Cercetătorii au descoperit secretul fericirii persoanelor în vârstă

Învăţăturile budiste pe tema fericirii afirmă că acceptarea lucrurilor ce nu pot fi schimbate sau controlate reprezintă metoda cheie prin care putem reduce suferinţa. Acum, această doctrină străveche este susţinută şi de ştiinţă: un nou studiu a descoperit că în timpul schimbărilor dificile ce au loc o vârstă înaintată - mutarea într-un cămin pentru bătrâni şi reducerea independenţei - gradul de acceptare a lucrurilor ce nu pot fi schimbate poate prezice nivelul satisfacţiei faţă de viaţă.

Cercetătorii de la Universitatea Deakin din Australia au descoperit că atunci când este vorba despre satisfacţia faţă de viaţă la o vârstă înaintată, capacitatea de accepta ceea ce nu poate fi schimbat este la fel de importantă ca sentimentul de control asupra propriei vieţi.

Studiul publicat în Journal of Happiness Studies analizează nivelul de satisfacţie cu viaţa şi nivelul perceput al controlului în rândul a 101 adulţi în vârstă ce trăiau într-un cămin pentru bătrâni şi în rândul altor 101 de adulţi în vârstă ce trăiau independent în aceeaşi comunitate. Nivelul satisfacţiei cu viaţa era măsurat pe baza a 8 domenii: nivelul de trai, sănătatea, reuşitele în viaţă, relaţiile, siguranţa, sentimentul de legătură cu comunitatea, siguranţa viitoare şi religia sau spiritualitatea.

Cercetătorii au definit „controlul perceput” ca fiind compus din două componente: controlul primar - capacitatea de a efectua schimbări în mediu pentru a satisface nevoile şi dorinţele şi controlul secundar - capacitatea de a produce schimbări în propria persoană pentru adaptarea la mediu.

Studiul a arătat că acest control secundar - acceptarea lucrurilor ce nu pot fi controlate extern - era la fel de important pentru nivelul de satisfacţie cu viaţa precum controlul primar. Acest tip de control intern ajuta participanţii la studiu să gestioneze pierderile din controlul primar.

„Pentru a proteja traiul persoanelor în vârstă, adaptarea implică atât o senzaţie de control cât şi acceptarea activă a lucrurilor pe care nu le putem schimba”, notează autorii studiului. „Controlul primar şi cel secundar pot prezice nivelul satisfacţiei cu viaţa în funcţie de situaţia în care se găseşte o persoană. Acceptarea devine mai importantă în situaţiile în care controlul exterior este redus”, au mai spus cercetătorii.

Deşi schimbările ce au loc în ultima etapă a vieţii pot fi o provocare, alte cercetări au arătat că persoanele tind să devină mai fericite pe măsură ce îmbătrânesc. La nivel mondial, fericirea atinge un punct minim la vârsta de 46 de ani, iar apoi creşte treptat.

„Dincolo de vârsta mijlocie, fericirea pare să crească în anii ce urmează indiferent de bani, dacă persoana are o slujbă sau nu sau dacă are sau nu copii”, notează psihologul Suzanne Phillips.

Un alt studiu publicat anul acesta oferă o explicaţie pentru acest fenomen. Cercetătorii de la Universitatea California au descoperit că adulţii mai în vârstă gestionează mai bine emoţiile negative şi au un nivel de acceptare emoţională mai mare decât persoanele tinere.

„Acceptarea este bună pentru toată lumea”, explică Iris Mauss, psiholog şi profesor în cadrul Universităţii California. „Pur şi simplu se pare că persoanele mai în vârstă o folosesc mai mult decât tinerii. În această privinţă, sunt mai înţelepţi”, concluzionează cercetătoarea.