Oamenii de ştiinţă intenţionează să construiască un creier artificial cu ajutorul unui supercomputer. Acesta va reproduce toate mecanismele creierului uman, până la nivelul moleculelor, maşinăria revoluţionară urmând să ofere indicii pentru tratamentul unor afecţiuni neurologice precum Alzheimer şi Parkinson, descifrând totodată modul în care gândim şi luăm decizii.

Proiectul va fi coordonat de profesorul Henry Markram de la Institutul Elveţian de Tehnologie din Lausanne, care va colabora cu oameni de ştiinţă din întreaga Europă, pentru a finaliza creierul artificial în aproximativ 12 ani.

"Complexitatea creierului, ce conţine miliarde de neuroni interconectaţi, face dificilă înţelegerea sa de către specialiştii în neuroştiinţe. Simularea sa va face acest lucru mult mai uşor, permiţând oamenilor de ştiinţă să manipuleze şi să măsoare fiecare aspect al creierului", a explicat prof. Markram.

Creierul urmează să fie construit în Düsseldorf, Germania, iar coordonatorii proiectului intenţionează ca acesta să integreze toate eforturile de cercetare în neuroştiinţe realizate la nivel mondial, adică aproximativ 60.000 de studii efectuate anual.

Proiectul a obţinut fonduri din partea UE, fiind de asemenea printre nominalizaţii la o bursă de cercetare în valoare de 1 miliard de euro, ce urmează să fie acordată luna viitoare.

Atunci când creierul artificial va fi realizat, acesta va putea fi folosit pentru testarea medicamentelor noi, reducând în mod semnificativ timpul necesar aprobărilor, permiţând astfel noilor tratamente să fie disponibile mult mai repede pe piaţă.

De asemenea, cercetătorii estimează că acest creier-supercomputer va deschide calea spre roboţi mai inteligenţi.

"Atunci când acest proiect va fi concretizat, acesta va ajuta anual 2 miliarde de persoane ce suferă de un tip de afecţiune cerebrală. Proiectul reprezintă una dintre cele trei mari provocări ale umanităţii. Trebuie să înţelegem Pământul, spaţiul şi creierul. Trebuie să înţelegem ce ne face pe noi să fim oameni", a comentat profesorul Markram.

În ultimii 15 ani, cercetătorii din echipa profesorului Markram au reuşit să simuleze un grup de neuroni numit coloană corticală, unul dintre elementele de bază ce formează creierul unui mamifer. De asemenea, oamenii de ştiinţă au reuşit să simuleze o parte din creierul unui şobolan folosind un computer. Creierul uman, însă, este mult mai dificil de simulat.

Una dintre provocările acestui proiect o va reprezenta energia necesară pentru funcţionarea sa. Creierele noastre au aproximativ 100 de miliarde de neuroni, fiecare efectuând miliarde de "calcule" pe secundă. Pentru a simula această capacitate computaţională, creierul artificial va avea nevoie de o cantitate imensă de energie, egală cu cantitatea totală produsă de o centrală nucleară.