Ce este KAROSHI. Boala care face ravagii in Japonia

In Japonia exista discutii aprinse pe tema legaturii dintre productivitatea muncii si moartea prin suprasolicitare inca din anii '70. Japonezii au numit acest fenomen "karoshi", care se traduce prin "moarte in urma suprasolicitarii de la munca".

In America de Nord si Europa de Vest, mai multe studii au demonstrat ca exista o legatura semnificativa intre atmosfera tensionata de la locul de munca (provocata de numarul mare de sarcini si nivelul scazut al controlului si suportului social) si bolile cardiovasculare.

Primul caz de karoshi a fost raportat in 1969, cand un barbat de 29 de ani a murit in urma unui atac de inima. Era casatorit si lucra la departamentul de distributie al celui mai mare ziar din Japonia. Principalele cauze ale deceselor provocate dekaroshi sunt atacurile de inima, dar si hemoragiile subarahnoidiene (18%), hemoragiile cerebrale (17,2%), tromboza cerebrala sau infarctul miocardic (6,8%), infarctul miocardic (9,8%), insuficienta cardiaca (18,7%) si "alte cauze" (29,1%).

Astfel, Ministerul Muncii din Japonia a inceput sa publice statistici despre karaoshi in 1987, din cauza opiniei publice care era tot mai ingrijorata de acest fenomen.

Spre exemplu, o companie foarte mare de asigurari de viata din Tokyo a efectuat un studiu pe 500 de persoane care erau angajate in domenii semi-profesionale, care nu solicitau activitate fizica, ci doar psihica. Rezultatele au aratat ca 46 % dintre repondenti erau ingrijorati din cauza riscului karoshi. Un sfert dintre ei se plangeau de faptul ca familiile lor erau nelinistite din cauza acestui pericol. De asemenea, intre 5 si 20% se temeau din cauza "riscului ridicat" de a ajunge la karoshi. Iar aceasta frica era tot mai mare pe masura ce crestea si varsta celor din sondaj.

In prezent, aproape ca nu exista angajat in Japonia care sa nu stie la ce se refera cuvantul karoshi. In anii trecuti se produceau intre 20 si 60 de decese pe an din cauza suprasolicitarii la locul de munca, iar Ministerul Muncii acroda compensatii banesti pentru acest lucru. Cu toate acestea au existat unele voci care spuneau ca numarul mortilor este mult mai marea in realitate, fata de cifrele oficiale ale guvernului.

Numarul total al celor care mureau in fiecare an din cauza bolilor cardiovasculare, cu varste cuprinse intre 20 si 59 de ani, se situa in 1997 in jurul cifrei de 35.000 - conform unor date publicate intr-un raport de Job Stress Network. In 1994, Agentia guvernamentala pentru Planificare Economica din Japonia estima numarul deceselor karoshi la aproximativ 1.000 sau 5% din numarul total al celor care au murit in urma unor afectiuni cardiovasculare, in grupurile de varste 25 - 59.

In 1982, trei medici au publicat prima carte despre acest fenomen, care se numea "Karoshi". Aceasta a stat la baza raspandirii termenului in randul opiniei publice. Inainte de a muri, cele mai multe dintre victimele karoshi lucrasera foarte mult, echivalent cu 3.000 de ore pe an. Astfel, in 1988 a fost format Consiliul National de Aparare al Victimelor Karoshi de catre un grup de vocati. De asemenea, au fost lansate linii telefonice speciale in fiecare oras mare.

In 1990, stirile despre karoshi au inceput sa fie preluate si de mass-media internationala, iar in 1991 au fost deschise birouri de consiliere pentru muncitorii japonezi in New York si Bruxelles.

In Romania, in aprilie 2007, cazul unei tinere de 31 de ani care a murit in urma epuizarii a tinut pentru mult timp prima pagina a ziarelor. Este vorba despre Raluca Stroescu, manager de audit la filiala romana a unei multinationale, care a fost gasita moarta dupa mai multe zile de munca fara pauza. Cadavrul ei avea sub 40 de kilograme. Colegii de serviciu au spus legistilor ca femeia "era obsesiva cu munca ei'', "o continua perfectionista''.

Un alt caz, recent, atrage acum atentia opiniei publice din Romania. Este vorba despre fiica fostului ministru Eugen Dijmarescu, Alina, care a murit in Japonia, cel mai probabil din suprasolicitare. In varsta de 36 de ani, Alina Dijmarescu a fost gasita moarta intr-o camera de hotel din insula japoneza Okinawa. Ea era absolventa a facultatii de Relatii Economice Internationale, cunostea 6 limbi si lucrase in trecut pentru Lehman Brothers.

Potrivit primelor informatii, se pare ca un atac de cord i-a fost fatal fiicei lui Eugen Dijmarescu, fost ministru de Finante si viceguvernator al BNR, potrivit gandul.info.

De asemenea, in urma cu aproximativ un an si jumatate, o asistenta de la spitalul Grigore Alexandrescu a facut infarct de la prea multa munca. Femeia in varsta de 42 de ani a facut infarct la intrarea in garda. Institutia la care lucra intr-un ritm infernal, dupa cum sustin alte angajate, este chiar cea la care au ajuns la vremea respectiva bebelusii supravietuitori de la Giulesti.