar aplicat in facilitarea accesului la un loc de munca pentru persoanele avand varsta intre 16-24 de ani, potrivit Legii privind prevenirea si combaterea riscului de marginalizare sociala.
Astfel, in scopul facilitarii accesului la un loc de munca, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, prin structurile ei teritoriale, realizeaza un acompaniament social personalizat pentru persoanele apartinand unor grupuri vulnerabile, in subsecvent minoritatii rome", se arata in proiect.
Initiatorii documentului arata ca aproximativ 53 la suta dintre barbatii romi si 23 la suta dintre femeile rome realizeaza munca platita, iar situatia ocupationala a acestor persoane este semnificativ diferita de cea a persoanelor de alte etnii, mai ales din cauza lipsei calificarilor necesare economiei actuale.
Potrivit Raportului Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografice, doar 36 la suta dintre barbatii romi care realizeaza munca platita sunt salariati, comparativ cu 77 la suta dintre barbatii neromi.
Situatia ocupationala precara se reflecta direct in calitatea locuirii si, in general, in nivelul de trai. Aproximativ 15 la suta dintre romi nu au acces la electricitate in casa, fata de aproximativ doi la suta din restul populatiei. In zonele urbane, doar 27 la suta dintre romi au apa curenta in locuinte, fata de 90 la suta dintre cei de alte etnii.
Acelasi raport arata ca in zonele rurale, doar cinci la suta dintre romi beneficiaza de apa curenta in casa, fata de 16 la suta dintre cei de alte etnii.
"Dotarea gospodariei reflecta precaritatea traiului: 53 la suta dintre gospodariile rome erau dotate cu frigider in 2007, fata de 92 la suta dintre gospodariile nerome din vecinatate. Opt la suta dintre gospodariile rome aveau un calculator, fata de 24 la suta dintre vecinii neromi din aceleasi localitati", se mai arata in raport.
Proiectul de strategie este un document de politici publice pe termen mediu (pana la patru ani) si lung (mai mult de patru ani) care defineste, in principiu, propuneri pentru politica Guvernului in domeniul promovarii egalitatii de sanse si a nediscriminarii pe piata muncii pentru grupurile defavorizate, cu un accent ridicat in privinta grupului de risc reprezentat de femeile rome.
Strategia a fost elaborata in cadrul proiectului "Imputernicirea femeilor rome pe piata muncii", cofinantat prin POSDRU.
No comments:
Post a Comment